cum se da afara elegant

aceasta este o intamplare reala desi nici mie nu imi vine sa cred ca mi se intampla
lucrez la carrefour brasov si am nascut acum un an. Am hotarat sa ma intorc la servici dupa un an, din proprie initiativa, angajatorul nefacand nicimacar o sugestie de genul te asteptam dupa x luni sau ar fi bine sa te intorci pana in data de....
ma duc sa anunt oficial (adica sa discut cu managerul de departament caci el e seful meu direct) si sa vad ce acte trebuie sa semnez, ce analize trebuie sa fac, etc
dar surpriza in loc de bine ai revenit ma asteapta: te primim dar peste o luna ori terci in alt departament ori iti dai demisia
stiu ca sunt obligati sa ma primeasca dar vad ca au gasit cea mai eleganta solutie sa ma dea afara (pentru ca e ilogic sa accept retrogradarea fara o motivatie macar administrativa si diminuarea salarului)
inca nu am fost oficial anuntata de aceasta solutie de compromis dar asta ma asteapta cand ma intorc
va inchipuiti cat sunt de revoltata mai ales ca motivatia pentru acest act a fost ca am indraznit sa stau cu copilul un an deci nu ma intereseaza cariera in carrefour, iar aceasta deductie a scornit-o o mandra de manager de departament mai mica decat mine pe care nu tin minte sa o fi calcat pe bombee vreodata, cu care nu am avut de a face niciodata pt ca lucra in alt departament.
concluzia mea a fost ca fata e defecta, cred ca ii lipseste uterul si inima de poate sa faca asa recomandari managerului de magazin ( o alta gagica evident fara familie sau viata personala, dar extrem de usor de lingusit).
nu stiu cat de legal e ce imi pregatesc mie dar oricum nu plec de acolo fara sa ma bat un pic. Nu am de gand sa imi cer scuze ca mi-am asumat curajul si raspunderea de a fi mama la asa o varsta (am totusi 27 ani), ce asteptau sa fac copii la 67 ani cand ies la pensie sau eventual deloc.?
oare pot sa fac ceva sa imi sustin punctul de vedere, zic dpdv administrativ?
nasol e ca in brasov sunt ffff putine companii care isi permit sa ofere salarii decente.
nu am nici o sustinere in firma asta , adica nu am nici o pila sa ma sustina, evident ca altfel nu as fi ajuns eu in situatia asta.
dar nici de resemnat nu pot, pentru ca baietelul meu mic merita sa aiba o parte de tot ce poate sa isi doreasca (inclusiv de noi langa el, pe cat posibil) si pentru ca omuletul asta mic e motorasul aspiratilor mele, e motivatia mea, e simbolul a tot ce am eu mai bun in mine si pebtru toate astea merita sa plec macar cu fruntea sus daca nu se poate altfel.
cred ca as devenii daca as vedea-o pe fata asta care nu poate sa respire de mine.
a mai trecut cineva prin treaba asta?
cum ati rezolvat incidentul?
nerci
Maria

marius spune:

Maria,
Viata este asa cum este ea nu cum vrem noi. Ca ne convine sau nu cei de sus decid pt cei de sub ei. Intotdeauna a existat aceasta regula. Stiu ca este neplacut sa fi pusa pe liber dar asa e viata privata. Tu nu esti obligata sa lucrezi pt cineva si nimeni nu este obligat sa te angajeze sau sa te plateasca.
Trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca suntem practic o "marfa" ne vindem capacitatile si calitatile DACA si numai DACA cineva este dispus sa plateasca o suma de bani pentru ceea ce avem de vandut. Cu cat mai rar si mai bun cu atat mai scump si mai greu de gasit.
Daca cei care platesc vor fi convinsi ca TU esti o varianta mai buna decat alta vei ramane daca nu asta e. Nu uita ca viata privata nu merge pe pile cum sugerai mai sus, eu am serioase retineri. Nu ai variante in viata dupa mine decat sa renunti sau sa nu renunti. Daca nu renunti nu inseamna ca vei reusi exact ce doresti dar in mod cert ca sa reusesti ceva in primul rand trebuie sa nu renunti. Nu la acest post in mod particular ci in general sa te zbati sa te bati sa rupi sa o iei de la capat again and again. Asa sunt sanse.
Parerea mea.

In final desi nu va fi nou ce scriu tine minte ca viata este ca si anotimpul:
Uneori ploua, alteori e soare dar NICIODATA nu ploua la nesfarsit precum NICIODATA nu va fi soare tot timpul. Ia-o ca atare si du-te mai departe oricum va fi sa fie. NU RENUNTA NICIODATA!

Parerea mea.

Marius Pernes
www.marius.rdsor.ro

maria gastaldo spune:

marius iti multumesc foarte mult pentru raspuns
a functionat ca un agocalmin
ieri cand am scris mesajul tocmai ma intorsesem de la servici si evident ca nerii erau intinsi la maxim, azi a mai trecut un pic.
cred ca e foarte greu sa menti echilibrul intre ridicol si onoare, intre bun simt si dorinta de a te revansa fata de cel care ti-a gresit (la mine destul de dezvoltata aceasta dorinta)
o sa incerc sa imi pastrez calmul desi intr- situatie in care decizia asta stupida ma loveste unde ma doare mai tare, si nu ma refer la faptul ca raman fara loc de munca pentru ca spre norocul meu sotul nu lucreaza chiar pe nasturi, ci la faptul ca am indraznit sa fac un copil, proiect de care sunt extrem de mandra. Pentru ca eu prefer sa las ceva viu in urma mea nu doar o caruta de lucruri si eventual cateva lacrimi. Dar va d ca sunt un eveniment rar in generatia mea si de asta mi mie rusine si ciuda ca se misca lucrurile atat de greu pentru ca sunt capete patrate si printre cea ce ar trebui sa fie noa generatie
Stiu ca sunt idealista dar am curajul sa imi sustin parerile in speranta ca macar cu o floare care mai naste o floare si tot asa se va face primavara candva si in Romania fara sa trebuiasca sa cauti primavara pe alte meleaguri.
Asta ma scoate din minti, neputinta de schimba lumea

stiu ca mai trebuie sa cresc un pic si ca imi lipseste mult intelepciunea ca sa vad ca nu pot sa schim pe toata lumea pot doar sa ma adaptez eu la ce mi se ofera altfel devin un inadaptat social care nu are sanse.
or sa treaca si supararile mele, insa sper sa nu se mai intample vreunei mamici care se intoarce la munca sa fie concediata fara replica.
sunt dezorientata acum dar imi adun eu mintile si macar pentru micutul meu daca nu pentru mine merita sa devin un om mai bun si sa merg mai departe
vremuri mai bune la toti
Maria

mariussimiuc spune:

Mie mi s-a intamplat acelasi lucru si aveam 10 ani vechime in firma si (poate) niste calitati fara de care n-as fi rezistat pe post atata timp.Dar se pare ca a contat mai mult faptul ca am indraznit sa-mi cer drepturile atunci cand n-am primit indemnizatia timp de 4 luni consecutiv...Poate ca nu asta a fost motivul real...Nu stiu,nici n-as vrea sa intru prea mult in amanunte,nici nu ma intereseaza...La fel ca si tine am fost socata si suparata,dar acum mi-a trecut...Viata merge mai departe si totul nu incepe si se termina la "actualul loc de munca".
Bafta multa!

http://www.paidmail.ro/?seite=bettel&user=mariussimiuc

sibip spune:

Maria,
atit timp cit nu ai nimic de pierdut - nu vad de ce nu ai trece peste superiorul tau direct si te-ai duce sa vorbesti cu urmatorul in plan ierarhic; sau poate chiar cu cineva mai sus. Eu asa as face. Si in discutie as incerca sa prezint vreo trei idei, simplu si concis, din care sa reiasa ca iti place jobul pe care il faci si ca vrei sa-l reiei tocmai pentru acest lucru, ca esti buna - cea mai buna si mai potrivita si cunosti foarte bine jobul, si poate cel mai important - ca nu vei abandona fara lupta.
.. doar o sugestie

pisoi3 spune:

MARIA, subscriu la cele spuse de Sibip.
Bafta multa si sa iti ajute Dumnezeu!

Anda si bebe Mark (16.01.2006)
toujours optimiste
http://tickers.TickerFactory.com/ezt/d/2;52;46/st/20060116/n/Mark+-+Victor/dt/8/k/44f2/age.png
Pozici cu gradina mea zoologica

Poze Yodi si familia lui

maria gastaldo spune:

fetelor va multumesc pentyru mesaje si sugestii
chiar ma gandeam sa las deoparte mandria si sa incerc sa iau legatura cu o persoana influenta in firma si foarte respectata si care mi-a fost sef cat am fost gravidutza. Omul s-a purtat foarte frumos cu toate gravidele si mamele din subordine.
Insa nu l-am mai vazut de un an si nu stiu cat ma mai tine minte. dar sigur incerc prin telefonul fara fir: intai apelez la asistenta lui cu care m-am mai vazut, colegi care ii sunt apropiati lui.
Ceva trebuie sa iasa, macar daca trebuie sa plec o sa fie cu un pic de show. Trebuie sa iasa in evidenta cu ceva si numele meu
o sa mai vedem
sper din tot sufletul sa se termine cu capetele patrate care fac de rusine o generatie intreaga.
bafta si voua
va povestesc ce va mai urma
maine ma duc sa imi vad copilasul ca de doua zile nu l-am mai vazut si
parca ma topesc dupa el....abea astept sa il iau in brate sa il pupacesc sa il pun in carca si sa plecam sa ne plimbam numai noi doi.
numar deja orele pana il vad
pupici
Maria

simsimona spune:

Draga Maria,
Daca ai probleme la firma si esti amenintata ca te dau afara, de ce nu stai cu copilul pana la 2 ani si, intre timp, incerci sa-ti gasesti un alt job? Chiar daca reusesti sa ramai acolo prin decizia unor sefi mai mari, cei mici iti vor face zile amare ca ai indraznit sa treci peste ei si, pana la urma, tot vei pleca... Atmosfera de la locul de munca actual va fi pt. tine apasatoare si nu merita sa pierzi clipe frumoase dein viata micutului tau.
Eu am stat cu baietii mei cate doi ani cu fiecare si m-am intors de fiecare data, fara probleme, in acelasi loc in care lucrez de 8 ani, dar am fost primita de fiecare data cu caldura...

Mult succes!

Simona &Bogdan &Tudor