IUBIRE IMPOSIBILA?!
Raspunsuri - Pagina 12
cataghe spune:
quote:
Originally posted by rasid
Ai dreptate Cataghe cand spui ca nu trebuie sa existe minciuna. Sunt de acord cu asta. Dar spune-mi cati dintre noi nu au mintzit vreodata. O minciuna mai mica sau o minciuna mai mare? Pentru ca apoi sa ne spunem noua insine “Trebuia sa procedez astfel....”, “Nu exista o alta solutie...”. Crede-am orice minciuna ne-o explicam in primul si in primul rand noua. Si abia apoi celor din jur. Pentru ca de cele mai multe ori pe NOI INSINE ne doare mai mult. Pentru ca asa cum spuneai ne pierdem respectul fatza de noi insine.
Viatza e mult prea complicata si nu stim ce ne rezerva viitorul si.... din suflet le doresc celor care au acuzat vreodata pe cineva pe nedrept pentru ca nu au avut puterea de a intelege... sa nu ajunga intr-o astfel de situatie... pentru ca banuiesc ca furtuna din suflet e foarte dureroasa... mai ales cand sti cum e de amvele parzti ale baricadei
Rasid, bineinteles ca toti am facut greseli in viata, unii mai putine, altii mai multe, unii mai mici, altii mai mari. Insa daca, sa zicem, eu am gresit odata si am constientizat faptul ca am gresit cu atat mai mult nu pot incuraja pe altcineva sa repete aceeasi greseala. Pe de alta parte, tu din cate vad esti tentat sa vezi numai o fata a monedei, si treci cu vederea ca toate cele care au opinat pt transarea situatiei au fost minimalizate si facute de doi bani, li s-a explicat cum ele nu stiu ce e aia iubire pt ca sunt ocupate sa spele ciorapii barbatului, si multe altele pe care nu mai vreau sa le reiau. Chiar crezi ca e asa? Chiar crezi ca o femeie care are o familie inchegata si vrea sa tina capul sus in lume nu este decat o prizoniera a unor prejudecati, cum s-a afirmat? De ce trebuie neaparat sa minimalizam iubirea "in cadru legal" ca sa justificam iubirea in cadrul unui adulter?
roxy spune:
buna , este foarte frumos sa declari sus si tare ca IUBESTI...dar cred ca toate putem sa ne indragostim in orice clipa, in orice moment putem sa intalnim o persoana (de sex opus )care sa ne faca sa simtim fluturasii in stomac si sa ni se para cel mai cel dintre toti ,sa intruchipeze tot ce ne-am dorit vreodata, mai ales ca dupa un numar de ani de casatorie nu mai esti ca la inceput , in orice familie mai apar momente de tensiune , iar daca cineva ar sta la panda sa profite de aceste momente unde am ajunge.
Nu spun de cazul in care este vorba de o persoana libera de orice raspundere , da , nimic nu-ti sta in cale , dar atunci cand persoana este casatorita si mai are si copii , stai si te mai gandesti daca chiar poti calca tot in picioare.Dar pe de alta parte daca toate persoanele ar sta sa gandeasca de doua ori inainte de a face un astfel de pas , nu ar mai exista familii destramate pentru ca intre ei se baga a treia.Faptul ca intre persoanele din cuplu sunt tensiuni sau sunt de mai multa vreme impreuna nu ne da dreptul sa ne bagam , ci ei ar trebui sa isi rezolve problemele , sa divorteze daca nu se mai poate face nimic , si abia apoi sa intervii , cand e libera persoana de care esti interesata.
Nu cred ca am fost foarte coerenta dar totusi ...si eu am avut de multe ori ocazia sa cunosc mai bine pe altcineva , cu toate ca-mi iubesc foarte tare sotul , dar ceva din interior mi-a spus stop .Nu e bine , chiar daca binele meu este mai presus de toate.Nu poti stii cand acum esti pe val si maine iti vine tie randul sa fii in locul nevestei parasite pentru cineva care arata cel putin la inceput mai bine.Si asta pentru ca o alta va declara sus si tare ca e ...INDRAGOSTITA si nimic altceva nu mai conteaza.Orice noutate e mai fermecatoare decat prafuita de acasa.
huianur 
http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_cat.asp?sqldtl=366&page=1
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=roxy
rasid spune:
Probabil asa este cum spui, poate sunt tentat sa vad doar o anumita fatza a monedei. Nu am incurajat-o si nici nu am incriminat-o pe Enina in relatia ei. Doar Ea singura stie ce trebuie facut. Doar ea singura stie ce se poate face. Probabil ca m-am situat virtual de o parte a baricadei sunandu-mi neplacut in urechi unele remarci facute de anumite persoane. Probabil asta m-a facut sa si raspund. Pentru ca daca ar fi sa ma fi pus in pielea Eninei nu mi-ai fi placut si probabil ca mult mai repede decat ea as fi dat bir cu fugitzii. Nici pe departe nu cred ca o femeie care are o familie este IMPLICIT prizoniera unor prejudecatzi. Dar nici nu elimin aceasta posibilitate. Asa cum si barbatul dintr-o relatie poate fi cup[rins de aceleasi prejudecatzi. Pentru ca in general nu consider ca rolul unui partener este mai important intr-o familie decat rolul celuilalt. Personal ii consider egali in drepturi si indatoriri. S-au spus cuvinte care nu isi aveau locul aici , cuvinte dure atat de o parte cat si de cealalta, cuvinte care DOR. Personal nu cred si nici altcineva nu cred ca infiereaza IUBIREA “in cadru legal” (cum ai numit-o tu) insa asta nu ne poate face sa negam IUBIREA in cadru “penal” sau poate chiar “infractional”. Iubirea exista si poate lua forme pe care nu toti le putem intelege. Iar de multe ori... inimii nu-i potzi comanda ce sa simta si ce nu. Iubire ar trebui sa exista peste tot. Ceea ce ar trebui sa dispara cu adevarat ar fi URA. Indiferent de ce natura este ea. Eu cred ca Enina IUBESTE. Asta este cel mai important. Poate nu este atta de important pe cine, poate nu este atat de important in ce circumstantze. Conteaza doar ca exista iubire. E cel mai important lucru de pe pamant.
Si nu cred ca cineva a minimalizat rolul familiei sau al unuia sau altuia in familie. Nu cred ca s-a pus astfel problema.
rasid spune:
ietata-mi fie opinia ROXY insa daca putem face ceea ce ai spus tu si anume sa ne indragostim in fiecare moment de cineva de sex opus intalnit pe strada... aceea nu este IUBIRE. Pentru ca asta inseamna a iubi un TRUP. Ori parerea mea este ca nu poti iubi in trup ci atunci cand iubesti cu adevarat iubesti un SUFLET. Iar sufletul care il ai acasa fie el si prafuit sau mirosind a mancare poate fi de zeci de ori mai fermecator decat un suflet al unui trup superb. Atunci cand iubesti, IUBESTI UN SUFLET.
Da, teoretic asa ar trebui sa se poata face. Sa putem spune STOP. Sau pana aici si de multe ori se poate face asta. Insa exista si situatii in care nu ne mai ascultam nici pe noi insine. Exista si trebuie sa le facem fatza intr-un final.
roxy spune:
eu nu am spus ca ne indragostim de oricine , ci ca ,cel putin teoretic avem in orice moment sansa sa cunoastem pe cineva care sa devina pentru noi unicul...deci nu ne limitam doar la trup, ajungem si la suflet, dar cu toate astea frumos ar fi , ca acea persoana macar in momentul in care se declara indragostit de altcineva decat de perechea ei , sa lamureasca totul cu ce are acasa si abia apoi sa porneasca alaturi de cel fata de care a descoperit marea pasiune.Asa s-ar reduce in mare masura durerea pe care o provoaca toate astea,durerea celui inselat, durere care vad ca aici este trecuta cu vederea , de fapt nici nu conteaza ...
huianur
http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_cat.asp?sqldtl=366&page=1
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=roxy
cataghe spune:
Rasid, cred ca ceea ce a vrut sa spuna Roxy este ca tentatii se gasesc la tot pasul. Iar pana in faza in care nu iti mai poti tine sentimentele in frau, depinde numai de tine sa cantaresti rational lucrurile si sa iti permiti - sau nu - sa emiti acele semnale subliminale care spun celor interesati "sunt disponibil(a)".
nume spune:
Enina, in fiecare post de-al meu te-am intrebat cate ceva si nici o data nu mi-ai raspuns. Drept urmare nu te inteleg.
Inteleg perfect ce inseamna iubirea; concept, teorie, scoli de gandire, proza, poezie, dpdv neurologic, mecanisme psihice si...practica. Nu cred ca exista cineva aici pe forum care sa nu fi trait o iubire mare, ravasitoare(in sens de experienta proprie, subiectiva).
Enina, oamenii nu-si ascund trairile/sentimentele. Le afiseaza...de unde poate ai auzit de multe ori intrebarea(cand un om se simte bine, e mai exuberant sau n-are pofta de mancare/e preocupat);``esti indragostit?!``Mai exista pudibonzi, da` rar. Exista cazuri cand esti fortat sa nu o afisezi pt ca de exemplu esti casatorit. Dar situatia asta e una particulara. Apreciez expunerea ta ca expresia acestei porniri, nu-i da tenta de argument intr-o controversa.
Nu te supara dar faptul ca te simti ofensata de unul sau altul reflecta piedicile care sunt in tine, le cauti si le dai importanta. Toata teoria asta seamana cu o justificare/argumentatie, ca si cum te-ai opune prin vorbe propriilor oprelisti.
Exemplu: stii senzatia neplacuta pe care o ai cu iubitul daca prietenele/familia ta il dezaproba dupa ce l-ai criticat tu fara mila? De solidaritate chinuita de propriile indoieli? Folosesti forta de a-l critica pt. a-l apara. Iaca se iveste un conflict...
Intelegi la ce oprelisti interioare ma refer? Numesti iubirea ``imposibila``, cateva posturi spui de ce ar fi asa si pe urma te superi ca unele persoane iti dau dreptate. De ce o considera ele imposibila e problema lor, problema nu e la ele(ca fiecare e liber sa-si sustina opiniile) ci e la tine. La tine e conflictul. Si NU E TEORETIC.
(Rashid, cred ca esti foarte tanar. Gresesc? Nu vreau sa te ofensez, de fapt apreciez punctul tau de vedere...Dar nu te grabi sa etichetezi ca o sa cazi in acelasi pacat cu persoanele pe care le contrazici si condamni. Fii convins ca 95% din femeile de pe forumul asta stiu ce e iubirea. Dar fiecare are experiente absolut personale; raportate la o gramada de chestii...cum ar fi educatie, grad de instruire, reprezentare s.a.m.d.(sunt asa de multe ca nici n-are sens sa ma gandesc sa le enumar).Cauta bloguri pe net cu subiectul asta - in engleza cred ca e mai usor; uite ca n-am facut treaba asta - asa de curiozitate - si ai sa gasesti banuiesc mii. Nu cred ca exista subiect mai exploatat. Dat fiind ca sentimentul in sine da o stare de exaltare care te impinge sa-l exteriorizezi in draci. Pe de alta parte faptul ca toata lumea intelege se vede si aici. Uite cata lume citeste subiectul asta. Nimeni nu e atras de subiecte la care nu se pricepe, sau nu considera ca se pricepe.
Ca nu traieste toata lumea sentimentul asta in acelasi timp...e real...si normal. Altfel am trai intr-o lume foarte zapacita si poetica dar in dezastru economic :)
In punctul asta mi se pare steril dialogul. Am mai scris asta intr-un fel sau altul fara pic de ironie. Vin sa citesc ce se mai intampla, pt. ca e o problema de viata, pt.ca subiectul e generos, e interesant sa vezi ce sfaturi s-ar putea da...si in loc sa se ``desfasoare`` o mare iubire...gasesc, nici nu stiu cum sa le zic...eseuri?!
deci revin...Enina ce ai vrea sa intrebi? De fapt ce te framanta?
Ce s-a mai intamplat de fapt intre tine si el? I-ai spus toate chestiile astea? El ce zice? Ce zice sotul tau? I-ai dat de inteles?
Daca te deranjeaza raspunsul asta nu uita ca tu ai inceput :)
nume
nume spune:
a, ca uitasem. Copilul nu e o compensatie, un premiu si nu-ti raspunde la nici o intrebare existentiala. Nu compenseaza nici o frustrare. Ca poate deveni e partea a doua dar asta ar fi o greseala de interpretare. E o fiinta independenta de tine pentru care trebuie sa ai mari resurse afective si nu numai.
Gandeste-te ca de fapt un copil muta centrul de greutate al tuturor problemelor tale pe el fara sa le rezolve pe ale tale.
E bine sa fie rezultatul unei iubiri, asta ca asigurare - daca se poate - ca parintii vor ramane impreuna, spre binele lui. Pentru ca e mai ocrotit asa, pe urma daca parintii raman impreuna invata modelul parental...si mai tarziu se comporta cum a invatat.
Nu cred ca asta e genul de raspuns pe care-l astepti si sper ca nu te deranjeaza ca mai sunt si altii la care le place sa se auda vorbind(adica eu) :)
nume
monalac spune:
mama,dar se filozofeaza aici,nu gluma!am citit povestea asta inca de la prima postare...mi s a parut ca are un iz dulceag,de poveste telenovelistica...n am putut sa nu ma intreb,de exemplu,cum enina,care e analist politic,lucreaza cu un medic ginecolog?colaborati cumva amandoi la vreun post de televiziune?ca altfel nu vad ce au in comun meseriile voastre,de ati ajuns sa lucrati impreuna.bine,mai exista si varianta in care enina a mintit in legatura cu meseria pe care o practica,ceea ce ridica iar un mare semn de intrebare.o alta chestie pe care n o inteleg este de ce a continuat sa mearga nu stiu cati ani la acelasi medic ginecolog,atata timp cat rezultatele nu s au vazut?a spus ca si a pus toata increderea in acest dr,ca l a admirat pt competenta sa,dar cum poti sa fii multumita de un dr care in cazul tau numai bun n a fost,din moment ce n a reusit sa te faca sa iti tii in brate copilul pe care l doresti atat?...mie mi se pare iar o chestie cusuta cu ata alba...apoi,faptul ca vorbesti atat de nefericirea de a nu fi avut niciodata copii,etc,ca in final,at cand atacurile devenisera dure,sa arunci asa,ca ai avut o data un copil care a murit din cauza unei boli...nu vreau sa te ranesc,departe de mine gandul asta,dar mie mi a sunat asta ca un fel de aparare,ca un fel de motiv invocat in ultima instanta,pt a capata circumstante atenuante,pt a fi privita ca o victima,ca prea degenerasera lucrurile aici,pe forum,prea se ripostase violent.iar faza cu laudele exagerate la adresa propriei persoane,asta chiar mi s a parut deplasat.stiu ca fiecare avem un autoestimativ care ne face sa gandim pozitiv la adresa noastra,dar ceea ce ai scris tu...,zau ca e penibil...ca si cum toate calitatile din lume s ar fi adunat la o sg persoana,am senzatia ca ai luat o putin pe aratura.iti place sa vb -scrii mult,sa bati apa in piua,ca noi,cei de aici,sa vedem cat de multe cunostinte ai tu,ce limbaj elevat...dar totul pe langa subiect...povestea in sine a ramas undeva in spate.acum pare ca ne dai lectii despre iubire,despre ce e omul....obositor.un fel de filozofie de pahar.daca vrei raspunsuri pertinente,ancoreaza te in concret,altfel devii obositoare.si nu te mai purta ca si cum ai detine adevarul suprem.cat despre raspunsurile pe care le ai primit,intr adevar,unele au fost clar atacuri la persoana,ceea ce nu mi se pare corect.stiu,veti zice ca si eu am atacat o pe enina,dar am spus clar de ce,si asta n are legatura cu iubirea ei adulterina.e problema ei.sigur,nu sunt de acord,ca sunt casatorita si ma pun in pielea nevestei inselata de sot,dar n o urasc pt asta,incerc s o inteleg.iar calatoare,cu primul ei raspuns postat doar pt a se amuza,mi se pare ca merita avertisment mai mult decat enina.nu suntem aici pt a ne distra unii pe seama sentimentelor celorlalti.oricum,,eu cred ca cele ce au citit raspunsurile tale,calatoare,si au dat seama ce inseamna sa fii ipocrit si nu ti vor mai lua in seama mesajele,ca,cine stie,poate te amuzi si data viitoare.
rasid spune:
Darga Nume, un pic ai gresit in ceea ce priveste varsta mea dar asta nu are nici o importantza. Probabil modul meu de gandire este inca pt o varsta mai "proaspata". Nici pe departe nu am vrut sa deschid un subiect despre ceea ce inseamna iubirea pentru fiecare dintre noi pentru ca sunt convins ca daca s-ar deschide un astfel de subiect si fiecare ar fi sincer macar 90 % din ceea ce posteaza am descoperi variante extrem de deosebite ale aceluiasi sentiment. Eu personal voi ramane la parerea mea PERSONALA. Enorm de multi dintre cel care numim un semtiment iubire este foarte departe de ceea ce ar trebui sa insemne cu ADEVARAT. E suficient sa privim putin in jurul nostru si eu spun ca fara mari probleme observam asta. Putem dezvolta probabil subiectul mult mai mult dar nu cred ca ar avea vreo finalitate. Numim IUBIRE... ceea ce am trait pana atunci. Poate "maine" vom descoperi ca ceea ce am simtit pana in acel moment nici macar nu se compara cu un sentiment NOBIL, CURAT, si SINCER! (da, se pare ca am luat-o pe panta eseurilor si in mod cert nu priceput de nici o culoare in domeniu asa ca ...ma opresc aici)