Sunt si mamici care nu simt ca vor sa alapteze???
Raspunsuri - Pagina 5
Sheannamp spune:
Ce sfat ii dau eu mamicii epuizate?
Sa doarma cand si cum poate!
Si incerc sa ii impartasesc din experienta mea de mamica de gemeni prematuri al carui unic sprijin in majoritatea timpului a fost si este sotul ei (care are servici).
Si sa ii spun ca a prepara formula si steriliza si spala biberoane, atunci cand copilul/copii urla de foame nu e deloc o solutie.
Mi se pare mult mai simplu sa ii pui la san.
Insa, ma surprinde extrem de tare, ca tocmai tu, o persoana care este la curent cu practicile si opiniile din strainatate privind alaptatul, poate sa spuna ca si formula este la fel de buna ca laptele mamei.
Eu, exponenta sistemului medical romanesc, atat de hulit de tine, sunt mai bine pusa la punct si mai indoctrinata decat tine in ceea ce priveste beneficiile enorme ale alaptatului. Si culmea, majoritatea informatiilor o stiu tot de la medici si asistente din Romania!
E adevarat ca nu sunt foarte multi cei care au suferit de pe urma forumulei (de enterocolite, viroze respiratorii datorita privarii de anticorpii mamei, de obezitate sau alergii si alte intolerante din cauza diversificarii precoce)!
Dar, pentru mine CHIAR SI UN SINGUR COPIL CARE SUFERA DIN CAUZA ASTA mi se pare enorm! Si nu este doar parerea mea ci a intregii lumi civilizate!
PENTRU UN COPIL MAI SANATOS SI MAI INTELIGENT
Sau taci sau zi ceva mai bun decat tacerea!
Gabi_K spune:
quote:
Originally posted by bird70quote:
Originally posted by Gabi_K
... bondul oricum nu se creeaza in clipele de dupa nastere, e ceva instinctiv.
Bond-ul si instinctul matern sunt 2 lucruri diferite, ca si reteaua electrica din casa si intrerupatorul. Reteaua exista (instinctul matern) dar trebuie sa apesi intrerupatorul (bond-ul) ca sa functioneze.
quote:
Bun, nu suntem toate la fel, dar cand simti o repulsie fata de ideea sa-i dai ce e mai bun copilului, mi se pare ca nu e o.k., poate data viitoare ar trebui sa vorbesti cu cineva de la LLL, sau cu un psiholog, inainte de nastere... asta spre binele copilului tau.
N-am idee ce este LLL si cred ca tu nu intelegi deloc situatia.
LLL inseamna La Leche League, probabil si in Australia exista asa ceva. (Asociatie pt Alaptat) Este compusa din voluntare care ajuta mamicile sa depaseasca momentele grele in legatura cu alaptatul.
Ba am inteles bine situatia... dar nu inteleg ce inseamna la tine "bond", adica daca nu ti-ai luat in brate copilul in prima clipa de viata, asta te scutea de alaptat????
Hai sa nu dam vina pe sistemul medical, aici in Oradea era nasol de tot, nu aveam sanse la acel "bond", insa citeam o gramada de materiale de la LLL, le ceream ajutorul si am alaptat 3 ani jumate pe asta mica!!! Eu zic ca cine vrea, in majoritatea cazurilor poate!!!
Gabi(ex- gabibarta)+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
Totul despre alaptat!
Guguluff spune:
Scuze ca n-am citit toate postarile dar am ramas la explicatia "bond-ului" creat in maternitate, in primele zile, chiar ore de la nastere.
La mine a fost asa: am nascut la 3 noaptea, am vazut-o si mi-au dat-o sa o pup pe frunte si apoi au dus-o la sala de neonatologie. Am ramas in salonul de nasteri ca era full maternitatea si dimineata am fost mutata in salonul de mamici care asteptau sa nasca(tot din lipsa de spatiu). Pe la 12 ziua am mers la bb-ei in salon sa incerc sa alaptez. I-am bagat suta asistentei ca altfel nu mergea. Normal ca n-am prea avut ce si nici conditii nu erau dar nu m-am dezamagit. Am primit patul meu si fetita langa mine, dupa-masa pe la 14-15. Deci dupa 12 ore de despartire. Am inceput sa o alaptez si ea sugea colostru(foarte util de altfel). Se trezea la 3 ore sa suga iar deci ii tinea de foame desi era putin. In mai putin de 48 de ore de la nastere mi-a venit si laptele si nu s-a oprit decat dupa 11 luni de alaptat. Deci daca vrei faci, daca nu, nu. Nu m-am lasat descumpanita nici de despartirea de la nastere, nici de rau-voitorii care ma vedeau cam nedotata si spuneau ca n-am cu ce sa alaptez...
Concluzie: cainii latra - ursul merge, fie ca vrei sa alaptezi, fie ca nu.
ALINA mamica fericita de ELIZA fetitza perfecta (10.04.2006)
lorelaim spune:
Eu - sincer - am pus intrebarea nu pentru a crea o si mai mare prepastie intre mamicile care au alaptat si cele care nu... ci ca sa intzeleg pur-si-simplu de ce atata inversunare...
Acum sa va spun si eu ce gandesc... Eu am fost f convinsa ca atunci cand vine bb pe lume il pui la titi si trage ca un pisoi la pisica. Simplu, nu? M-am uitat si eu in cartzi (in Canada e plin de cartzi si de pregnancy, si de alaptat si de cresterea copiilor - tot ce vrei - numai timp sa-tzi faci si te super-documentezi) si am ajuns eu la concluzia ca e simplu. Ehhh - stitzi voi cum se zice "teoria ca teoria, da' practica te omoara...". N-a fost sa fie usor... Bb-lusha mica (2.700kg - desi a venit la termen ca ceasu') somnoroasa, cu guritza mica, a prins doar varful sfarcului si a inceput sa-l maltrateze dupa cum putea si ea, dragutza de ea... Eu eram plina de entuziasm si super-fericita... dar n-am stiut cum tre' sa-i vari titi in gura (ca este si asta o tehnica)... asa ca... dupa 2 supturi mie imi ieseau ochii din cap ca la melc si deschideam gura ca pestele (sa strig fara glas). In spital a fost cum a fost (2 zile si juma') da' cand am ajuns acasa si aveam pieptul ca doua mingi si a mica nu putea sa prinda decat varful si nu tragea nimic... eu plangeam, ea plangea si sotzul era disperat... Am inceput sa telefonez la consultantele in lactatzie de pe lista primita de la spital. Marea majoritate erau deja programate. (pt cei interesatzi in Canada a fii consultant in lactatzie e o meserie ffff cautata!) In sfarsit una dintre d-ne (Stephanie Dupras http://www.mamadearest.ca/en/index.htm) care desi avea deja o programare dar pt un picutz mai tarziu, impresionata ca eu plangeam cu sughitzuri la telef si nu mai eram in stare sa-mi gasesc cuvintele (stitzi si voi cum e dupa nastere... hormoni, oboseala) a venit si pot sa spun ca parca mi-a scos-o Dumnezeu in cale. Daca nu era Stephanie eu ii dadeam formula bebelushei si asta era.
Intzeleg ca ca va supara mamele care spun ca nu alpteaza pt ca vor sa fumeze, etc... De acord - dar NU trebuie sa ganditzi asa despre toate mamele care nu alapteaza...
Apropo de a avea sau nu lapte... Eu la femei nu ma pricep - ca nu-s cadru medical... da' am vazut o emisiune emotzionanta pe Animal Planet despre o maimutzica la o gradina zoo care, dupa ce a nascut si-a pus imediat bb la piept si acesta a inceput sa traga... azi asa, maine asa... Bb maimutzica era din ce in ce mai agitat, tzipa intr-una. L-au luat veterinarii, l-au consulat - era deshidratat si extrem de agitat. L-au pus pe lapte praf si a mancat rapid saracutzul. Au consultat si mama maimutzica... NU avea lapte...
Acum vreo 5 luni am fost la Muzeul de Istorie naturala si era o expozitzie cu foto - portrete de pui de cimpazei, gorile si urangutani - nascutzi in zoo si crescutzi la mana (cu bibe) pt ca mamicile lor NU au avut lapte...
Ma gandesc ca daca la maimutze se poate intampla... o fii posibil si la oameni...
Lorelai
http://community.webshots.com/user/lorelaim
"Daca dragoste nu e... nimic nu e..."
Cristina_C spune:
quote:
Originally posted by pisi_ella
Pai nu suporta comparatie...fie ca nasti natural sau prin ceza, rezultatul e acealasi: ai adus bb pe lume, ai devenit mamica. Nu conteaza CUM il nasti, pe unde iese, astea-s detalii...ci conteaza ca l-ai facut, ca ai dat viata unui omulet. Insa in ceea ce priveste alaptatul...e altceva. Laptele de mama e primul mare dar pe care-l dam copilasului, e de neinlocuit, e zestre de sanatate pentru toata viata si, in plus, constituie baza unei frumoase si solide legaturi intra mama si copil. Si e pacat sa n-o facem...pierdem tare mult daca n-o facem...si noi, si copilul.
Dar putem vedea lucrurile in felul urmator: aduci pe lume un omulet (indiferent pe ce cale) si apoi hranesti acest omulet (indiferent daca ii dai laptele tau sau laptele din cutie). Si, ca mama, il tii in brate cu aceeasi dragoste, el simte si nimeni n-are nimic de pierdut.
Sunt constienta de beneficiile alaptatului, dar sunt convinsa ca relatia mama-copil poate fi solida chiar si daca mama nu l-a alaptat sau a facut-o doar pentru putin timp. Asa cum nu se poate spune ca toate mamele care si-au alaptat copiii au relatii stranse cu ei - numai datorita acestui lucru.
marimar spune:
quote:
Originally posted by Sheannamp
Iertati-ma dar eu personal, pentru mamele care din EGOISM si din alte motive asemanatoare (de genul, sa nu isi strice sanii, sa nu aiba restrictii alimentare, sa poata sa fumeze 2 pachete de tigari, sa doarma linistite noptile, sa nu fie obligate la domiciliu fortat - vezi MONICA COLUMBEANU sau alte modele asemanatoare) aleg sa nu alapteze nu am nici o intelegere si nu mi-e rusine sa le numesc mame denaturate.
PENTRU UN COPIL MAI SANATOS SI MAI INTELIGENT
Sau taci sau zi ceva mai bun decat tacerea!
Sheannamp, eu pe tine te admir, ca om si ca medic pasionat DAR ceea ce spui tu aici e putin cam agresiv.... O mama denaturata inseamna mult mai mult decit o mama care hotaraste sa dea formula bebelusului ei !
Sint o mama care a alaptat pentru ca mi-a placut, mi-a fost usor, am avut sustinere su suport in jurul meu si am fost invatata cu dragoste din spital ce si cum sa fac. Si am continuat pina la 13 luni si respectiv 18 luni cu toate privirile si comentariile ciudate uneori ...
DAR nu le condamn pe cele care n-au reusit s-o faca sau n-au vrut s-o faca , imi pare rau de ele, pentru primele pentru ca probabil le-a fost foarte foarte greu ( o mastita te da peste cap si renunti usor) pe cele din urma pentru ca nici nu stiu ce lucru extraordinar au pierdut si ce mult ar fi cistigat copiii lor.
In alta ordine de idei, in NZ, ca si in Australia probabil, se pune MARE accent pe alaptat DAR nu cu inversunare, ci cu multa caldura si suport, informatii peste informatii insa nimeni nu da in cap nimanui sau nu pune la zid o mama ( si nici nu o considera denaturata) daca din diverse motive alege formula !
-------
Alaptati cit de mult, incepeti diversificarea de la 6 luni si mare atentie la ce alimente dati copilului!
Nu va jucati, repercursiunile in timp pot sa fie iremediabile !
Sheannamp spune:
Marimar, ai dreptate cu ceea ce spui!
Eu insa m-am referit strict la acele femei care refuza sa alapteze exclusiv din EGOISM (am si enumarat exemple de situatii tocmai pentru a nu fi ambigua in exprimare).
Cristina, atata timp cat bebelusii hraniti artificial sunt mult, mult mai numerosi decat cei care au privilegiul sa fia alaptati (partial sau exclusiv) nu poti sa spui "hai ca nu e dracul chiar atat de negru!, se poate creste foarte bine si cu lapte praf"! Pai da, pentru ca majoritatea bebelusilor romani asa sunt hraniti, DIN PACATE!
Motivele:
- lipsa informatiilor despre alaptat
- lipsa suportului in maternitate si dupa iesirea din ea (consultanti de lactatie, pediatri, medici de familie, asistenti pregatiti sa sustina tinerele mamici zi si noapte
- lipsa unei dorinte reale din partea mamei
- MENTALITATILE desuete si zvonurile false care se gasesc in abundenta in societatea in care traim
Atata timp cat lumea spune, "merge si cu fomula", ultimele doua motive vor fi imposibil de combatut.
Sper, ca m-am facut inteleasa, si nu voi mai fi acuzata de rasism, inversunare, agresivitate. Mi-e tema insa, ca mesajul meu (si al altor mamici carora le pasa si de cei din jurul lor, nu numai de proproa familie) nu ajunge la cele care ar beneficia de el (cum ar fi acele mamici pe care le-am citat anterior).
Si Romania va continua astfel sa fie codasa si in aceasta privinta, la oferirea celui mai bun start pentru copii ei.
PENTRU UN COPIL MAI SANATOS SI MAI INTELIGENT
Sau taci sau zi ceva mai bun decat tacerea!
Cristina_C spune:
Asa este, ai dreptate. In Germania se incurajeaza atat nasterea naturala cat si alaptatul, eu practic in spital am invatat cum sa alaptez, cum sa pozitionez corect copilul, insa, cum e si normal sa fie, ai dreptul sa alegi. De asta exista cezariene la cerere si se vinde si laptele praf din magazine - cu toata consilierea care se face. Si, oricum, daca vine la subiectul nostru o mama si spune ca n-a simtit nevoia sa alapteze, ce rost are sa-i spunem ca a gresit, ca-i un mare pacat, ca a pierdut enorm si ea si copilul, ca nu sunt destul de apropiati (aici am serioase indoieli!), ca a fost egoista, ba mai rau - denaturata sau ca e de compatimit, etc - ca sa incercam s-o facem sa se simta vinovata, sa-i dam un sentiment de inferioritate? Oricum faptu-i consumat. Asta am remarcat...si eu nici macar n-am fost in situatia asta, am alaptat destul de mult, nu ma poate "critica" nimeni din punctul asta e vedere.
bird70 spune:
quote:
Originally posted by Sheannamp
Insa, ma surprinde extrem de tare, ca tocmai tu, o persoana care este la curent cu practicile si opiniile din strainatate privind alaptatul, poate sa spuna ca si formula este la fel de buna ca laptele mamei.
Eu, exponenta sistemului medical romanesc, atat de hulit de tine, sunt mai bine pusa la punct si mai indoctrinata decat tine in ceea ce priveste beneficiile enorme ale alaptatului.
M-ai inteles gresit. Eu nu am negat nici un moment binefacerile alaptatului doar ca eu am invatat (la scoala si din experienta personala
) sa privesc situatiile in ansamblu. Cateodata nu ai de ales dintre bine si rau ci dintre un rau mai mare si un rau mai mic, si trebuie sa iti folosesti cunostintele si expertiza profesionala ca sa faci alegerea cea mai buna pentru familia respectiva si sa stabilesti care este raul cel mai acceptabil in situatia data. Eu te-am numit 'entuziasta' cu alaptatul am evitat intentionat un cuvant mai dur, tu ai spus indoctrinata . E trist pentru mine sa vad pe cineva indoctrinat intr-o problema atat de sensibila care cere foarte mult tact si flexibilitate in gandire. La capatul tau de tunel vezi copii afectati de enterocolite, alergii, etc din cauza alimentatilei artificiale, la capatul meu apar adolescenti si adulti care sufera de depresie, anxietati, probleme de personalitate si boli psihice. Tu te revolti cand vezi cu copil de 2 luni alimentat artificial cu diaree, eu ma revolt cand vad un adult tarat pe viata de lipsa de interes, depresia si respingerea mamei. Nu vreau sa pun toata problemele acestea pe seama alaptatului, nici vorba. Dar in situatia data, pentru mine, cu experienta mea, riscul de-a impinge o mama intr-o depresie cu care se va lupta ani de zile poate si care va afecta puternic relatia ei cu copilul si dezvoltatea copilului imediata si ulterioara, ar fi prea mare. Nu as sfatui mama sa renunte la alaptat, as incerca sa vad de unde vine dorinta de-a renunta si as incerca sa ajut, dar daca sunt intr-o situatie (foarte specifica) in care mama este lipsita de resurse si eu nu pot sa accesez nici un serviciu pentru ea si tot ce pot eu sa-i ofer sunt sfaturi si suport moral (si nu cateva ore pe zi de somn, terapie pentru depresie, soare, grupuri de suport, etc) nu m-as repezi sa predic alaptatul ca pe singura si adevarata metoda de-a hrani un copil. As incerca sa sustin alaptatul atat cat e posibil fara sa induc sentimente de vinovatie si fara sa pictez scenarii de groaza cu copii alergici, bolnavi, cu IQ scazut. As asigura mama ca alimentatia artificiala nu este de dorit dar este o varianta acceptabila. S-a facut un studiu in care 2 grupuri de pacienti au fost supusi la stimuli durerosi care cresteau in intensitate. Grupul care a avut un buton pe care sa apese cand doreau sa se opreasca durerea a suportat stimuli durerosi de 2 ori mai puternici decat grupul care nu a avut acesta facilitate. Daca sfatuiesti mama sa alapteze cat mai mult dar o asiguri ca in momentul in care simte ca nu mai poate, exista variante acceptabile, este mai probabil sa ai o rata mai mare de succes in alaptat decat daca expui unei mame ajunse la capatul puterilor o singura varianta acceptabila si asta fiind sa continue sa se chinuie fara perspective de imbunatatire. Mama asta v-a renunta mult mai rapid pentru ca nu are nici o speranta, pe cand mama care stie ca poate renunta daca nu mai poate e mai probabil sa treaca cu succes peste perioada dificila si sa ajunga sa se acomodeze cu situatia si sa alapteze cu succes. Nu trebuie sa uiti ca mama respectiva este interesata de binele copilului pentru ca altfel nu ar fi venit la tine sa-ti ceara parerea. quote:
E adevarat ca nu sunt foarte multi cei care au suferit de pe urma forumulei (de enterocolite, viroze respiratorii datorita privarii de anticorpii mamei, de obezitate sau alergii si alte intolerante din cauza diversificarii precoce)!
Dar, pentru mine CHIAR SI UN SINGUR COPIL CARE SUFERA DIN CAUZA ASTA mi se pare enorm!
Nu stiu care sunt statisticile pentru afectiunile copiii alaptati artificial, am sa caut cand am timp, dar suferinta psihica dusa pana la maturitate in cazul copiilor care au avut mame depresive este undeva la 75-80%. Din nou, eu nu militez pentru minimalizarea importantei alaptatului ci doar pentru echilibru si flexibilitate in gandire.
Siminaf spune:
Si aici se pune mare accent pe alaptare, dar nu cu inversunare. Daca nu se poate, nimeni nu te numeste in nici un fel, nici nu te face sa te simti oribil din cauza asta.
Si totusi, sint cazuri cind chiar nu ai lapte, cu tot fenugreek-ul luat si alte minunatii de ceaiuri. Pentru ca organismul este la limita supravietuirii dupa o sarcina cu complicatii si o nastere la fel, pentru ca primele zile dupa nastere sint tot asa, pe muchie, iar resurse nu prea sint de unde.
Si cu toate astea nu ma simt mai putin mama (desi tot am alaptat si eu, putin acolo), ba chiar sint sigura ca cei 2 copilasi ai mei se simt foarte doriti, iubiti si sper sa ma pot reface, sa ajung sa-i vad si cu copii la rindul lor.