Meterialismul - boala grea!

Si daca tot m-am pornit azi pe confesiuni.....mai am o problema...cu mama.
Ma scoate din sarite cu materialismul ei, pentru ea totul se invarte in jurul banilor. Si macar de-ar fi vorba doar de ai ei...da' de unde. Azi mai aveam un pic si-i tranteam telefonul in nas, atat de rau m-a putut enerva.

Ea-i despartita de tata, e pensionata pe caz de boala si nu are cine stie ce venituri din pensie, desi are posibilitati sa si le creasca (numai ca nu vrea, are ap. cu 3 camere in pitesti pe care ar putea sa-l amenajeze si sa-l inchirieze pe bani buni, nu pe 500.000 pe luna cum il are acum). Si mai are si prin banci o gramada de bani stransi pentru zile negre...eu cred ca-i vorba de vreo cateva sute de milioane de lei vechi (e posibil sa ma insel, dar ultima oara, adica acum vreo 3 ani, avea vreo 300 de milioane, pe care nu cred eu sa-i fi cheltuit la cat e de zgarcita). In fine, una peste alta, daca ar vrea, ar putea trai chiar bine. Dar asta-i problema ei....daca vrea sa si-i stranga la ciorap, problema ei, am apelat la ea sa ma ajute (nu financiar, ci sa ipotecheze apartamentul din pitesti sa pot lua credit) si m-a refuzat categoric asa ca din momentul ala am jurat sa nu mai ii cer nimic vreodata.
In schimb tata castiga bine spre foarte bine din salariu, insa nu i-am cerut niciodata bani, n-am avut nevoie de asa ceva. Dar m-a ajutat cu o gramada de alte lucruri (are si relatii, recunosc), care puse in balanta pentru mine valoreaza de zece ori mai mult decat daca mi-ar fi dat bani.

Insa mama ma termina, de fiecare data cand vorbesc cu ea ma tot bate la cap sa-i cer bani lu tata. Si oricat ii explic ca nu am nevoie, degeaba. TREBUIE sa-i ceri, esti fata lui, trebuie sa-ti dea. Are de unde, asa ca ia-i cat mai multi bani poti. Nu conteaza ca n-ai nevoie de ei, tu cere-i.
Normal ca nu-i cer niciodata, si asta pentru simplu fapt ca nu am nevoie. Si-i explic chestia asta in zeci de moduri, degeaba. Ea continua sa se planga ca mi-ar da da' ea n-are de unde....insa tata are, si trebuie sa-i cer. Si ne certam de fiecare data cand eu ii spun ca n-o sa fac asta.

Iar azi a pus capac. A fost ziua fetitei (sf. maria) si am fost in vizita la pitesti pe la amandoi. Cand am trecut pe la ea, nici macar un la multi ani nu i-a zis. Sau i-o fi zis dar n-am auzit eu. Cand am trecut pe la tata, ne-a asteptat c-o punguta cu cadouri. Nimic senzational, mai degraba o atentie (un dinozaur de plus si un puzzle), dar pentru mine gestul conteaza de zece ori mai mult decat orice altceva. Am uitat sa spun, mama cand face cadouri (fetelor in general) le da doar BANI. Ori un copil de 1-2 ani, nu pricepe nimic din ei, chiar daca eu fac tot posibilul ca atunci cand ajung acasa sa le iau ceva de banii aia, nu e aceasi bucurie ca atunci cand primeste o jucarie sau orice altceva. Soacra-mea sta si mai prost cu banii, dar de fiecare data cand vine pe la noi are ceva in geanta pentru fete, chiar daca e doar o ciocolatica sau o punga de pufuleti cu surprize. Si Malina stie de fiecare data, asta e papusica de la "buni" (buni fiind soacra-mea). Despre mamaie (adica mama) nu poate spune niciodata asta. De multe ori i-am dat banii inapoi si i-am explicat ca n-am nevoie de ei, daca vrea sa le dea ceva, sa mearga sa le cumpere ea, pentru ele e mult mai valoros. In fine, nu asta conteaza. Revenind, afla mama (nu stiu de unde.....da'n provincie vestile circula mai repede si barfa-i in floare) ca fata a primit cadou de la tata de ziua ei. Si azi nu mai rezista si ma-ntreaba ce-a primit. Ii spun, bineinteles, la care c-o scarba in ea imi tranteste ceva de genu: la banii lui!! M-asteptam sa ii dea mult mai mult! Sa va dea voua bani (multi) ca stie doar ca v-ati luat casa si aveti o gramada de datorii de platit.
La faza asta mi s-a pus pata rau de tot. Nu i-am inchis telefonu in nas....da' nici mult n-a mai lipsit.

Pe bune, imi vine sa o sun si sa-i zic ca tata mi-a dat nu stiu cate zeci de milioane cadou (chit ca nu-i asa) numai sa scap odata de toata mizeriile cu banii.

Ziceti-mi si mie, cum sa ma comport in prezenta ei legat de bani?? Ca ies mereu scantei si scandaluri....chiar si atunci cand e vorba de banii mei (pe care pana mai ieri ii dadeam pe prostii, ca n-am fost in stare sa punem si noi un ban de-o parte sa ne luam casa). Nu vrea/nu poate sa priceapa, ca in viata sunt lucruri mult mai importante decat banii!! Cum sa-i explic asta pe intelesul ei????

Mickyyy si cele 2 fete cucuiete: Malina Ioana (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34545" target="_blank">31.03.2004) Daria Maria (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58164" target="_blank">22.06.2005)

Lia spune:

din ce povestesti mie mi se pare ca mama ta vrea sa-i plateasca tatalui oaresce polite si varianta in care tu ceri si obtii bani de la acesta i se pare una buna de a-l face pe acesta sa plateasca pentru pacatele trecute si viitoare:)...
in rest poate existenta pe care mama ta a avut-o a fost una dificila financiar si asta a marcat-o..
nu-ti cunosc parintii,n-am sfaturi.poate ignorarea reactiilor care-ti displac e o solutie?vine o zi cand parintii dispar si e prea tarziu sa ne para rau pentru discutiile-n contradictoriu si momentele inveninate gratuit...La multi ani fetitei tale!

Alynutza spune:

Nu exista nici o modalitate sa eviti discutiile despre bani cu ea?
Oricum, e o situatie nasoala, daca tu spui ca si ea are, ea a refuzat sa va ajute cu o ipoteca, ca doar va plateati ratele, nu o lasati in strada, dar de la tatal tau se asteapta sa va dea luna de pe cer. Undeva e clar ca are un "dinte" impotriva tatalui tau si are impresia ca ar fi razbunata daca tu l-ai "stoarce" de bani.

tinatache spune:

din pacate faptul ca la un moment dat unii oameni dispar nu ne usureaza crizele/nebuniile facute cat erau in viata. Si nici nu ne face sa le uitam. sa iertam, poate...
Micky, daca ai sti cat de multe recunosc, dar la mine nu e vb de mama. Si noi suntem departe, nu ramanem decat cu telefoanele si cu ce discuti pin ele. Asa incat in ultmul timp s-au rarit, abia daca mai vb 1 data pe luna cu .... cineva (persoana importanta). Gustul amar insa ramane, si mi-e teama ca sa o sa ramana pana la capat.
Parerea mea proprie si personala e ca de la o anumita varsta se accentueaza atat de tare ideile din tinerete incat devin obsesii: banii, sotul plecat care o duce bine... Nu ai ce face, nu o mai schimbi la varsta asta. ori ii spui in fata ce ai de spus ori incepi sa-i insiri gogosi: ca ti-a dat bani, ca ti-a facut, ca ti-a dres (tata, adica). Pacat, unii oameni chiar nu stiu sa se bucure de viata, au muncit atatia ani si acuma cand sa mearga si ei intr-o statiune, sa se bucure de nepoti si sa le faca o bucurie, se innegresc la suflet putin cate putin...

Cristina
-----------------------------------------------
Explica-mi, si am sa uit
Arata-mi, si am sa-mi aduc aminte
Lasa-ma sa fac singur, si am sa inteleg.
Confucius

ancamironiuc spune:

Mickyyy, in situatia descrisa de tine mama ta nici macar nu trebuia sa iti dea nimic, doar sa te lase sa ipotechezi apartamentul. Stiu cum este. La mine ambii parinti sunt la fel si nici macar nu pot da vina pe varsta fiind foarte tineri amandoi.

Cred ca este vorba doar de caracter. Cea mai buna solutie este sa incerci sa te descurci pe cat posibil singura sau cu tatal tau care este oricum altfel. Cu mama ta nu cred ca ai sanse de schimbare asa ca mai bine o ignori altfel iti faci nervi aiurea. Pe mine m-a scos deja din sarite relatia cu unul dintre ei si am ajuns la concluzia ca mai bine imi vad de ale mele, ii dau ignore si pace. Macar nu ma mai enervez zilnic.

Nu stiu daca va functiona pentru ca este mama ta si nu este normal un astfel de comportament insa, important este sa fi bine si nu sa te enervezi degeaba. De ce nu ii ceri ajutorul tatalui tau? Am inteles ca relatia cu el este buna.

Mickyyy spune:

Sa le luam pe rand, da mama vrea sa se razbune pe tata si incearca sa se foloseasca de mine. A incercat si-n alte dati, si-n alte moduri, numai ca eu nu sunt de acord cu asta. I-am spus-o si direct si pe ocolite, ne-am si certat (am stat luni bune despartite fara sa vorbim deloc), ne-am mai si impacat, oricum lucrurile nu merg deloc in spre mai bine.
Alynuta, n-am cum sa evit asemenea discutii....am incercat in toate modurile posibile sa evit discutiile despre tata, nu se poate, cu toate ca sunt despartiti de vreo 9 ani. Am mers pana acolo incat am refuzat sa discut cu ea in momentul in care ajungeam la "tata" (pur si simplu o lasam sa monologheze fara sa-i raspund absolut nimic).
Cristina, asta-i reprosez si eu de fiecare data, ca ar trebui sa se bucure de ce are, ca pana una alta are destule, si financiar (cu toate ca se plange) si sufleteste. Are totusi 2 nepoate. Sta la 86km de bucuresti, stii de cate ori a venit la noi in vizita, macar sa le vada? Cred ca de vreo 3-4 ori maxim!! Asta in conditiile in care NU ARE SERVICIU, deci are timp liber la greu. Eu am bona pe care o platesc aproape cu triplu pensiei ei, dar n-a zis macar odata, hai ca vin eu sa am grija de fete, ca tot stau degeaba acasa. Ma rog, n-as fi lasat-o eu sa se ocupe...dar macar sa vad bunavointa. Sta si se plange doar, ca e singura, ca n-are bani, ca n-are aia, ca n-are ailalta, ca nu vine fata in vizita la ea....eu care lucrez de dimineata pana seara si putinul timp liber prefer sa-l petrec acasa cu copii decat pe drumuri!

Anca, n-am de ce sa-i cer ajutorul tatalui meu, ma descurc bine-merci singura ! Chiar daca ea n-a vrut sa ne ajute atunci (ma rog, povestea-i mai lunga, ea voia sa ne stie "dependenti" de ea, s-a oferit sa vanda apartamentul, sa ia altul pe numele ei in bucuresti, unde sa stam noi si sa vina ea pe capu nostru ori de cate ori are chef, asta in conditiile in care mai trebuia sa facem credit pentru diferenta, credit pe care-l plateam eu cu barbatul, dar el nu avea nici un drept acolo). Ne-am dat peste cap, am luat 2 credite in aceasi zi si am reusit sa ne descurcam sa ne luam casa fara nici un fel de ajutor financiar de la nimeni. Pana la urma a fost mai bine asa, e al nostru si nu suntem datori nimanui, nici macar cu o explicatie, chit ca o sa mai platim la el 20 de ani de-acum incolo!

hai ca vad ca subiectul a degenerat in "ajutor, ce ma fac cu mama ??"!!

Mickyyy si cele 2 fete cucuiete: Malina Ioana (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34545" target="_blank">31.03.2004) Daria Maria (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58164" target="_blank">22.06.2005)

Clover spune:

Micky, nu o cunosc pe mama ta, nu te cunosc pe tine, deci s-ar putea sa gresesc cu ce spun.

In mod evident mama ta are o relatie problematica cu banii. Sau e zgarcita sau a avut experienete care o vin sa o bantuie. E adevarat ca banii nu sunt cei mai importanti in viata dar din pacate concureaza cu succes pentru locul 2, iar in vietile multora sunt numero 1. Nu ai cum sa schimbi obsesia ei legata de bani. E clar ca incearca prin tine sa echilibreze o balanta. Nu stiu ce viata ati avut sau ce lipsuri a suferit, dar la varsta la care e singurul bine pe care poti sa i-l faci e sa ii spui ca tatal tau iti da bani. Ce te costa sa ii oferi confort psihologic? E o minciuna nevinovata. Va da bani, arata-te incantata. Strange-i si cumpara tu o papusa sau ceva, data viitoare i le dai cand nu te vad fetele si ii spui ca asta-i cadoul din banii ei sa faca bine sa il dea personal.


E prea in varsta si poate nu are caracterul necesar pentru investitii si afaceri. Asta legat de apartamentul de inchiriat. S-ar putea ca gandul sa il amenajeze sa o sperie, trebuie sa vorbesti cu oameni sa vina sa lucreze, sa ai grija sa nu te fure, sa cheltuiesti bani. S-ar putea sa creada ca nu are energie sa faca asta si ca nu o sa-si recupereze investitia. Daca asa fara sa faca nimic ies 500mii lunar, de ce s-ar agita pentru mai mult? Mai ales ca din ce zici tu mari cheltuieli nu are.

Ipoteca pe apartement. Nici un parinte nu e obligat sa se sacrifice pentru copilul lui adult. Multi parinti aleg sa o faca pentru ca asta e improtant pentru ei, dar consider ca nu ai ce sa-i reprosezi. O ipoteca e un risc pe care ea nu si l-a asumat. Se potriveste in profilul apartamentului de inchiriat.

In mod clar intre voi doua tu esti cea mai flexibila si dispusa sa negocieze. Incearca sa obtii ceea ce vrei, chiar daca nu e intotdeauna chiar cum vrei. Exemplul bun e cu cadoul de la mamaie, pune-i lu' mamaie cadoul in brate luat din banii ei. Ce mai conteaza ca tu l-ai cumparat cand fetele se vor bucura?


You asked me if I'm happy. This is a difficult question. The problem with happiness is that you don't know when you have it. You remember it. Ask me in another ten years. Maybe I'll be able to answer.

Dorsilia spune:

obsesia banilor insuficienti si strangerea pt zile negre e o chestie general valabila la varsta a doua...probabil a dus-o greu cu banii in tinerete, a fost nevoita sa renunte la multe, si in plus de toate, are si o fire pe masura.

Mama mea, de cate ori vb la tel, aduce sb asta in discutie...banii, cat is de putini, ce scumpe-s toate, etc, desi nu au probleme financiare stiu sigur. Tata mai lucreaza inca iar ea are o pensie+salar, ca mai profeseaza, nu au copii de intretinut, nici casa in constructie si totusi se zgarceste la maxim, pt fiecare sfantz ce-l da, ii pare rau. Isi cumpara numai lucruri ieftine si de proasta calitate, nesanatoase, dar asta e...

CristinaT spune:

Mickyyy, poate ca mama ta inca sufera ca a ramas singura. Nici mama mea nu ii cumpara cadouri fetitei ci imi da bani. Eu cand cumpar cadouri cumpar si pentru ea. Asa ca fetita are mereu cadouri de la bunica. Poate ca nu sta cu fetele tale pentru ca nu se simte in stare. E greu cand esti deprimat sa ai grija de copii mici. Eu cred ca este depresiva, sufera de niste fobii si ar trebui inteleasa, atunci cand poti, cand u poti evit-o.

www.babiesonline.com/babies/o/oana/" target="_blank"> 6 ani si ...

country girl spune:

Mickyyy, boala asta o au si oamenii tineri dar parca devine mai urata la batranetze.
Singurul sfat pe care ti-l pot da este sa schimbi tactica cu mama ta. De ex., cand mai mergi la ea in vizita cumpara-i un cadou cat de mic - ceva pentru bucatarie de ex. sau ceva bun de mancare si spune-i ca "uite am primit niste bani de la tata si m-am gandit sa-ti iau si tie ceva din ei".
Iar cand vorbiti la telefon si deviaza conversatia despre bani schimba si tu subiectul spre ultimul episod din telenovela in voga sau despre ce ai auzit, chipurile, despre nu stiu care vecina a ei.

Trebuie sa recunosc ca eu mai fac din astea. Fiindca altfel conversatiile telefonice cu mama mea ar insemna sa ascult cat de zgarcit e tata si cum nu-i da bani Si nici ei nu-s din categoria de pensionari care nu au sau nu s-ar decurca cu cat au. Dar frustrarile acumulate de-a lungul unei casnicii de zeci de ani rabufnesc in cam tot ce spune/face...

Curaj si abilitate iti doresc,

si Ilinca (10 septembrie 2005)

Mickyyy spune:

Clover, sincer, de multe ori imi vine sa-i spun ce vrea sa auda, doar ca sa scap de discutii infinite pe tema banilor. Nu stiu insa in ce masura as face bine. Provincia e mica, zvonurile circula repede, si o aparenta minciuna nevinovata poate avea consecinte la care nici nu m-am gandit. Stiu asta pentru ca la inceputuri, imediat dupa divortul ei, am crezut ca e mai bine sa procedez asa, sa-i spun doar ce vrea ea sa auda si sa-i ascund lucrurile care o dor....asta insemna sa o mint, iar minciuna are picioare scurte....si a fost mult mai rau cand a aflat dupa de la altii decat daca ar fi aflat de la mine.
Legat de asumatul riscurilor, asta-i adevarat, ii e frica sa si le asume. Noi i-am propus sa amenajam noi apartamentul, sa ne ocupam noi de tot, si sa-l inchirieze gol dupa (ca sa nu stea cu frica ca-i fura cine stie ce pe-acolo). N-a vrut in nici un chip. Am lasat-o in durerea ei, faca cum o crede de cuviinta.
Zici ca nici un parinte nu e obligat sa se sacrifice pentru copilul lui adult, perfect de acord! Atunci de ce regula asta se aplica doar in cazul ei, nu insa si in cazul lu' tata?! De ce pe el trebuie sa-l storc de bani, dar ea sa nu cumva sa miste un deget pentru mine? Ce folos ca vrea sa ma ajute cu ce nu am eu nevoie. Daca esti in desert si mori de sete, poate sa-ti aduca cineva cel mai bun tort de pe pamant, o sa valoreze cat o ceapa degerata. Ori ea asta nu vrea sa priceapa. Atunci cand eu sunt in desert, tata-mi da banala cana cu apa, care poate-l costa 2 lei, dar valoreaza de zece ori mai mult apa aia decat nu stiu cate mii de euro in momentul ala.

Si ca o mica completare legat de ajutat, dupa ce parinti mei au divortat, tata i-a lasat ei absolut tot (respectiv ap. cu 3 camere in pitesti si-o casa cu etaj, constructie noua, la 30km de pitesti), el a plecat doar cu ceva haine si masina (o dacie destul de veche). Cine-a fost nemultumitul financiar??? Mama!! N-au facut niciodata partaj, insa tata a zis ca jumatatea lui din bunuri sunt ale mele, si-mi va face donatie pe ele. Mie nu-mi trebuie, sa faca mama ce-o vrea cu ele, le-am spus asta amandoura! Ce s-a gandit mama sa faca cu ele, atunci cand eu i-am cerut ajutorul sub form de ipoteca? Sa vanda apartamentul (care de drept e doar jumatate al ei) sub pretextul ca-mi ia mie casa, tata ar fi acceptat asta (pentru ca e nevoie si de acordul lui la vanzare) iar ea si-ar fi luat frumos casa in bucuresti doar pe numele ei! Si uite-asa, recuperam si jumatatea pe care legal am pierde-o daca s-ar face partaj sau donatie!! Basca ca ar fi luat sa zicem 35.000 euro pe apartament, am mai fi pus si noi cel putin vreo 20.000 sa luam altul nou, dar drepturi asupra lui sa aiba doar ea!! din ciclul.... hai sa facem afaceri cu parinti.....

Stiu, poate uneori sunt prea dura cu ea. Asta nu inseamna ca n-o iubesc, e mama, cu bune si rele, sunt si eu mama acum si stiu ce-nseamna asta. Dar nici sa fiu un catelus care sa joace dupa cum ii canta ea n-o sa vada vreodata! Am mandria mea.

Cat despre cum a dus-o in tinerete....ceva mai greu la inceput (dar pe vremea lu' ceausescu statul dadea si casa si loc de munca tinerilor), dar mai mult decat decent zic eu. Nici in copilarie n-a suferit, bunica-meu lucra intr-o zona miniera (nu in mina, el era tamplar, dar restul erau mineri) si castiga foarte bine (vreo 4000 lei pe vremuri, care erau bani), si erau doar 2 copii la parinti (ea si sora ei). deci n-a fost niciodata in situatia sa n-aiba ce pune pe masa, sa nu aiba cu ce se imbraca, sau alte chestii de genul. N-a dus-o in puf, intr-adevar, dar nicidecum atat de rau incat sa justifice un asemenea comportament vis-s-vis de bani. In ultimii ani de casatorie au dus-o chiar bine bine (tata deja avea o functie importanata si bani pe masura), Si nici in anii ani de dupa divort, nu castiga prost (inainte de pensionare castiga undeva in jur de 10 milioane, ceea ce in provinvie, in conditiile in care ai casa si n-ai copii de intretinut e un salariu ok zic eu).

Mickyyy si cele 2 fete cucuiete: Malina Ioana (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34545" target="_blank">31.03.2004) Daria Maria (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58164" target="_blank">22.06.2005)