Sarcina si BB = pierderea locului de munca ?????

Buna la toata lumea,

dilema si supararea mea nu sunt noi, si imi cer scuze daca s-a mai discutat asta pe forum.

Imi doresc un bebe enorm, iar sotul meu si mai si. Dar... imi este frica ca momentul in care voi ramine insarcinata va insemna si momentul in care job-ul meu se va duce pe apa Sambetei. Nu ma intelegeti gresit, nu sunt o carierista care nu are decit promovarea in cap. Dompotriva, familia este pe primul loc.
Cu toate astea, am nevoie de o slujba care sa-mi asigure un trai decent. Acum lucrez intr-o banca mare, am un job care ma solicita foarte mult dar imi place ceea ce fac, si sunt apreciata pentru ceea ce am in cap.
Si totusi, ceasul biologic incepe sa sune din ce in ce mai tare. Vreau un Si in acelasi timp imi este frica de momentul in care le voi spune sefilor ca sunt insarcinata. Oare o sa mai am la ce sa ma mai intorc dupa concediul de maternitate? Sau o sa fiu mai mult sau mai putin elegant data la o parte? Pe aici prin jur alte colege gravidute sunt tratate ca "o problema"

Voi ce experiente de genul asta ati avut? Sunt singura care are astfel de probleme?


Kya - viitoare mamica in asteptare

mormelvio spune:

kya: din pacate se pare ca avem aceeasi problema, la mine insa un pic mai tragica...
Si eu lucrez tot intr-o banca, si am reusit chiar sa ajung pe un post de conducere, unde am si ramas,aproximativ 1 an si jumatate, pana la momentul cand mi-am deschis gurita ca vreau un bebe..., din acel moment au inceput sa mi se gaseasca tot felul de probleme si neajunsuri, ca nu sunt suficient de buna pe cat se asteptau ei, si tot asa...stres, nervi si toate puse de asa natura incat sa ma faca sa renunt la acel post.....de buna voie si nesilita de nimeni.... Dar poate ca trebuia sa ma gandesc la asta de la bun inceput, pt ca inca de la interviu mi s-a adus la cunostinta ca macar 2 ani nici sa nu ma gandesc la bebe, si ca daca consider ca vreau bebe mai repede sa le spun de la inceput, ca atunci vor cauta un barbat pe acel post frumusel...Frumos, nu?? Lasand la o parte ca din cauza stresului pe care l-am suportat, mi-am declansat si o hypotiroidie, inca nu am ramas insarcinata. Acum lucrez in aceeasi banca dar la alta agentie, pe un post de operator ghiseu.....si cu aceleasi atributiuni ca si postul anterior...ca doar stiu sa le fac...si stres si nervi in continuare....Asa ca de curand m-am hotarat sa-mi caut de lucru, un alt job, ca de banca sunt satula.....
Mihaela

poze
http://community.webshots.com/user/mormelvio

Mishulina spune:

Am patit si eu asta,la fostul job. Numai ca era o scoala,nu o banca...Si am ascuns dorinta de a avea un bb cat am putut,stiind la ce sa mai astept din partea lor...Numai ca au aflat in cele din urma si au facut presiuni atat de mari asupra mea (mizerii,sicane si alte asemenea) incat a trebuit sa plec....Nu mai suportam,deja sanatatea imi era foarte afectata si m-am temut sa nu-mi afecteze iremediabil sansele (si asa foarte mici) de a avea un bebe.
Dar nu inteleg: cu "protectia maternitatii la locul de munca" cum ramane? E doar pe hartie? Sau cu discriminarile interzise de Codul muncii si legile europene de care la noi nu tine nimeni cont?
Stiu ca daca apuci sa anunti in scris institutia ca esti gravida nu au dreptul sa te dea afara si sunt obligati sa-ti pastreze postul pana te intorci din CIC. Dar oare cati fac asta?

P.S: Cred ca subiectul mergea postat mai bine la sectiunea "Probleme legislative",ca pe acolo oamenii-s mai "in tema" cu reglementarile in domeniu....

Ina

mormelvio spune:

Inainte de a lucra in banca am lucrat la resurse umane...asa ca stiu cum sta treaba cu protectia maternitatii...dar iti zic eu e un mare bla bla bla, e teorie pura, si aproape inexistenta in practica...cel putin pe aici prin zona...
Da, daca intri in maternitate si ii anunti in scris, nu te pot da afara, si sunt obligati sa te primesca inapoi, dar nu sunt obligati sa te faca sa te simti si bine, si in largul tau cand te intorci...si iti zic eu ca pleci de buna voie decat sa le suporti privirile si tratamentul pe care il primesti....
Oamenii sunt rai...si bucuria de a avea un bebe e umbrita din pacate de indiferenta si rautatea altora....

poze
http://community.webshots.com/user/mormelvio

Kya spune:

of, of, of Revenim la aceease inegalitate de cind lumea intre barbati si femei. Si de parca nu ar fi asta de ajuns, mai avem de indurat si atitudinea de bagatoare de cutite in spate a celorlalte colege. Am niste poame pe linga mine... numai fustite, snurulete si bretelute.

Mormelvio eu nici nu am inca curajul sa le spun ca ma gindesc la un beb. Abia asteapta "colegele" mele sa-mi faca viata un calvar.

Mishulina, mai aveam ceva sperante in legislatie, dar daca e asa cum spui...

Nu vad care ar fi solutia, dar eu la copilasi nu renunt! Si vreau sa-l fac pe primul inainte de 30 de ani.





Kya - viitoare mamica in asteptare

Carmen_Marieta spune:

fetelor si la mine a existat problema asta dar nu la job ci cand am mers la un interviu pt un job destul de bun, m-au intrebat dak imi doresc un bb, am raspuns ca da si mi-au spu in fata" nu putem angaja fgemei care-si doresc copii" adik???? m-am ridicat si am plecat, acum unde lucrez ma tot intreaba cand fac un bb??? ca timpul trece...

Poze diverse
Poze nunta....


De-as avea trei dorinte astea ar fi:
Sa fii langa mine/sa fiu langa tine/sa fim impreuna.

Kya spune:

Da, exista anumite firme care vor sa se asigure de la inceput daca o sa aiba sau nu "probleme" cu tine. Adica: vrei copil, noi nu te vrem. De ce sa ne complicam cu cineva care oricum o sa plece in concediu de maternitate. Avem barbati vinjosi, si fara uter!




Kya - viitoare mamica in asteptare