Cum trebuie sa reactionezi cand esti inselat?
Cum trebuie sa reactionezi cand esti inselat? | Autor: mircea22
As vrea sa stiu exact care sunt stadiile prin care trece o fiinta atunci cand ii este inselata increderea in persoana iubita? Eu unul nu mai pot gandi coerent. Mi s-a spus ca defapt orgoliul meu e cel care a fost cel mai mult afectat, dar nu stiu daca asta este raspunsul dupa o casnicie. Din punctul meu de vedere o casnicie inseamna multe: iubire,intelegere,renuntari,incredere,mai ales incredere.Cu cat trece mai mult timp nu mai pot sa ma concentrez la nimic, nu mai pot sa inteleg nimic, asta daca pina acum credeam ca am inteles ceva. As vrea sa stiu daca voi trece de aceasta perioada vreodata? Oare atat de orgolios sa fiu?
Raspunsuri
Ramona J spune:
O fi avind si orgoliul tau de suferit, dar e mult mai mult decit atit.
Asteptarile, sperantele, increderea - toate astea le pierzi. Ai investit probabil niste ani in relatia voastra, cu speranta ca va dura o viata, fara asemenea "interventii din afara".
Daca ai aflat recent socul e mare. Depinde de tine daca poti/vrei sa treci peste asta.
In primul rind stii tu ca ai fost inselat, stie ea si cel putin inca o persoana, poate mai multe. Aici te descurci cu orgoliul...
Apoi trebuie sa te intrebi daca poti sa ierti sau sa uiti ce s-a intimplat, daca o mai poti iubi pe sotia ta dupa cele intimplate si daca vei avea incredere in ea pe viitor.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
zepellina spune:
Eu sunt in aceeasi situatie de cateva luni bune si tot imi pun intrebarea asta. E stupid, cu cred ca orgoliul e problema, sunt toate celelalte la un loc: sperante, suflet, visuri...
Mare nesimtire mi s-a parut, il gasesc in pat cu colega si problema nu e ce face, e mandria mea. Am reactionat ciudat, calm, i-am, spus buna dimineata (ca doar era "prietena"). Nu mi-am revenit inca dar in mod sigur orgoliul este o mica parte. Au trecut cateva luni in care orgoliul cred ca nu mai exista, insa revenirea inseamna capacitatea fiecaruia de a intelege ca trebuie sa mergi mai departe....
.....
nu mai stiu , astept celelalte raspunsuri pt ca eu nu am inteles inca
nu stiu daca reusesc sa inteleg vreodata cum un om pt care faci orice, sau ce crezi tu ca e bine, absolut tot, are atata tarie sa isi bata joc dupa ce greseste, sa vorbeasac urat....si sa minta desigur
eu as vrea sa stiu daca voi intelege asta vreodata
zepellina
Eliza5 spune:
quote:
Originally posted by zepellina
nu stiu daca reusesc sa inteleg vreodata cum un om pt care faci orice, sau ce crezi tu ca e bine, absolut tot, are atata tarie sa isi bata joc dupa ce greseste, sa vorbeasac urat....si sa minta desigur
eu as vrea sa stiu daca voi intelege asta vreodata
zepellina
Zepellina, este in natura umana.. Cand un om greseste, o sa incerce intotdeauna sa-si justifice fata de el insusi sau fata de altii greseala. Sa si-o justifice in sensul de a-si gasi motive valabile pentru care a facut-o.
Bineinteles ca atunci cand inseli dai vina pe celalalt. Poti gasi o gramada de motive pentru ca oamenii nu sunt perfecti. Ca te-a neglijat, ca nu te mai inconjoara de aceeasi afectiune ca la inceput, ca te plictiseste, ca nu mai arata la fel, ca v-ati certat cu o seara inainte, ca nu avea chef sa faca sex in exact acelasi moment in care tu voiai, motive sunt zeci.
Mda, si eu am trecut prin acelasi lucru din pacate si stadiile din care imi aduc aminte au fost ceva de genul: shoc, disperare, furie, dorinta de razbunare, disperare, dorinta sfasietoare ca toate sa revina la stadiul dinainte .. toate la o intensitate ingrozitoare. A fost cea mai neagra perioada din viata mea de pana acum si din pacate a durat cateva luni bune (poate ani).. Si orgoliul are cred ceva cu asta, insa cel mai mult era vorba de dezamagire. Dezamagirea cea mai mare a fost legata de mine.. eram dezamagita ca am fost in stare sa fiu atat de naiva incat sa imi leg toate planurile, toata viata, toate resursele mele emotionale de un singur om. Din pacate nimeni nu merita asta..
zepellina spune:
quote:
Originally posted by Eliza5
[Zepellina, este in natura umana.. Cand un om greseste, o sa incerce intotdeauna sa-si justifice fata de el insusi sau fata de altii greseala. Sa si-o justifice in sensul de a-si gasi motive valabile pentru care a facut-o.
Bineinteles ca atunci cand inseli dai vina pe celalalt. Poti gasi o gramada de motive pentru ca oamenii nu sunt perfecti. Ca te-a neglijat, ca nu te mai inconjoara de aceeasi afectiune ca la inceput, ca te plictiseste, ca nu mai arata la fel, ca v-ati certat cu o seara inainte, ca nu avea chef sa faca sex in exact acelasi moment in care tu voiai, motive sunt zeci.
Mda, si eu am trecut prin acelasi lucru din pacate si stadiile din care imi aduc aminte au fost ceva de genul: shoc, disperare, furie, dorinta de razbunare, disperare, dorinta sfasietoare ca toate sa revina la stadiul dinainte .. toate la o intensitate ingrozitoare. A fost cea mai neagra perioada din viata mea de pana acum si din pacate a durat cateva luni bune (poate ani).. Si orgoliul are cred ceva cu asta, insa cel mai mult era vorba de dezamagire. Dezamagirea cea mai mare a fost legata de mine.. eram dezamagita ca am fost in stare sa fiu atat de naiva incat sa imi leg toate planurile, toata viata, toate resursele mele emotionale de un singur om. Din pacate nimeni nu merita asta..
Eliza si Alex (15 nov. 2004)
Asa este, o simt pe pielea mea, iar acum ar vrea sa arunce cu banii pe cadouri, sigur tot pt constiinta lui. Astazi vine din Germania unde a petrecut, insa nu stiu daca sa primesc sau nu.
zepellina
denisabia spune:
Relatia de iubire intre doi oameni se bazeaza in primul pe sinceritate si nu poti pretinde ca iubesti pe cineva , daca ajungi sa inseli.Am trecut prin asta si cunosc toate etapele prin care treci de la furia nestapanita , lacrimi , durere ,neputinta siramai cu un gol imens in suflet , un foc care desi stins mai mocneste inca.Defapt cel care insala se insala pe el in primul rand , nu pe partenerul de viata.Isi insala viata , principiile.Nu cred ca e o vreo scuza pentru asta , fiindca ar trebui sa ne gandim ca avem un om care ne iubeste , de ce sa cautam in alta parte.
Orgoliul nu cred ca e factorul de decizie , ci mai degraba dezamagirea ca defapt ti s-au inselat asteptarile si s-a daramat lumea odata cu ce-a facut.Mircea sfatul meu e sa gasesti resursele necesare de a ridica capul , de a-ti recapata vointa si de a privi viata mult mai prevazator.Cum spunea Eliza nimeni nu merita si totusi asta e de cand lumea.Ia-o ca pe o experienta de viata si inconjoara-te de prieteni , nu te inchide in tine.Asa vei stii ce sa faci.
Sa ierti o poate face orice , dar sa uiti niciodata!
Vic spune:
Sentimentele pe care le incerci sunt similare cu acelea pe care le-ai simti la moartea cuiva drag. Treci prin aceleasi stari, fie ca moare cineva, fie ca e vorba de despartire / divort, inselaciune etc. Perioada necesara sa incepi sa iti revii dupa un asemenea soc este de minimum 6 luni, dar de regula in jur de un an de la eveniment incepi sa revii cat de cat la normal.
anaisanais spune:
quote:
Originally posted by Vic
Sentimentele pe care le incerci sunt similare cu acelea pe care le-ai simti la moartea cuiva drag. Treci prin aceleasi stari, fie ca moare cineva, fie ca e vorba de despartire / divort, inselaciune etc. Perioada necesara sa incepi sa iti revii dupa un asemenea soc este de minimum 6 luni, dar de regula in jur de un an de la eveniment incepi sa revii cat de cat la normal.
Asta, daca reusesti sa revii cat de cat la normal....
In mine a murit ceva, o parte foarte importanta din suflet, atunci cand am avut puterea sa o invit in casa pe domnisoara care mi-a provocat ''moartea'', sa ii vorbesc calm(Dumnezeu stie de cati neuroni m-a vaduvit discutia asta!); si nu cred ca era vorba de orgoliu. Eu am considerat ''evenimentul'' ca pe o experienta care a condus la maturizarea mea, e adevarat, fortata, si iarasi spun, e adevarat ca, de atunci imi este intr-una dor de mine cand eram copil....Insa sotul meu nu a avut niciodata subtilitatea de a observa ce se intampla, el a fost multumit ca am reactionat civilizat( sa ne intelegem, a aflat dupa niste ani ca eu stiam de domnisoara, cu care el, intre timp, incheiase relatiile)si m-a felicitat: Stiam eu ca esti o doamna!.... Dar in mine oricum totul este mort de atunci.....
Asa ca 6 luni sau 6 ani... depinde cat de puternic este socul si cat de importanta pentru sufletul tau este persoana care te inseala. Dar la un moment dat, peste ''rana'' apare co coaja, pe care este mai bine sa n-o zgandari, si poate atunci poti spune cum ca te-ai vindecat....
mircea22 spune:
Abia asteptam sa ajung acasa pentru a vedea daca sunt nebun sau doar trec printr-o pedioada proasta. Inteleg ca nu sunt, dar poate acolo voi ajunge intr-un tarziu. Nu mai pot gandi,nu mai am chef de nimic,nu-mi mai sta gandul la serviciu, nu mai pot. Vreau sa treaca cat mai repede dar se pare ca nu reusesc mare lucru acum. Ma macina tot ce a fost, ma gandesc la ce va fi si-mi vine sa plang. Am pierdut o persoana iubita,o mama,o sora,defapt m-am pierdut pe mine. Pe sotia mea o cunosc de cand aveam 16ani,respectiv 15.Am copilarit impreuna,am crescut impreuna,ne-am maturizat(din spusele ei doar ea)si doream sa mor langa ea dar... Multumesc tuturor celor care au raspuns strigarii mele.Cred ca-mi face bine sa vb cu cineva deschis despre asta.multumesc inca odata.
Ramona J spune:
Fetelor, imi pare rau ca ati trecut prin asa ceva.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
ionella3003 spune:
quote:
Originally posted by mircea22
Abia asteptam sa ajung acasa pentru a vedea daca sunt nebun sau doar trec printr-o pedioada proasta. Inteleg ca nu sunt, dar poate acolo voi ajunge intr-un tarziu. Nu mai pot gandi,nu mai am chef de nimic,nu-mi mai sta gandul la serviciu, nu mai pot. Vreau sa treaca cat mai repede dar se pare ca nu reusesc mare lucru acum. Ma macina tot ce a fost, ma gandesc la ce va fi si-mi vine sa plang. Am pierdut o persoana iubita,o mama,o sora,defapt m-am pierdut pe mine. Pe sotia mea o cunosc de cand aveam 16ani,respectiv 15.Am copilarit impreuna,am crescut impreuna,ne-am maturizat(din spusele ei doar ea)si doream sa mor langa ea dar... Multumesc tuturor celor care au raspuns strigarii mele.Cred ca-mi face bine sa vb cu cineva deschis despre asta.multumesc inca odata.
mircea, nu iti cunosc povestea, insa iti doresc multa putere si intelepciune sa treci peste aceste momente neplacute... parerea mea este ca, intotdeauna, pentru reusita si esecul unei relatii sunt vinovate 2 persoane... Si, indiferent de final, o sa treaca... n-o sa uiti, dar suferinta o sa se estompeze in timp...
Ionela
si Alex
(DN 21.09.2004)www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=69542" target="_blank">Cu drag, MAMA