Sa intervin sau nu in casnicia finei mele?

KSorana spune:

Miramar ,si daca i spui ce gindesti despre sotul ei ce rezolvi?
Avind in vedere ca e secretoasa si nu vrea sa-ti spuna nimic ,asta inseamna ca nici sfatul tau nu-l doreste.Lasa lucrurile asa cum sint.Parerea ta nu conteaza.
Ce-si face omul isi face cu mina lui.E constienta de situatie,e matura ,e vaccinata.Las-o ,ca stie ea ce face.Probabil ca intr-o zi iti va spune .

Clover spune:

Pe mine m-a deranjat faza cu hotelul de 5 stele. Nici eu nu mi-as permite sa imi fac nunta acolo. Asta ma face prapadita? Faptul ca poate nu stiau sa danseze inseamna ca erau timorati? Preferai sa faca un mare show si sa faca nunta praf?

Oamenii se impart in prapaditi si finuti in viziunea ta?

Strict la problema, avand in vedere ca sunteti nasi(=parinti spirituali) cred ca ar fi bine sa stati de vorba mai intai cu ei separat, mai intai cu el si dup-aia cu ea, si eventual o discutie in 4. Animalul asta o avea si calitati de a stat cu el si s-a maritat pana la urma. Oricum ar fi nu va faceti ca nu vedeti nimic, ca tocmai asta e rolul vostru, sa-i ajutati.

You asked me if I'm happy. This is a difficult question. The problem with happiness is that you don't know when you have it. You remember it. Ask me in another ten years. Maybe I'll be able to answer.

columbiana spune:

la ce au spus clover (penibila descrierea fazei cu nunta, de unde multe concluzii despre o astfel de mentalitate) si spic de griu nu pot sa adaog decit ca ma intreb cum s-ar simti autoarea topicului daca cineva i-ar descrie ei sotul in stilul de mai sus; iar o discutie cinstita n-ar putea fi decit cu ambii fini (daca nu ai facut-o la timp, pina nu s-a maritat cu el- cind ti-a cerut parerea)

http://community.webshots.com/user/vara2006photos

Alyssa spune:

Eu zic sa nu intervii...
Nu ai finetea necesara, itelegerea si mai ales respectul fata de prietena ta si de sotul ei.

Nici eu nu te-asi vrea de prietena! Brrrr...

Oana MC spune:

subscriu la comentariul lui spic de griu. tonul si atitudinea ta sint critice la adresa tuturor. nu stiu daca atitudinea asta o ajuta pe prietena ta sau relatia ei cu tine. mai gindeste-te inainte de a lua o hotarire atit de importanta.

Oana si Matei (25 februarie 2004)

laura_dimitris spune:

mie nu mi se pare ca a fi prietena cu cineva inseamna sa-ti pierzi obiectivitatea in aprecierea defectelor persoanei respective....
prietenii ti alegi, este adevarat, dar unde gasesti prietenul ideal, fara nici o urma de defect... cu toate calitatile ideale in conceptia ta...??? fiecare om are defectele lui, mai mari sau mai mici. ceea ce pentru unul reprezinta un mare defect, pentru altul poate parea mic etc.
Vreau sa spun ca - in ciuda descrierii pe care i-ai facut-o finei tale - eu nu pun la indoiala prietenia ta fata de ea...
Eu pun la indoiala prietenia ei fata de tine....
mie mi se pare ca nu vrea sa fie ajutata.
Situatia ei nu este fericita dar, nici nu vad vreun strigat de ajutor din partea ei.
Si atunci,.... la ce bun sa te amesteci?!
Pentru noi o palma data de sot este o tragedie. Pentru ea poate nu este... spuneai ca a afirmat ca "nu-i un capat de tara"... Poate te mintea, poate se mintea pe ea insasi dar, poate chiar simtea lucrul acesta. Mi-amintesc ce-mi spunea o prietena despre o colega de-a ei de serviciu "altoita" de sot. Venea tipa vesela la serviciu cu ditamai vanataia in diverse locuri; colegele o compatimeau cum poate trai langa un asemenea om... iar ea le replica vesela ca nu conteaza vanataia caci <<cum o "impaca" Gigi.... nu a "impacat"-o nimeni, nicoodata....>>

Eu, deocamdata, in lipsa cererii ei, nu m-as baga!

Laura mama lui Dimitrakis

chiquitita spune:

Tocmai pt ca ii era prietena nu i-a spus parerea ei. Cum a mai spus cineva, sfaturile sunt facute pt a nu fi ascultate. Nu cred ca daca ii spunea ce crede despre viitorul sot nu s-ar mai fi maritat. Sa fim seriosi, e o parere, poate de sotul fiecareia mai zice cineva ceva de rau si asta nu inseamna ca il asculti sau ca gata rupi relatia cu el. Si eu cred ca s-a maritat ca se marite odata, cu atat mai mult era inversunata sa se marite, sa se vada odata la casa ei , ca si celelate prietene. Greseala ei, in fond. De care probabil e constienta.
Referitor la diferentele intre ei doi, sunt diferente de clasa si educatie, nu cele financiare sunt marea problema. Iar diferenta de educatie se vede de la o posta, nu vad de ce ati sarit toate cu gura sa certati biata fata ca il face mitocan. Poate chiar e. Realitatea este ca ea e o tipa educata si el mai din topor din ce a descris Miramar. De aici o sa aiba numai probleme. Faptul ca s-a casatorit cu el e o greseala, dar numai ea o poate rezolva.
Referitor strict la intrebare, eu zic sa nu te bagi, eventual sa incepi o discutie sa o intrebi daca are probleme, etc... Dupa cum zici ca are firea nu cred ca o sa ai prea mare succes. Las-o pe ea sa iti ceara parerea. In genul asta de cazuri, ea o sa se supere pe tine, poate ii spune si lui si daca decid sa ramana impreuna, unul din ei sau amandoi nu o sa te suporte. Din exeprienta am invatat ca cuplurile isi rezolva singure problemele, isi cam spun unul altuia tot si la final tot tu cazi prost ca te-ai bagat.

Cele mai frumoase flori cresc discret, in umbra...

aschiutza spune:

Valeu, fereste-ma de prieteni, ca de dusmani ma feresc singura!

Ce fel de prietenie e asta, daca tu poti sa spui lumii intregi parerea ta despre ei, da lor nu le poti spune? Sa ai ochii deschisi intr-o prietenie e bine, dar fie ii spui ei parerea ta, fie nu o spui nimanui. Asta e ce numesc eu prietenie. DISCRETIE!

Cind ai spus "da" sa le fii nas, ai ales o responsabilitate. Aceea de a fi linga ei. Asta inseamna si sa iti spui cinstit parerea. Asumindu-ti chiar sa ii pierzi ca prieteni (dar sincer, eu sa aud ca ai pus povestea mea pe un forum, fara sa ma intrebi si fara sa vorbesti cu mine inainte, viatza mea personala pe tapet, brrrrrrrrrrrrrrrrr, aici chiar mi-ai pierde prieteneia). Una e sa spui povestea ta, si alta a unor oameni care nici macar nu au idee ca au ajuns subiect de discutie.

Off topic: Fetelor care spuneti ca sfaturile nu sunt date pt a fi urmate, de ce ne mai obosim sa scriem aici? Depinde cum dai un sfat, daca il umplii de "trebuie", bineinteles ca va fii respins... Eu am primit putine sfaturi din astea, in care "trebuie" lipseste, in care a fost dat ca sfat si nu ca sentinta. Le-am ginsit pe toate si pe cele potrivite le-am pus in practica. Nu orice sfat e potrivit cind e intors pe toate partile, asa ca sa nu fim dezamagiti cind nu e pus in practica. Un prieten adevarat il va asculta si il va gindi, dar sa ii lasam libertatea de a alege: e viatza lui in fond si e dreptul lui sa faca si greseli, chit ca ii s-a atras atentia!

----------------

Impotriva prostiei, zeii insisi lupta in zadar

dyadya spune:

Uite si parerea mea. Nu te baga. Ea nu ti-a cerut ajutorul, nu ti s-a plans, nu ti-a dat macar de inteles ca este intr-o situatie delicata. Poate ca ea considera ceea ce s-a intamplat o problema interna a relatiei lor, care problema poate si trebuie rezolvata in doi. Toti avem momente si momente in cuplu, dar nu dam buzna peste prieteni de cate ori mai racnim unul la altul.
Tu ai pierdut momentul prielnic de a-i spune parerea despre el. Atunci cand ea avea indoilei, daca el este sau nu alesul, atunci ai fi putut sa afli de la ea ce anume o facea sa se intrebe si ai fi putut sa-i arati cu diplomatie ce ti se parea tie ciudat. Daca n-ai facut-o atunci, nu poti sa te duci acum la ea, la x ani de cand ei se cunosc, si sa-i spui, stii eu nu l-am placut niciodata.
Sunt convinsa ca ai motivele tale sa nu-l placi, ai propriul sistem de valori prin care treci oamenii si-i imparti in diverse categorii, dar, totusi, nu uita ca in acea situatie de criza(cearta lor) EL a fost cel care ti-a telefonat sa-ti spuna ce-a facut si sa-ti ceara ajutorul. Asa ca, marlan sau nu, tipul are o mare bila alba, pt ca a constientizat instant ca a gresit si a si luat masuri: a lasat mandria la o parte, faptul ca se face de ras in fata cuiva, faptul ca va fi judecat, si a pus mana pe telefon, sa te sune pe tine, nasha lor, si prietena buna a ei, si sa-ti ceara autorul. Lucru pe care fina ta, si prietena ta buna, nu l-a facut!!!El a fost cel care si-a recunoscut vina si totodata ti-a acordat un mare credit, punand deasupra mandriei personale faptul ca tu esti prietena ei( era mai important sa se simta ea bine decat sa ai o parere buna despre el). Prin prisma acestui lucru eu mi-as pune intrebari daca el chiar n-o iubeste. Mie imi cam suna a dragoste cand te faci presh ca sa-i fie celuilat bine. Metaforic vorbind!Gandeste-te ca ea e mandra si secretoasa si ii e rusine sa spuna ca a fost lovita; asa ca el ar fi fost in siguranta, nu afla nimeni ce a facut. Ea nu spune, el nu spune, toata lumea ii crede o familie fericita. Dar el a spus! Asta m-ar pune pe ganduri. Inainte sa-i deschid ochii prietenei mele asupra bestiei de barbat, i-as deschide eu asupra lui, sa ma conving ca am dreptate.

Creta

Leditia spune:

quote:

---

Miramar a scris:
Am o prietena din scoala generala. Ne cunoastem prin urmare de mai bine de 20 de ani. Ca orice om are calitatile si defectele ei. Este din fire cam invidioasa, cam mitomana si cam secretoasa. Probabil ca, daca as fi cunoscut-o astazi nu m-as fi apropiat de ea dar dat fiind ca ne leaga atatia ani si amintiri comune imi e draga si pretuiesc prietenia noastra. La viata ei a avut o singura relatie serioasa, dar persoana era una desi simpatica si inteligenta un pierde-vara impatimit, in rest doar relatii pasagere. Acum vreo 4 ani l-a cunoscut pe sotul ei. Un grasan si un urat, fara educatie, cam mitocan, gen smecheras de cartier, fara o letcaie in buzunar. Dp meu dv. eu, si ceilalti prieteni ai ei nici nu ne-am fi uitat la el. Mentionez ca ea este o femeie educata, cu gusturi fine, cu o cariera promitatoare si o situatie financiara foarte buna, este inalta, slaba si draguta. La momentul la care l-a cunoscut, noi, celelalte prietene ale ei eram implicate in relatii serioase ce durau de ani de zile, eu chiar urma sa ma casatoresc in anul respectiv. Eu vad lucrurile cam asa - s-au cunoscut, ea nu intentiona sa aiba o relatie asa serioasa cu el dar jinduia la asa ceva uitandu-se la noi celelalte. Astfel s- a lasat angrenata intr-o situatie fara iesire. El, foarte flatat si covarsit de faptul ca ea i-a dat atentie (mentionez ca ea a fost cea care "l-a agatat") facea orice numai sa inainteze lucrurile, sa o pastreze. Te cred si eu, avea impresia ca l-a apucat pe D-zeu de-un picior. La cateva luni dupa nunta mea ea era deja ceruta, cu inelul pe deget. Din acel moment el presa tot mai mult inspre nunta iar ea cam tragea inapoi. Eu nu ma dezmeticisem inca bine dupa nunta mea, luna de miere etc ca sa stau sa vad clar ce fel de om e el. M-am trezit ca sunt de acord sa-i nasesc fara sa stiu sigur daca vreau acest lucru. Apoi am urmarit-o pe ea cum isi punea tot felul de intrebari daca o fi bine, daca el e alesul etc etc, ma intreba pe mine daca am fost sigura de ceea ce vreau si-asa mai departe. Atunci ar fi trebuit sa-i spun probabil ca eu nu-l vad prea bine pe baiatul ala, ca mi se pare mult inferior ei, ca pur si simplu este atat de incult incat nu avem subiecte de conversatie comune, si nu inteleg ce annume comunica ei intre ei. Anyway ca sa scurtez povestea s-au casatorit iar noi le-am fost nasi. La nunta i-am cunoscut si familia lui si prietenii lui - niste.....prapaditi la fel ca el ce sa spun. Erau atat de prapaditi si timorati incat la nunta asta, care era destul de fastuaosa, organizata la un hotel de 5 stele din Bucuresti cu tot tacamul - nici nu stiau cum sa se poarte, nu prea dansau, nu prea faceau nimic, de frica probabil sa nu se faca de ras. Anyway a trecut si nunta. Au aparut certuri, probleme, pretentii financiare de-ale lui - sa-i cumpere masina de ex. Vorbeste despre apartamentul ei (cumparat si renovat inainte de casatorie) ca si cand ar fi al lui si el face si drege si dispune dupa cum vrea de el. Sa nu va mai spun ce limbaj de cartier foloseste finul meu. Intre timp draguta de fina s-a trezit ca vrea copii si mai ales influentata de mine care am probleme in a concepe s-a gandit sa se puna pe treaba ca cine stie, poate nu reuseste nici ea usor. I-a iesit insa din prima luna. Acum este gravida in luna a3-a. Totul a culminat saptamana trecuta cand primesc un telefon de la finul care imi spune ca s-au certat ingrozitor, ca ea l-a facut cu ou si otet, ca l-a insultat etc si ca el n-a mai rezistat si "i-a dat una peste cap", iar acum ea s-a inchis in dormitor si nu mai vrea sa iasa/vorbeasca. Eu m-am socat nu i-am spus decat ca sub nici o forma nu ar fi trebuit sa faca asta si ca o sa vorbesc cu ea si i-am inchis telefonul. Am sunat-o pe ea dar evident cum e ea secretoasa si stanjenita probabil de situatie nu mi-a raspuns. Mi-a trimis un sms- spunand ca e bine si ca ma suna ea a doua zi. Evident a doua zi m-a sunat si a scaldat-o ca s-au certat intr-adevar ca ea a exagerat si ca la un moment dat el i-a dat un bobarnac si ea din asta a facut capat de tara cand de fapt era un nimic. Eu m-am facut ca inghit povestea dar de atunci stau si ma gandesc, oare n-ar trebui sa spun ceva totusi?

Sunt indoita, realizez ca o prietena addevarata ar fi incercat sa-i deschida ochii inainte sa se marite, realizez ca acum ea e gravida si ca vorbele mele ar putea lasa un copil fara tata dar pe de alta parte el mi se pare un badaran imputit care nu se ridica nici la degetul ei mic si in plus o persoana interesata de situatia ei financiara si de statutul ei, un profitor. Cand mai adaug si violenta ma gandesc ca poate i-ar fi mai bine fara el decat cu el. Voi ce spuneti? Ce sa fac? Am discutat situatia asta cu niste prieteni de-ai nostrii care sunt mai in varsta si care sunt persoane discrete. El mi-a spus categoric ca ar fi trebuit sa intervin inainte de a se casatori, ca o adevarata prietena asta ar trebui sa faca si ca si acum nu e timpul pierdut, iar faptul ca ea e gravida nu e decat o scuza patetica si ca asa cum vede el lucrurile, data vitoare se poate sa ma trezesc cu ea cu ochii umflati la usa, ea pe de alta parte a fost de parere ca in general nu trebuie sa te bagi in casnicia altuia, ca numai ei 2 pot sti exact cum sta situatia si ca ea e o femeie desteapta care a ales in cunostinta de cauza iar acum suporta consecintele, daca si cand nu va mai putea duce va sti singura ce trebuie sa faca.

Ei bine oscilez intre aceste 2 variante. Voi ce spuneti?? Ce ma sfatuiti sa fac? Sa tac sau sa vorbesc?

---

Nu,nu ai nici un drept.Cu atat mai mult cu cat numai prietena nu-i esti si nici nu ti-a cerut nimeni parerea sau ajutorul!.Este foarte urat din partea ta sa vb asa despre sotul ei,despre ei..iar faza cu nunta m-a lasat masca..Probabil pt tine oamenii se impart in bogati si prapaditi.Iar astia prapaditi sunt needucati,mitocani si mai stiu eu..In fine,as mai adauga ca atunci cand nasesti un CUPLU,ii nasesti pe amandoi si-ti asumi niste responsabilitati care-i vizeaza pe AMANDOI,nu doar pe unul din ei.II ajuti in aceeasi masura pe amandoi si le esti alaturi,caci asta inseamna sa fi parinte spiritual.
o zi buna.


POZE