Cum ati depasit perioada post-natala(lauzia)?

Dragele mele,
Am nascut exact acum doua saptamani un ingeras caruia i-am pus numele Ann-Marie.
Acum imi este asa de dor de casa ,si parca nu pot sa trec peste asta nici cum.Poate era altfel daca aveam pe cineva langa mine...
Voi cum ati trecut peste aceasta perioada?
Va doresc multa sanatate la toata lumea!

adi69 spune:

SA-TI TRAIASCA INGERASUL SI SA FITI SANATOASE AMANDOUA!
Eu am trecut destul de greu de perioada asta.Am facut ca la carte(aproape)inclusiv depresia,care nu se mai termina.Iubeste-ti bebelusul si nu lasa depresia sa te invinga.Cere mai mult ajutor sotului ,spiritual vorbesc.Cere-i sa fie langa tine si sa te iubeasca mai mult decat oricand.

Dia si bebe Rucsi

Laura Takacs spune:

Draga Silvia, sa-ti traiasca fetita, sa fie sanatoasa! Cred ca majoritatea femeilor trec prin depresia asta post-natala, si e mai accentuata daca nu ai pe cineva langa tine. Vad ca locuiesti Pennsylvania, eu stau in New Jersey, si exact ca tine am un baiatel de 7 ani si sper ca cel de-al doilea copil sa fie fetita. Asa cum iti spunea Adi, sotul tau sa fie mai apropiat de tine, sa iti dea mai multa atentie, ca pentru noi e important sa simtim sotul alaturi de noi nu numai fizic.

Multa sanatate si curaj, copilasii merita tot efortul pe carel-ai facut!

tinatache spune:

Sa-ti traisca fetita mare si sanatoasa! si tie recuperare rapida! Cre dca la dorul de casa se adauga si oboseala, si faptul ca dintr-o data vezi ca nu mai ai timp de nimic altceva. O sa fie mai bine, numai putintica rabdare sa ai, ai sa-ti revii si dpdpv fizic, si incet, incet copilul va fi din ce in ce mai putin dependent de tine, doar ca tb sa-i acorzi si sa iti acorzi timp. Sotului eu nu i-as cere sa fie langa mine, de fapt nici nu am facut-o, incearca-l sa-l apropii aratandu-i cat de minunat e sa fii parinte. Sper deosebire de noi care avem timp 9 luni sa ne obisnuim cu gandul ca vom fi mamici si apare si instinctul matern intre timp, la tati acesta se formeaza de cele mai multe ori dupa aparitia bebelului pe lume. Cand e acasa atrage-l sa faceti totul impreuna, sa-i faca baie, sa-i taie unghiile, sa o schimbe, ai sa fii surprinsa cat de incantat va fi, poate nu chiar de prima data, dar acusi, acusi incepe si comoara voastra sa zambeasca si sa va vada mai clar. Vocile deja vi le stie. Hai ca va fi mult mai bine in cateva luni, iti promitem mamicile mai cu experienta. Si cand va fi mai bine, hop, o vei lua de la capat, ca asa suntem noi, nu ne invatam niciodata:))) Te pup si sanatate multa la fetita.
PS: acuma e cald, macar 2-3 ore pe zi la plimbarica si ai sa vezi ce repede trece ziua si vine si tati de la servici si intra in schimbul 2;)

Cristina, mamica cu burtica

mama-Silvia spune:

Va multumesc pentru incurajari, imi prind bine!

mamica dulce spune:

buna silvia..sa.ti traiasca fetita si ..am fost cam in aceeasi situatie...o sa fie bine,ai sa vezi.E greu la inceput cand esti departe de familie,de casa,prieteni si ai un bebelus pe care te temi sa.l atingi cateodata:)Cand plangea flacaul meu eu plangeam mai tare ca el si in cateva saptamani de la nastere plangeam si daca se uita cineva mai lung la mine..la fel de singura si fara cineva sa schimb o vorba.
Dar de fiecare data cand il priveam pe baietel ma luminam si realizam ca nu vreau sa fiu nicaieri in alta parte decat aici cu el.
Eu sunt destul de puternica..zic eu..asa ca a trebuit sa depasesc aceasta perioada ..suna ridicol dar nu am avut timp sa fiu depresivadesi cateodata asa imi venea cheful..hahahaha!!!Iti doresc din suflet multa tarie si sanatate tie si fetitucii tale si ai sa vezi ca ai sa te relaxezi in scurt timp cand ai sa vezi cat de repede creste si se dezvolta.
sa auzim de bine
ancuta si Marc cel vesel