Cum ati trait inainte de Revolutie?

Cum ati trait inainte de Revolutie? | Autor: aschiutza

Link direct la acest mesaj

Vorbind cu o prietena am constat ce imagini diferite avem fata de timpul dinainte de revolutie.

Imaginea mea: frig, frig si iar frig. Scoli reci de stateam tot timpul cu hainele pe noi si ne inghetau degetele. Acasa iarasi frig de multi isi facusera sobe cu lemne. Cine vroia sa faca ceva la cuptor se scula la 5 dimineta sau cocea toata noaptea, pt ca in timpul zilei flacara de la aragaz era prea mica. Curentul se oprea regulat, asa ca toti aveampe masa o luminare pregatita sau o lampa cu gaz. Cozi imense la aproape orice, inclusiv la "tacimuri". Dulciuri se gaseau arareori: niste bomboane care pareau facute din piine cu zahar, torturi de inghetata, inghetata la cornet si pufuleti. In scoala am prins deseori epidemii de hepatita, groaza mea de copil. Imaginea clasei cu tifon la clanta, miros de clor si dezinfectant prezent in toate colturile scolii, sticluta cu apa obligatorie. Asa am trait eu intr-un oras mic de provincie din Dimbovita.

Prietena mea a trait intr-un oras mare de provincie: a avut totdeauna lumina,nu a auzit sa se opreasca decit arareori la periferie. In casa aveau caldura de deschideau geamurile iar la scoala nu a inghetat niciodata. Cozi cunoaste si ea, dar nu a ramas cu o imagine asa de rautacioasa ca a mea.

Cum ati trait voi in comunism? Care e imaginea cel mai des intilnita? Noi de abia am putut sa credem ca imaginea noastra nu e regula si nici acum nu stiu ce sa cred. A fost orasul meu o exceptie?

Stiu ca majoritatea ne-am trait atunci copilaria, deci avem toti si imagini minunate. Dar acum reflectind ca oameni maturi, ce conditii erau?
--------------

Impotriva prostiei, zeii insisi lupta in zadar

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns gabi66 spune:

Buna Aschiutza!

Nu stiu in ce mare oras de provincie a trait prietena ta, dar peste tot se lua curentul, caldura si nu aveam decat cele 2 ore de TV, dintre care trei sferturi cu ...tovarasul.Macar voi puteati face forul la soba cu lemne, dar cei din blocuri dormeam cu trening peste pijama, caciula si 2 perechi de sosete.D-aia am asa un ten frumos ca mi s-a pastrat ...de frig.Stiu ca mai apucam la banane(parintii saracii stateau la cozi)tot pe vremea aceasta, de Craciun, si le puneau pe dulap ca erau verzi si trebuiau sa se coaca.Da`mai apucau bietele banane sa se coaca....

Imagini minunate...cel putin pentru mine, atunci, erau cadourile(de sarbatori), imposibilitatea de a spune lucrurilor pe fata motiv pentru care le spuneai cu subinteles, desi nu aveai voie sa circuli cu masina decat 2 duminici pe luna, plecai din locul respectiv dupä 12 noaptea, iar dimineata mergeai la scoala/mai apoi la servici.Sunt amintiri si nu imagini ...minunate.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tzitziri spune:

Imaginile cel mai des intalnite:
-neonul alimentat de la o baterie de masina si la care stateam cu fratele meu sa ne facem temele....dar nu retin imaginea casei in total intuneric, deci aceasta imagine nu ma traumatizeaza
-portocalele de care reuseam sa facem rost de Craciun si care capatau un gust special
-cacavalul 'cu gauri' pe care o profesoara al carui sot lucra pe la securitate ni-l servea cand mergeam in vizita...nu o sa uit cascavalul ala....acum nu mi-ar mai spune nimic, dar atunci daca nu avea 'gauri'nu ma simteam eu bine..deh, delicatese

Si cam atat...nu ma simt traumatizata de vreo imagine...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Oana spune:

Eu imi amintesc inainte de revolutie cum se lua lumina foarte des si eram nevoita sa imi fac lectiile cu ajutorul unei lampi sau cu lanterna (eram in scoala generala), fara caldura la calorifere deci imbracati foarte gros in casa, uleiul, zaharul, untul si laptele il luam pe cartela, lumea se batea la cozi daca baga ceva carne (de fapt mai mult oase) si cel mai mult ma enerva frica de securitate sa nu cumva sa spui ceva la scoala ca te ia cineva la ochi. Eu cel putin aveam in clasa o fata fiica de securist era comandanta de unitate la pionieri (of course cine altcineva putea fii decat ea ?) si toata lumea era mucles in fata ei sa nu cumva sa ne scapam ceva sa ii spuna lui taica-su.
Ma enerva de asemenea programul mult prea scurt de la tv si felul cum salivam noi ca si copii dupa cate o portocala sau banana verde cum a spus si gabi66.
Precizez ca am locuit in Constanta - un oras de provincie dar care acum este pe locul 2 dupa Bucuresti la numarul de locuitori.

Ma gandesc ca am pierdut 15 ani din viata mea din cauza comunismului... de ce nu m-oi fi nascut mai tarziu?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ellej spune:

Eu am trait ca tine, nu ca prietena ta. Nu pot spune ca am avut mari lipsuri, aveam ce manca si odata pe an aveam bomboane cubaneze si mandarine, ca stateau bietii parinti la coada. Si oricum, buna rea, e copilaria mea, de care imi aduc aminte cu nostalgie.

INSA: era frig, mama incalzea oale de apa sa ne spalam, se intrerupea lumina frecvent, dulciurile erau proaste si vechi (noroc ca eu mancam orice), stateam la cozi mereu si n-aveam blugi, penar chinezesc, adidasi cu arici sau alte prostii dupa care mi se scurgeau ochii la altii. Mergeam la mare si "ascundeam" mereu canistra de benzina (desi nu puteai lua "la tranzit"), bunica avea ascunsi niste banuti de argint si de aur si poze cu Regele Mihai si Regina Maria pe care ni le arata uneori si asculta cu urechea lipita de radio Europa Libera (dar n-aveam voie sa spunem).

Stii, o admir pe bunica, Dumnezeu s-o ierte, mereu a spus ce-a avut de spus, chiar daca din cauza asta a fost daca afara din invatamant ca "dusman al poporului", nu aveau nici ratie la paine dupa razboi si le-au luat casa si cele 2 masini (de, erau, mai avuti). La revolutie avea in jur de 80 de ani, nu prea mai vedea si ii spunea maica-mii (fata ei): "uite, oamenii ies in strada, voi de ce n-o faceti?" Mama zicea: "Mama, am un copil de crescut, nu pot". si bunica: "Sunteti lasi, eu m-as duce daca as fi mai tanara". Asta in conditiile in care mereu au avut o relatie foarte buna.

Ce mai tin minte? Multe, dar revin

Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns NicoletaB spune:

am trait DECENT, nu erau atat de esentiale lipsurile acelor vremuri

cu un sentiment de SIGURANTA

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mcbeal spune:

quote:
Originally posted by NicoletaB

am trait DECENT, nu erau atat de esentiale lipsurile acelor vremuri

cu un sentiment de SIGURANTA



????????????????????????

31+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ellej spune:

quote:
Originally posted by NicoletaB

am trait DECENT, nu erau atat de esentiale lipsurile acelor vremuri

cu un sentiment de SIGURANTA



Nu era esential sa poti SPUNE deschis de gandesti, sa nu-ti fie frica de securitate? ce este esential pentru tine?

Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Oana spune:

Cred ca singurii care pot spune ca au trait decent pe acea vreme sunt nomenklaturistii si securistii sau cei care au avut in familie astfel de specimene. Altfel nu aveai cum sa traiesti decent.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns NicoletaB spune:

si-n ziua de azi cu ce te ajuta ca te poti exprima liber?
crezi ca problemele ti se rezolva, tipand ca guvernarea sucks si nu face nimic pt populatie?
pe mine nu ma ajuta

au fost si oameni chinuiti fizic si moral in acele vremuri, eu am vorbit despre mine

DE CE ATATA REVOLTA SI INTEPATURI in tonul abordat de voi?

am raspuns la o intrebare, nu ati fost rugate insa sa si comentati raspunsurile altora

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Luna1 spune:

Eu am trait aceleasi experiente dificile, in Bucuresti (un oras destul de mare zic eu) se taia curentul f des, gazul il prindeai noaptea sa gatesti, cozile erau imense si fiecare avea filiera lui (eu iti dau asta tu imi dai aia, eu o cunosc pe tanti de la alimentara tu o cunoasti pe cea de la dulciuri), portocalele "cresteau" doar de Craciun (in inchipuirea mea), eram inebunita dupa bomboane cubaneze cand prindeam, banane nu am vazut pana dupa revolutie (mama zice ca mi-a dat cand aveam vreo doi ani insa eu nu-mi mai maintesc), mi-era frica (virgula) ca asistenta aia reau imi va gasi paduchi in cap si ma va face de rusine la toata clasa, ne spalam in galeata cu dezinfectant la scoala pe maini, s.a.m.d.

Insa din toate amintirile astea urate eu am facut ceva frumos: cand se oprea curentul tata aprindea lumanari prin toata casa si ieseam pe balcon si vedeam cum toate apartamentele erau luminate de lumanari iar eu ca si copil credeam ca e feeric, iarna imi placea cand ne bagam toti sub plapuma si ne luam in brate (probabil de frig insa mie imi placea gramada aia de maini si picioare), imi placea atmosfera de Craciun cand se abureau geamurile caci incalzeam cu aragazul in casa, iar Craciunil mirosea mereu a portocale care ajungeau invariabil in brad si erau mancate cu incetinitorul sa ne ajunga.

Ai mei s-au chinuit sa faca din toate un lucru pozitiv si desi imi aminesc toate restrictiile comuniste, nu pot spune ca m-au afectat. Asa credeam ca este normal si asa traiam.

www.alina-jaime.co.uk/main.php" target="_blank">poze

Alina 5 sapt +Cosmin 30 iulie 2001

Mergi la inceput