Sunt in doliu,am primit. inv. la nunta ...
Raspunsuri - Pagina 3
Porumbita spune:
mie nu imi plac cei care la nunta nu se ridica de pe scaun... si daca stiu ca a avut un deces in fam. m-as simti prost pt ca as sti ca a venit din obligatie (si asta iar nu imi place, sa stiu ca avenit din obligatie, nu din placere)...
parerea mea e ca ori doar la biserica ori daca te duci si la masa incerca sa te simti bine...
doliu ramane in suflet tareee multa vreme... (asta in cazul in care trece vreodata.. tata a murit de cinci ani si de ex citind subiectul asta m-a pufnit iar plansul :( );
incearca sa ignori gura lumii... e o vorba: cainii latra, caravana trece... oricum nu o sa inpaci pe toata lumea...
mama a renuntat la hainele negre odata cu mine si fratemiu (dupa 6 saptamani); nu cred sa fi fost baba in bloc care sa nu fi barfit... ba unele au avut tupeu sa ii spuna ca poate e mai bine ca tata murit acum cand noi copii suntem mari, ap. e achitat etc. (si tata avea 47 de neimpliniti); da nu stia nimeni cat de cumplit de greu ii era, cum ma dadeam eu si fratemiu de ceasul mortii de teama sa nu faca vreo tampenie (pur si simplu parea ca nu mai vrea sa traiasca fara tata, au fost casatoriti 25 de ani); asa ca in per. aia mi-am facut imunizarea cu privire la gura lumii...
Candy spune:
Eu cred ca pana la urma depinde de relatia personala pe care o ai tu cu mirii. Daca sunt prieteni de suflet sau oameni la care tii cu adevarat, du-te cu inima impacata, daca sunt doar obligatii (sociale sau de alta natura) eu le-as trimite doar plicul.
Una dintre cele mai bune prietene de-ale mele a venit la nunta mea la 2 luni si jumatate dupa ce-i murise mama, chiar daca locuia la 350 km departare si era gravida in 3 luni (deci ii era si rau, fizic). Am apreciat in mod deosebit gestul ei, as fi inteles-o si daca nu ar fi venit, dar faptul ca vrut sa fie langa mine intr-un astfel de moment mi-a demonstrat ca e o prietena adevarata.
God, if I can't have what I want, let me want what I have.
anamea spune:
Din pacate dupa inmormantare a trecut vremea cand ai mai putea sa faci ceva pentru cel decedat.
My life smells acceptable
[/quote]
Oare de ce se mai platesc, pomelnice sau acatiste cum mai zic unii, pentru mortii, oare de ce mai aprindem lumanari pentru cei morti - degeaba - eu una nu cred.
Am avut pana acum, multe inmormantari in familie, si da, am mers la nunti, dar dupa sase luni, pana atunci se zice ca dansezi pe pieptul celui mort, dar asta e, eu sunt din Bucovina unde traditia inca se tine. Atunci cand am fost la nunta, am aruncat niste bani - fise peste cap, nu stiu de ce, asa se face, cica, si asa am facut. Poate unii dintre voi ma cred dusa cu pluta, dar asta e, fiecare cu parerile lui.
Vreau sa spun ca atunci cand am fost la nunta, chiar si dupa sase luni, sau un an, nu m-am simtit deloc in largul meu, poate pentru ca tineam si foarte mult la cel decedat.
Cred ca cei la care trebuie sa mergi la nunta, te vor intelege foarte bine daca te hotarasti sa nu mergi. Si daca nu mergi da-le un plic sau un cadou, si gata.
Nu cred ca aici se vorbeste despre faptul sa poarte sau nu haine negre pana la un an, ci este vorba daca sa mearga sau nu la o nunta, petrecere, unde nu poate uita de durerea pe care o are in suflet, si de aceea nu cred ca se poate si distra, asa cum ar treebui sa faca la o nunta.
Fa ce crezi tu ca e bine.
si ne intalnim la 
Arta este lunga, viata este scurta
Mamica de printesa
danielac spune:
Parerea mea e ca doliul exista numai in inima noastra... a celor care am pierdut pe cineva drag...
Daca simti ca trebuie sa tii doliu in sensul de a purte haine negre, de a nu merge la petreceri, de a nu te uita la tv sau altfel, e ok, dar numai tu hotarasti asta...
daca tii doliu numai in suflet, nimeni si nimic nu te poate impiedica sa o faci!
www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=2006%20in%20imagini&page=14" target="_blank">
Poza Dianei este Humulesti.jpg - Va place?
Petitia online:
http://www.sign2signal.com/sign2signal/index.php?ln=en&show=petitie&id=311
nusicasiely spune:
parerea mea e ca sunt doua lucruri total diferite.da,a murit tatal tau si suferi,si vei mai suferi,dar din moment ce te-ai gandit ca poti merge sau nu la o nunta,inseaman ca ai inceput deja sa te gandesti si la evenimente sociale,si nu mai esti inchisa in durerea ta.si asta e bine.
oricum pentru tatal tau nu mai poti face nimic,decat sa il cinstesti prin ceea ce faci.si mai cred ca el ar fi mandru ca tu ti-ai putut reveni,incat sa poti sa iti continui viata.acum nu poti sa nu iti traiesit tu viata,pentrui ca cineva drag a murit.gandeste-te ca tatal tau si-a trait din plin viata si vrea sa faci si tu la fel.nu esti mai sus in ochii lumii daca te privezi de orice placere.trebuie sa ai placeri.
si mai cred ca tu vrei sa mergi la nunta,dar iti e teama de ce spun ceilalti.deci,hotararea tu ai luat-o inainte sa postezi intrebarea,iar eu te incurajezi sa o faci.sunt sigura ca te vei simti bine,iar mirii vor fi fericiti sa te aiba la nunta lor,iar cei ce te cunosc,vor fi fericiti a ti-ai revenit.
am inteles ca e cineva mai apropiat,ca merge si mama ta.deci si dansa a luat in considerare posibilitatea,nu a respins ideea,dar asteapta sa iei tu hotararea pentru amandoua.
si inca ceva.fata mea s-a nascut pe 6 noiembrie,acum aproape 5 luni.
tumpi spune:
Si eu sunt de parere ca durerea o porti in suflet si nu 40 de zile, un an, 2 ci toata viata.Nu vom putea niciodata sa-i uitam pe cei dragi.
Gura lumii intotdeauna va avea ceva de comentat.
Acum 10 ani cand m-am casatorit, mi-a murit socrul.In aprilie am fixat data pt nunta, in august,in mai deja arvunisem restaurantul, iar la sf lui mai socrul meu a murit.Staim cat isi doreste ca baiatul lui sa fie fericit si stiam cat ii placea muzica, ii placeu petrecerile.
Din pacate si acum regret asta, ne-am luat dupa gura lumii si am anulat nunta religioasa, am anulat la restaurant si am hotarat sa facem doar cununia civila intr-un cerc restrans.
Credeti ca pe el l-ar fi deranjat?Nu.Durerea nostra este in suflet,si acolo va ramane intotdeaua.
Si dupa moartea bunicii mele, pe care am iubit-o enorm si inca plang cand imi aduc aminte de ea, la o luna dupa mi-am serbat ziu de nastere si cea de nume a sotului.Ce era sa fac?eu inca traiesc, nu am murit.Durerea ma va insoti mereu, amintirile vor ramane in sufletul meu ca ceva frumos.Siti vb aiai vii cu vii, mortii cu mortii.
Nu tb sa-i uitam,dar nici sa murim odata cu ei, spiritual vb.
Tu faci cum simti.
"Rabdare!Rabdare!chiar cand ti se sfasie inima"(A.Bürger)
Rufus spune:
quote:
Originally posted by Criss75quote:
Originally posted by Rufus
Eu n-as merge. Eventual la biserica, unde as da si banii. Sau intr-o vizita separata.
Oricum ai lua-o, doliul e doliu. Nuntasii se duc sa chefuiasca, sunt veseli. Normal.
Tu esti vesela? Nu prea cred...
Si crezi ca dupa un an sau doi ar fi mai vesela? Nu prea cred...
Cred ca n-ar trebui sa ne mai plafonam de anumite prejudecati, de ce spune lumea, sau ce gandeste lumea.
Doliul nu tine de haine sau de o perioada de un an . Si dupa un an te poti duce linistit la nunta sau la chef ca a trecut doliul? Nu prea cred... Durerea ramane si nu se sterge odata cu expirarea perioadei de doliu.
Am spus ca eu nu m-as duce, la o perioada asa scurta dupa necaz. Nu m-as simti bine. Nu am vorbit nimic despre vreo perioada de doliu si nici dupa cat timp i-ar veni altuia chef de dantuit. Plafonare in prejudecati? Cand iti moare parintele? Ma faci sa rad. Amar...
poze multe cu noi
Ana a implinit un an 20062007
Criss75 spune:
quote:
Originally posted by Rufusquote:
Originally posted by Criss75quote:
Originally posted by Rufus
Eu n-as merge. Eventual la biserica, unde as da si banii. Sau intr-o vizita separata.
Oricum ai lua-o, doliul e doliu. Nuntasii se duc sa chefuiasca, sunt veseli. Normal.
Tu esti vesela? Nu prea cred...
Si crezi ca dupa un an sau doi ar fi mai vesela? Nu prea cred...
Cred ca n-ar trebui sa ne mai plafonam de anumite prejudecati, de ce spune lumea, sau ce gandeste lumea.
Doliul nu tine de haine sau de o perioada de un an . Si dupa un an te poti duce linistit la nunta sau la chef ca a trecut doliul? Nu prea cred... Durerea ramane si nu se sterge odata cu expirarea perioadei de doliu.
Am spus ca eu nu m-as duce, la o perioada asa scurta dupa necaz. Nu m-as simti bine. Nu am vorbit nimic despre vreo perioada de doliu si nici dupa cat timp i-ar veni altuia chef de dantuit. Plafonare in prejudecati? Cand iti moare parintele? Ma faci sa rad. Amar...
E clar ca n-ai inteles. Tu ai spus "oricum ai lua-o, doliul e doliu". De asta spuneam ca ne plafonam de anumite prejudecati, spre exemplu se obisnuieste sa se tina doliu un an dupa moartea unei persoane apropiate, un an de zile in care trebuie sa purtam haine negre, sa nu mergem la petreceri sau la nunta, in acest caz, pentru ca suntem in doliu, si oare ce spune lumea daca facem sau nu facem un anumit lucru. Ei bine, trece anul, si brusc in urmatoarea zi renuntam la hainele negre, mergem la nunta linistiti, pentru ca a trecut perioada de doliu.
Dar oare chiar a trecut?
Eu nu prea cred ca durerea dispare. Doliul, durerea ramane toata viata in inimile celor care au pierdut persoane dragi.
onitza spune:
Iti spun ce a fost la noi in familie: cu o luna inainte de nunta fratelui meu, s-a stins bunica noastra..toate pregatirile erau pe sfarsite, nu puteam sa amanam nunta, am mers inainte si rudele noastre au stat la masa, nu au dansat, dar au venit toate, cum au promis!
Onitza si 
Paul Constantin (28.11.2004)
www.itmadesimple.ro
FEBRUARIE
terry spune:
Si la mine a fost o situatie asemanatoare. Tatal meu a plecat de langa noi in octombrie. Prietenii mei au insistat sa mergem la revelion. Initial nu am vrut. Singura careia i-am cerut parerea a fost mama. Si mi-a raspuns: 'poti sa fii sigura ca tatei nu i-ar fi placut sa te vada trista.' am fost pana la urma la revelion la un restaurant. toata lumea se distra. mie nu imi ardea pentru ca era primul revelion fara tata si fara sa-i spun la multi de sf. vasile. dar am vrut sa mai uit. n-am putut. m-am retras si am plans. m-am descarcat si am incercat sa nu las sa se observe prin ce trec eu. am facut-o pentru tata.
nu trebuie sa ceri voie nimanui. depinde de tine cat esti de puternica sa iti infranezi sentimentele. tu hotarasti daca te vei simti bine sau nu.
a trecut 1 an jumate de atunci si nu realizez si nu vreau sa cred ca tata nu mai este. el este si il simt in sufletul meu.