caracterul copilului sau alintul?
Raspunsuri - Pagina 4
simali spune:
quote:
Eu am mers mult pe limitarea...limitelor! asta la indemnul si impreuna cu o tipa invatatoare. pe pricipiul ca unui copil ii e mult mai usor sa accepte trei de nu decat 100. deci am taiat de pe lista lui "nu e voie " urmatoarele: telefonul mobil,(il blochez sau i-l dau inchis),telecomanda(ce daca se joaca totusi cu ea?) pietrele (la urma urmei de ce sa nu ia o piatra in mana daca eu sunt cu ochii pe ea)-astea din exemplele data de autoarea mesajului. la asta as mai adauga: tavalit prin iarba,nisip(avem masina de spalat) pus mana pe animale(gasesti rapid o pompa sa-l speli) catarat pe garduri,banci,topogane(poti mere cu copilul in oras intr-un trening modern si adidasi ultimu'racnet si il poti ajuta in escaladari,ca te ajuta si pe tine la silueta),alergat( poti sa imbraci copilul adecvat atat cat sa nu transpire-by the way asta urasc cel mai mult,copiii opriti din alergat,eventual infasati intr-un costum din ala de ski, pe motiv ca racesc),cumparat o jucarie noua cu conditia sa fie cat de cat ieftinuta, (ce daca are munti, ce nu-i mai trebuie cadonam sau facem schimb),pus mana pe zapada(il calesti), balacit prin baltile din spatele blocului dupa ploaie(se gasesc,ce.i drept mai scumpi adidasi sau ghetute inalte impermeabile)
quote:
Exact asa actiuoneaza un parinte inteligent. Limitezi motivele de disputa si-i dai si copilului sentimentul ca poate face multe lucruri, ca daca stie cum sa se poarte iti poate influenta decizia de a cumpara ceva, ceea ce-i creste increderea in fortele proprii.
alice
simali spune:
quote:
La mine amers oricum mai bine decat "nu" ul categoric si pedeapsa.
quote:
Sa ne intelegem. Cand ai un copil caruia-i spui pentru prima data "NU" legat de ceva - sa zicem ca vrea sa traga jos fata de masa - te duci catre el, spui "NU" si l-ai si luat de langa masa. "Nu" trebuie urmat de actiune categorica. Daca te multumesti sa strigi din celalalt colt al camerei "NU" si lasi copilului posibilitatea unei optiuni, este foarte posibil sa te trezesti ca un pusti de 2 ani aflat la primii pasi ai descoperirii independentei va gandi cam asa "sa fiu gagauta si sa fac cum spune ea, sau sa fiu baiat destept si sa trag jos fata de masa". "Nu" categoric urmat de indepartarea copilului de locul periculos sau luarea obiectului cu care nu are voie este suficient la inceput. Numai "NU" singur este echivalentul lui a-ti cauta necazul cu lumanarea. Duelul vointa copilului contra vointa parintilor nu are rost(si de cele mai multe ori copilul, mai odihnit, castiga).
Pedeapsa dupa mine trebuie aplicata numai atunci cand copilul continua sa se intoarca si sa vrea sa faca in continuare ceea ce i s-a interzis clar de mai multe ori. Acest gen de comportament poate sa apara la un copil mic foarte independent si dornic sa vada "cine-i seful in casa". Este ca un joc inconstient, prin care de fapt copilul TE ROAGA sa fixezi niste limite. Si tu le fixezi. Arati ca peste ce-ai spus tu nu se poate trece, ca ai o idee clara despre ce se poate face si ce nu, despre ce este periculos sau nu. Urmare a acestui tip de pedeapsa copilului i se intareste increderea in parintii sai, in faptul ca ei stiu ce fac si nu se lasa dusi dupa cum bate vantul. Parintii devin astfel repere puternice si stabile in viata lui.
alice
Morgano spune:
quote:
Originally posted by simali
Pedeapsa dupa mine trebuie aplicata numai atunci cand copilul continua sa se intoarca si sa vrea sa faca in continuare ceea ce i s-a interzis clar de mai multe ori. Acest gen de comportament poate sa apara la un copil mic foarte independent si dornic sa vada "cine-i seful in casa". Este ca un joc inconstient, prin care de fapt copilul TE ROAGA sa fixezi niste limite. Si tu le fixezi. Arati ca peste ce-ai spus tu nu se poate trece, ca ai o idee clara despre ce se poate face si ce nu, despre ce este periculos sau nu. Urmare a acestui tip de pedeapsa copilului i se intareste increderea in parintii sai, in faptul ca ei stiu ce fac si nu se lasa dusi dupa cum bate vantul. Parintii devin astfel repere puternice si stabile in viata lui.
alice
Perfect de acord. Este si cazul nostru.Ana are 1 an si 2 luni, e o fetita fte isteata si fte cuminte, cu multa personalitate.
Stie clar ca "Nu e voie" spus categoric dar calm, e NU si la fel GATA inseamna ca e chiar gata, si ne intelegem fte bine, e chiar surprinzator de cooperanta.
DAR are seri "pe invers" cand numai la priza cu cablurile de tv, dvd, combina etc. merge si pune mana, stie ca nu e voie, se uita la mine si merge tinta cu mana acolo, isi baga mana in ghiveci sa scoata pamant de la floare... si asta obsesiv. Poate ca stau eu prea putin cu ea, si vrea sa ma incerce... nu-mi dau seama, insa stiu ca nu e nimic nefiresc si ca e o faza trecatoare care trebuie gestionata cu rabdare si intelegere.
La inceput o ia ca pe o joaca, in sensul ca merg si-o iau de acolo, ii explic scurt si frumos ca nu e voie, insa s-a prins clar ca priza e ceva ce ma sperie si ma streseaza si merge cu ochii pe mine si hop mana pe cabluri. Deja cand face de 10 ori chestia asta, zau ca mai pierzi din rabdari. Am ridicat putin tonul, am luat-o si pe sus de acolo, atunci a inceput sa planga si sa mearga la ghiveci, luat de acolo....inapoi la prize. Parca cerea pedeapsa, pe cuvant. Apoi ii trece subit incapatanarea, in general cand apare si tati sau pun muzica, deci schimb total registrul.
Insa priza - pt. mine - este chiar limita-limitelor, pt. ca o pune in pericol. Asa vad si tinutul de mana pe strada (sau ham) pana constientizeaza sau macar invata ca masinile sunt periculoase, detergentii sub cheie, nu sunt multe pe care sa le vad ca fte periculoase, incerc sa nu fiu exagerata si sa-i dau libertate.
In rest, vrea sa linga peretii, da-i drumul la liber, pune mana pe pisica - nu-i bai, avem sapun, nu am de gand sa o cresc in interdictii. A insistat sa puna mana pe teava fierbinte de la calorifer, sau de la chiuveta, am lasat-o s-o atinga, nu avea ce pati, i-am explicat ca arde, si acum stie ca arde e ceva nu prea placut.
Si folosesc si varianta ingore la greu si cred ca ne-a scapat de multe alte testari din partea ei, iar ea avand curiozitatea satisfacuta nu le mai da importanta.
M-am lungit, insa ideea mea era ca la 1-2 ani copilul testeaza fte mult, invata sa cunoasca, sa interactioneze cu mediul si cu oamenii din jurul lui, si important nu este sa-l sufoci cu grija atunci cand nu e cazul, desigur sa fie tot timpul supravegheat-normal, ci sa ignori chestii care nu-ti convin insa nu-l pun in pericol, sa-i dai ocazia si sa-l ajuti in cunoastere... pentru mine a inchide copilul in camera este echivalent cu o mare palma peste obrazul lui. Asta cu mergi la tine in camera pana te calmezi este super, dar la varste mai mari decat are fata mea.
Cat despre alint, la 1 an si ceva... nu cred, sau cel putin nu am avut momente care sa ne faca sa regretam vreun moment de rasfat si iubire pe care le consider firesti, cu limitele de rigoare in prtea educativa.
Ripley si Ana Ecaterina(10.11.2005)
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=1ebdf1bd8b0ec9da963969&skin_id=0&source=browse" target="_blank">ana
Andrei are nevoie de ajutor: http://andrei.point.ro/
EDIT: ca sa raspund intrebarii din titlul subiectului - eu cred ca cel care primeaza este caracterul copilului, caruia da, alintul exagerat, indeplinirea tuturor dorintelor, etc.... dauneaza, insa caracterul - personalitatea - de acolo porneste baza de "lucru".
flaviutza spune:
pai tocmai,Ripley, Tonia a spus ca in ceea ce priveste prizele, mamele spun NU intotdeauna. de la inceput si mereu.tocmai de aceea a insistat ca toti copiii asculta de NU cand e vorba de prize.
ALEXIA,2 ANI ,7 LUNI
http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/
roxi2004 spune:
Eu cred ca mai depinde si de caracterul copilului - eu l-am alintat pe al meu - pana nu am mai putut - iar atunci cand a facut/ luat ceva ce nu era voie - i-am spus de la inceput NU, i-am explicat privindu-l in ochi de ce nu este voie: ca ii LUI face rau - nu stiu cat a inteles, dar nu a mai cerut. Ma pot lauda ca nu am avut nici o criza de genul tavalitului pe jos sau similar, desi, repet, este foarte alintat (acum este mai marisor - are 2ani si ..)si nu regret pana acum ca am procedat asa.
coco spune:
subiectu'! M-ati ametzit in sfaturi, ma regasesc in toate cazurile aproape (Doamne fereste de spasmul hohotului de plans, nu l-am avut!).
Dar eu zic ca nu e alintat copchilu, e mic la 1 an si 4 luni. Si eu cred ca depinde de caracter. Nu toti sunt la fel, important e sa-ti mentii calmul cand esti cu el. Eu degeaba ii interzic categoric ceva, tot incearca cand nu-s pe faza sa faca ceea ce nu are voi. Are 1 an si 10 luni. E o diferenta deja mare fata de 4 luni, o sa vezi. Acum intelege tot. Dar important e sa-l las liber sa mai faca si ce vrea, de multe ori, ca are personalitatea lui!
con_cris spune:
Buna fetelor revin si cred ca deja am clacat nu mai suport, al meu baietel care a mai crescut cu o luna face din ce in ce mai rau nu stiu cum sa mai procedez plange de ma scoate din minti cand i se interzice ceva si il iau de acolo si cand ii dau drumul se duce tinta acolo plus de asta am o prietena care are un baietel cu o luna mai mic si toata ziua il bate , ii baga mana in ochi in gura il impinge, l-am luat si cu frumosul si cu binisorul si cu pedeapsa si nu reusesc sa-l aduc in faza in care atunci cand ii spun ceva sa inteleaga, ca de altfel daca ii zic sa manance vine la masa, si foarte multe alte lucruri de aici imi dau seama ca ma intelege, dar ..... nu vrea el si gata si cel mai tare ma supara ca bate copii
Poate imi raspunde si un specialist