santaj emotional?

Delfinutza spune:

De ce nu incercati sa va mutati la parintii tai pana va gasiti un loc unde sa stati doar voi doi?.Ma gandesc ca totusi e mai bine sa stati la ai tai decat cu socrii si uite asa poti evita niste certuri cu a ta cumnata...parerea mea.Multa bafta!tu trebuie sa te gandesti la tine si la bebele ce o sa vina cat de curand...si plus de asta stresul nu ti face bine.
Sarcina usoara

Delfinutza

Kariris spune:

Cel mai bun lucru ar fi sa va mutati intr-un loc neutru fara parintii niciunuia dintre voi. Daca va mutati la parintii tai ar putea aparea tensiuni fata de el din partea familiei lui.
Cat despre nunta, nu stiu ce sa spun... s-ar putea sa fie primul compromis pe care va trebui sa-l faci. Eu una as accepta. as prefera sa accept eu sa o am pe tampitica aia la nunta decat sa-mi reproseze sotul peste nu stiu cat timp ca mama lui nu a fost la nunta pentru ifosele si fitzele mele, ca nu am acceptat eu sa ma impac cu cumnata.
Bafta si multa liniste iti doresc. Tu acum ai nevoie de liniste si echilibru!

lachi 8+

filofteia spune:

As vrea sa nu te superi, dar ....
1. Mi se pare normal din partea cumnatei tale sa-si apere teritoriul... nu este chiar simplu pentru un om tanar sa locuiasca cu atatea persoane in casa. Unii reactioneaza mai dur, altii mai putin ...
2. Daca voi nu va permiteti sa va mutati in alta parte, cred ca trebuie sa lasi muult de la tine...
3. Mi se pare foarte normal pentru soacra sa-ti ceara sa te impaci cu cumnata si chiar sa incerce sa te santajeze.
4. Eu cred ca si tu ai spus pe undeva pe acolo niste cuvinte urate si poate chiar te uiti urat la ea... nu astepta numai tu de la ea intelegere... ci aratai si tu...

Povestea mea... eu am ales sa vin in familia sotului. Nu ma inteleg foarte bine cu cumnata, dar si pentru ca atunci cand lucrurile s-au incins ne-am facut bagajele si am plecat, inainte sa apara cuvintele grele... din pacate voi nu aveti unde pleca...
Una din matusile sotului i-a dorit copilului meu la sase saptamani sa moara... nu am mai invitat-o la botez, dar apoi i-am aratat intelegere si si-a cerut scuze peste vreo 6 luni... Acum este cea care imi ia partea in fata sotului....

Sfatul meu, fii mai desteapta decat ele...si iarta-le, cand va veni copilul este bine sa si un ajutor... nu este o solutie sa te rupi de familie... Atunci cand ai ales sa intri in familia sotului ai facut deja un compromis si trebuie sa te adaptezi... la ei in casa trebuie sa joci dupa regulile lor... asa este normal....

kasemada spune:

Situatie dificila... Indraznesc sa imi dau si eu cu pararea, pentru ca si mama a trait cam aceeasi situatie. Diferenta e ca taica-miu nu ar fi acceptat niciodata sa nu mai vorbeasca cu sora-sa sau cu maica-sa, si tot ce au spus ele a fost sfant pentru el, nu conta ce crede sau ce simte mama.
Totusi, daca as fi in locul tau, as incerca poate sa vorbesc cu cumnata,poate are probleme care o ''rod'' pe dinauntru si de aceea se razbuna pe tine. As intreba ce probleme are cu tine, si ce nu ii convine... Daca vezi ca nu se poate si purtarea de vipera ii sta in caracter (cazul matusei si a bunicii mele), atunci cat mai repede o locuinta noua!!! Stiu ca poate e un sacrificiu financiar mare, dar gandeste-te ca nici un sacrificiu nu e destul de mare pentru bebele tau. El simte tot, si daca esti mai tot timpul nervoasa si necajita, se poate transmite, riscand sa ai un copilas f sensibil si cu deficiente nervoase. Spun asta tot din experienta mamei care a avut problemele respective cu soacra si cumnata pe timpul sarcinii cu fratele meu.
Dumnezeu sa te vegheze si pe tine si pe bebe, si sa va dea sanatate si putere!

Victoria_mami spune:

quote:

---

Originally posted by filofteia

Sfatul meu, fii mai desteapta decat ele...si iarta-le, cand va veni copilul este bine sa si un ajutor...

---

Eu stiu ca nu mi-as putea lasa copilul in grija cuiva care i-a dorit moartea... Poate sunt eu mai paranoica sau mai "neiertatoare" dar asa ceva eu nu as putea ierta.

brazuca25 spune:

Mutarea este primul lucru la care m-am gandit, dar nu se poate asa repede. Inca ne cautam si noi un loc, mai ales ca nu avem salarii prea mari.
Cat despre iertare, nici nu poate fi vorba, oricat de "rea" par pt unele dintre voi. Si nu cred ca doar pt ca locuim in casa ei ( dar nu pe banii ei), soacra ar avea dreptul sa imi impuna sa fac ceva impotriva vointei mele, mai ales ceva asa de grav.
Pana la urma oricat ajutor as avea nevoie, decat sa apelez la asa oameni mai bine ma lipsesc.

12+

Porumbita spune:

nu se poate sa va duceti la ai tai?

pana la urma aia e casa soacratii si sunt regulile ei... nu iti convine, te muti...

CataD spune:

Brazuca, nu o lua in nume de rau si considera parerile altora ca niste sfaturi, ca doar de aia ai deschis subiectul.
Eu una sunt de acord cu Filofteia si cu cele 4 puncte ale ei , chiar daca par dure.
Si as vrea sa mai adaug ca de multe ori trebuie sa mai lasam de la noi pentru cei dragi, in cazul tau pentru viitorul sot. Gandeste-te ca e mama si sora lui si nu ii e bine nici lui sa fie la mijloc. Poate ar trebui sa ai o discutie calma cu sora lui si sa o intrebi ce anume o deranjeaza la tine si ce ai putea face sa va impacati. Gandeste-te ca tu esti pe o pozitie in care poti sa faci asta si mai tarziu in viata o sa te ajute, macar moral, sa stii ca sotul tau e impacat cu sora si mama lui. Si nu uita ca el o sa aprecieze asta mult mai mult decat daca te certi cu ambele si nu o sa le ai la nunta.

nelia spune:

Nu mai asta acolo, mutati-va si luati-va viata in propriile miini. Va fi mult mai bine pentru toti! Eu nu inteleg cum e aia sa nu-ti permiti daca aveti un venit. Eu am plecat la 21 de ani de acasa, singura, in Bucuresti. Nu aveam nici un ban, mi-am gasit un servici amarit, mi-am inchiriat o camera, plateam chiria, intretinerea si restul datoriilor si din ce-mi raminea ma descurcam cum puteam. Sigur, nu e usor, dar gindeste-te ca vine copilul, ca are nevoie de liniste, de doi parinti care se inteleg foarte bine. Nu e normal ca un om care a acceptat sa stai in casa lui, sa-ti impuna si regulile proprii (pot fi cele legate de curatenie sau alte chestii administrative, dar nu de viata), mai ales daca e mama.
Daca as fi in locul tau, eu i-as spune sotului ca e musai sa va mutati, dar ca dupa aceea esti de acord sa vii in vizita la ai lui ori de cite ori doreste el, cu conditia sa nu te jigneasca nimeni si sa fii bineprimita. Dar ca el poate sa-si viziteze parintii si sora, ca nu vrei sa il indepartezi de ai lui, vrei doar sa ai locul tau, al vostru si al copilului care va veni. In legatura cu faptul ca minunea din burtica poate fi afectata de tensiunea din casa si de starile tale, este cit se poate de adevarat. Crede-ma, nimic nu e imposibil daca iti doresti cu tarie. Si chiar daca vrei sa o ajuti pe sora lui, sa discuti cu ea, sa afli ce o deranjeaza si ce se intimpla cu ea... cred ca poti sa o faci mult mai relaxata cind locuiesti in alta parte si vii doar in vizita sau o inviti la o cafea in oras.
Si iti mai spun ceva, sotul tau poate sa fie un om minunat, sint convinsa de acest lucru. Dar te rog eu sa nu uiti ca el de acolo vine in viata ta, acolo a fost format si vrea-nu vrea este impregnat de tot ce s-a intimplat in casa aceea, in familia lui. Si chiar daca te iubeste ca pe ochii din cap, nu poate sa mearga impotriva curentului, pentru ca ar insemna sa mearga impotriva lui. Ceea ce vreau sa spun este ca, daca veti ramine acolo citiva ani, nu vad bine nici relatia voastra, pentru ca el este ca ele, nu ca tine. Si nici sa te muti la ai tai nu e o solutie, pentru ca tu ai fi de acolo, el ar fi din noul elementul care vine din alta parte.

CORNELIA, mami de AGATA si TUDORA

Luna_2007 spune:

Nu se poate armonie cu forta si nici cu santajul... Familia lui va ramane familia lui, dar nu esti obligata sa le treci cu vederea blestemele sau sa stai drepti in fata soacrei care te desconsidera, te santajeaza, care vrea sa-ti controleze si viata sub pretextul ca stai in casa ei...

Eu zic sa faci ce simti tu, nu-ti calca pe sentimente de dragul "traditiei" sau a unei morale depasite. Adica de ce respectul sa vina numai de la tine catre familia lui si invers nu?


"Adevarul este un lucru in mod absolut necamuflabil. De sub toate contrafacerile, de sub toate minciunile, de sub toate aberatiile, oricat de adanc l-ar ascunde, oricat de groaznic l-ar mutila - inca razbate, inca sclipeste, inca respira..." (Mihail Sebastian - Jurnal)