singuratatea intr-o tara straina

sunt casatorita de 7 ani.am un baietel taifun de 6 ani si o fetita taissa de 4.pot scrie ca copii sunt cea mai mare reusita din viata mea,in rest............sotul meu e mai mare decat mine cu 13 ani,cred ca asta e sursa problemelor noastre desi la inceput asta a fost motivul ptr care mam indragostit de el.nu stiu.sotul meu este cetatean bulgar si a insistat sa traim in tara lui,asa ca iata-ma intr-o tara straina cu 2 copii care initial vorbeau doar limba romana,a trecut un an de cand traiesc in permanenta aici,credeam ca lucrurile vor fii mai bune odata cu trecerea timpului dar este mai rau,mam izolat in casa mea,nu imi cunosc vecini,nu am nici-o prietena,in afara de familia lui nu ma viziteaza nimeni.nu ies nicaierea,decat atunci cand am treaba.sotul meu de dimineata pana seara nu este acasa.stiu ca este vina mea dar nu ma pot abtine,ma gandesc mereu ca eu sunt aici doar ptr putin timp si nu are rost sa ma adaptez situatiei.nu vreau sa traiesc aici,vreau acasa in romania,dar sotul meu nu vrea,intr-un an de zile am fost de 2,3 ori acasa desi avem pana in granita 35 de km si de la granita pana acasa la mama alti 25,deci distanta nu e o problema.inchisa in casa zi de zi nu constientizez in ce tara traiesc si ma simt cat de cat bine.in acest an care a trecut am avut nenumarate caderii nervoase,mam tratat cu atarax,neurolax......pe 11 septembrie copii vor incepe gradinita si intr-adevar voi ramane singura in casa.mie frica.singurul meu contact cu lumea este computerul dar oare imi va fii de ajuns?

Oana_B spune:

Se pare ca a aparut o eroare tehnica, este al treilea subiect deschis la care primul mesaj apare doar ca fond albastru

Pana la remediere, o sa pun textul din mesaj mai jos (cu optiunea "raspunde la subiect" se poate vedea textul):

quote:

---

sunt casatorita de 7 ani.am un baietel taifun de 6 ani si o fetita taissa de 4.pot scrie ca copii sunt cea mai mare reusita din viata mea,in rest............sotul meu e mai mare decat mine cu 13 ani,cred ca asta e sursa problemelor noastre desi la inceput asta a fost motivul ptr care mam indragostit de el.nu stiu.sotul meu este cetatean bulgar si a insistat sa traim in tara lui,asa ca iata-ma intr-o tara straina cu 2 copii care initial vorbeau doar limba romana,a trecut un an de cand traiesc in permanenta aici,credeam ca lucrurile vor fii mai bune odata cu trecerea timpului dar este mai rau,mam izolat in casa mea,nu imi cunosc vecini,nu am nici-o prietena,in afara de familia lui nu ma viziteaza nimeni.nu ies nicaierea,decat atunci cand am treaba.sotul meu de dimineata pana seara nu este acasa.stiu ca este vina mea dar nu ma pot abtine,ma gandesc mereu ca eu sunt aici doar ptr putin timp si nu are rost sa ma adaptez situatiei.nu vreau sa traiesc aici,vreau acasa in romania,dar sotul meu nu vrea,intr-un an de zile am fost de 2,3 ori acasa desi avem pana in granita 35 de km si de la granita pana acasa la mama alti 25,deci distanta nu e o problema.inchisa in casa zi de zi nu constientizez in ce tara traiesc si ma simt cat de cat bine.in acest an care a trecut am avut nenumarate caderii nervoase,mam tratat cu atarax,neurolax......pe 11 septembrie copii vor incepe gradinita si intr-adevar voi ramane singura in casa.mie frica.singurul meu contact cu lumea este computerul dar oare imi va fii de ajuns?

---

Oana_B
detalii donatii
actualizari donatii

miria_cristina spune:

Nu stiu cum sa raspuns la un astfel de mesaj, desi imi doresc s-o fac. Si spun asta, pentru ca eu, aici, in Romania, ma simt singura. Lumea este constipata, intr-o permanenta stare de nervi si diverse psihoze. Iti deschid usa doar cand au nevoie de tine sau cand vor sa se laude. Avem prieteni si amici si cunostinte, dar tot singuri ne simtim.
Poti schimba unele obiceiuri, incetul cu incetul. Dar sigur, poti sa intelegi ca Romania nu e o tara primitoare, oameni nu-s veseli si ce scrie in pliantele turistice despre ospitalitate si generozitate e doar...greseala de tipar.
Fireste, daca te referi la rude, nici nu ar trebui sa nu-ti gasesti timp. Pur si simplu il anunti ca trebuie sa-i vezi din diverse motive sau ca vin ei la voi.

Problemele fiind personale, fiecare isi adapteaza rezolvarile dupa cum stiu ca o poate face.

Dar iti doresc sa inveti sa traiesti bine oriunde te-ai afla in lume, pentru ca traiesti zilele tale nu pe-ale altuia si e pacat sa treaca macar o zi in care sa nu fi fost fericita, pentru ca nu se mai intoarce!

Cristina si Damiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina

"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."

Lemoni spune:

E trist mesajul tau si siu ca te simti singura dar ma intreb daca esti asa de aproape de casa parinteasca dece nu iti faci timp sa mergi mai des.Eu cred ca atunci cand s-au nascut ai uitat de viatza ta si ai trait numai pt ei,acum realizezi ca vor merge la gradinitza si nu sti ce sa faci pt ca pana acum ei iti ocupau tot timpul si te simti pierduta.In timpul asta ai pierdut si relatia cu sotul tau nu numai ca te-ai pierdut pe tine. Ce as face eu in primul rand as incerca sa reiau relatia cu sotul meu de acolo de unde am lasat-o cu ani in urma cand cel mic a venit pe lume apoi as incerca sa imi impun ca voi ramane aici o viatza si trebuie sa ma adaptez atit pt mine cat si pt copii mei ,pt ca sincer daca tu esti necajita nici lor nu le este bine ,asa incerca sa merg part time la o scoala sau la o munca sa ies din cercul asta vicios sa incerc sa-mi fac prieteni ,sambata m-as sui in masina si as pleca la ai mei sa-i vizitez impreuna cu sotul si copii.
trebuie sa iti schimbi atitudina fatza de tine si fatza de sotul tau.
si accepta situatia de fatza.
Plus ai grija de tine si suntem aici daca ai nevoie sa ne contactezi.

panialinka spune:

[quote]Originally posted by Lemoni[/nu pot merge acasa in romania mai des,desi e aproape,ptr ca sotul meu nu vrea,stie ca sunt nefericita si ii este frica ca poate in decursul unei astfel de vizite nu voi mai vrea sa plec de acolo.abia dupa lungi tratative am obtinut de curand o imputernicire care imi va permite sa trec granita cu copii,in absenta lui.sa muncesc?niciodata!sotul meu e de religie musulmana,asa ca eu nu am voie sa muncesc,rolul meu e sa stau acasa.acest computer a fost un cadou de ziua mea anul acesta,dupa 7 ani de rugaciuni. a fost o surpriza mare.nu credeam ca imi va permite sa am contact cu lumea mare,cu voi.........candva felul lui de a fi era ptr mine dovada faptului ca ma iubeste,posesivitatea lui si gelozia ma bucurau,dar acum ma sufoca.cateodata inclin sa cred ca singuratatea mea este din vina lui si nu din cauza faptului ca traiesc intr-o tara straina,sau poate una cu alta se imbina.oricum multumesc ptr sfaturi,ma bucur ca va pasa.alina.

alessia105 spune:

Buna draga mea ,

In primul si in primul rand Bine ai venit !in randul minunatei comunitati ...
Imi pare rau prin ceea ce treci ..sincer si eu sunt intr-o situatie asemanatoare ..singura la mai mult de 2500km de casa ..fara prieteni,cu zilee intregi de neiesit din casa ( ptr ca urasc sa fiu sau sa ma plimb singura),vecinii nu ii stiu ..cat despre familia sotului ...pot sa stea mai bine la ei acasa ...ar putea sa de-a lectii de nesimtire (unii dintre ei),iar celilanti nu stiu decat sa vina cand au nevoie de ajutor,iar cand noi am avut (am avut un necaz si sotul a fost in spital lunii ) au fugit ca potarnichiile lasandu-ma singura cu copil mic ..asa ca de astfel de oameni nu am nevoie..anyway ...singurul meu refugiu si contact cu prieteni este pc-ul si mai ales unde desi numai scriu cam de multisor ( de lene) ma simt acasa ,ma simt bine alaturi de prietenele mele mamicile de martie -aprilie 2005 si pot sa iti spun ca am legat si prietene la care tin enorm ..fete dulci care mi-au fost si imi sunt in continuare alaturi si in momentele mele bune si mai ales in cele rele ...nu iti imaginezi cat de recunoscatoare le sunt si cat a contat si conteaza prietenia lor si nu as putea niciodata sa le multumesc ca au fost si sunt alaturi de mine atunci cand am nevoie...Va iubesc fetelor! ...daca iti va fi de ajuns ..nu ,nu iti va fi ...cel putin mie nu imi e ptr ca sunt un gen ffffff activ,vesel si social...M-am inchis in mine si cateodata imi e ffff greu sa zambesc mai ales ca in ultima vreme nimic nu mai merge ..nici relatia cu sotul ,nici cu mama ..asa ca ma simt inchisa intr-un loc fara iesire ...in tara nu am unde sa ma intorc ..aici simt ca numai am de ce si unde sa stau ...ce te-ar sfatui o"patita" ..incearca sa iesi ...chiar dupa ce duci copii la gradi ..io stiu la coafor,la cinema ...ba chiar fa un scoala de soferi (daca e cazu) si mai da o fuga prin tara ...incearca sa te imprietenesti cu mamicile de la gradi ...cu vecinii ...nu fa greseala mea ..chiar daca nu stii limba sunt sigura ca vei gasi vre un vorbitor de engleza ,franceza ..etc ....si care de ce nu sa te invete si pe tine limba , stai de vb si cu sotul si explicai sincer si pe fata ceea ce simti ....e frumos pe internet dar nu e realitatea e doar o metoda de a scapa de depresie si de singuratate ..DAR ...CREAZA DEPENDENTA!Eu una nu sunt fericita numai cu asta .....
Mult succes piticilor la gradinita si sper din tot sufletul ca in curand vei putea iesi din situatia aceasta

PS.Si al meu e mai mare ca mine cu 22 de ani

Edit:daca vreodata ai nevoie sa vb cu cineva despre asta iti stau la dispozitie

Cu drag,

Va dulce si va dorim tot binele din lume si MULTA SANATATE!

Alessia, Benny (02.03.05) si Sebastian (16.01.98)
Specialii 2005 ,Poze de pitici voinici

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=69136" target="_blank">Sa redam SPERANTA SI COPILARIA lui Denis!

Ramona J spune:

panialinka, mie mi se pare mai degraba ca esti nefericita. Din ceea ce spui nu reiese neaparat ca esti singura intr-o tara straina, sint mai multe nemultumiri.
Incearca sa analizezi situatia si cauta solutii marunte, care in final te vor ajuta.
Cit sint copiii la scoala mergi la cumparaturi, gaseste-ti o activitate. Poate mergi la o sala de sport.
Din fericire mie imi place singuratatea. Ne-am mutat recent si nu avem cunostinte inca, dar ma simt foarte bine. Daca sint cu sotul si copiii nu duc dorul altor prieteni.
Bine ca exista computerul, tinem legatura cu familia din Romania si sint multumita.

The best thing you can do for your children is to love your wife.

panialinka spune:

[quote]Originally posted by Ramona J


trebuie sa recunosc ca am fost impotriva faptului de a ne muta in bulgaria.am urat aceasta tara inainte de a veni,numai si numai ptr ca insemna despartirea de familia mea.aceasta ura nu a incetat.ma simt tradata ptr ca inainte sotul meu mereu a luat in considerare faptul de a locui in romania si dupa ce am facut 2 copii mia anuntat ca vom trai in tara lui.nu este corect.aici nu imi pot realiza visurile,mam casatorit la 18 ani dupa liceu,as fi vrut sa imi continui studiile,am atatea vise dar aici nu am niciun viitor,in afara faptul de a fi mamica si gospodina nu ma asteapta nimic in viata,ptr ca el nu imi va permite.sper sa realizeze cat de nefericita sunt aici si sa imi redea libertatea,adica sa ma lase sa ma intorc in tara mea.ptr mine aici nu e bulgaria,este o tara straina.putea fi oricare alta.iti multumesc ptr bunavointa de a imi raspunde.

panialinka spune:

vreau sa te intreb ceva personal iti iubesti sotul?diferenta te varsta iti creaza probleme?sper sa nu fiu prea indiscreta si sa nu te ofensez dar sunt curioasa cum se simt alte femei intr-o relatie cu un barbat mult mai matur.desi nu cred ca din cauza asta ma simt mizerabil,nu stiu,iti scriu sincer ca daca familia mea(adica mama,ptr ca tata s-a pierdut in lume?ar fi avut o situatie care sa imi permita sa ma intorc acasa cu 2 copii nu as ezita,chiar daca nu pot scrie ca sotul meu imi este indiferent.simt ca i-am daruit 7 ani din viata mea ca sa ajung aici,singura,in compania computerului si a copiilor.si trebuie sa recunosc ca imi petrec toate serile in fata computerului.stiu ca pare abstrat,nu imi lipseste nimic si totusi simt ca nu am nimic.si totul se invarte in jurul faptului ca traiesc aici,cel putin asa simt ca daca as fii fost acasa totul ar fii fost minunat.iti multumesc mult ptr raspunsul tau,emana multa caldura,cu siguranta o sa il recitesc de nenumarate ori.alina

Ramona J spune:

Imi iubesc sotul. Diferenta dintre noi este de patru ani.
Crezi ca te-ai grabit cind te-ai casatorit? Il mai iubesti? Poate ti-e teama de ce ar insemna sa infrunti viata singura, cu doi copii. Ti-e teama de el?
Cred ca trebuie sa-ti faci ordine in idei. Sa intelegi ce astepti de la casnicia ta si care e telul tau in viata. Din cite inteleg esti foarte tinara. Nicidecum nu trebuie sa gindesti ca nu mai poti realiza nimic. Glumesti! Si cind copiii tai vor fi pe picioarele lor nu e tirziu pentru tine.
Ai incercat sa vorbesti cu sotul tau, sa-i spui ca vrei mai multe de la viata? Ar putea accepta sa lucrezi sau sa mergi la scoala undeva?
In situatia asta amindoi trebuie sa faceti compromisuri. El tine la religia lui dar trebuie sa respecte si dorintele tale. Trebuie sa existe o cale de mijloc daca aveti bunavointa.
Pe de alta parte poate intoarcerea in Romania ar fi o solutie buna. Poti conta pe mama ta sa te ajute?
Imi pari atit de trista si nu stiu cum sa te ajut. Sper sa gasesti o raza de soare pe DC, macar sa iti poti incarca bateriile aici.

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Ramona J spune:

N-am fost intr-o relatie cu cineva mai mare. Ma gindesc ca poate fi o problema. La voi mai e si treaba cu religia.
Eu cred ca fericirea are mai putina legatura cu locul in care te afli. Daca esti nefericita in Bulgaria cu el probabil ca ai fi nefericita si in Romania. Pentru ca sint mai multi factori care contribuie la starea asta.

The best thing you can do for your children is to love your wife.