
Cand eram mica, ma fascina aceasta poezie (a Ninei Cassian, oare?) pe care tatal meu mi-o recita uneori...
.
Eu nu mai tin minte decat primele strofe, din pacate. Daca stie cineva continuarea, va rog frumos sa o postati aici
, eu am cautat mult timp aceasta poezie, dar n-am gasit-o pe nicaieri.
Iata si primele strofe (aproximative, asa cum mi le amintesc eu):
In tara lui mura-n gura
Totul merge pe masura
Cand ma scol de dimineata,
Nu la sapte, ci la zece
Vine-o tava cu dulceata
Si-un pahar cu apa rece.
Iar dulceata zice "ia-ma"
Si paharul zice "bea-ma"
Ia-ma, bea-ma, usor de zis
Gura insa s-o deschizi
Nu-i deloc asa usor!
Ajutor! Ajutor!
Lingurita, grijulie
Imi deschide gura mie
Ei, asa si eu mai zic
Daca ma ajuti un pic...
