Inceputul sfarsitului sau momentul adevarului...

eLaura spune:

Serenity, ti-ai expus vreodata sufletul in fata sotului tau asa cum ai facut-o aici? Ai obtinut ceva? Ai merge pana la a-i recunoaste existenta acelui tert si la ce te face sa simti ca femeie? Crezi ca sotul tau ar fi dispus-sau in stare, ma rog, nu stiu care este mai potrivit in cazul asta- sa lupte pentru tine si ce aveti impreuna?
Imi pare rau pentru ce traiesti in momentele astea, mai grav este insa ca indiferent ce va veni, ele vor ramane, grele, dureroase si erozive!

Laura, mama lui Catamic

Natasa spune:

Lipsa de educatie nu se acopera cu nimic. Sa-i repeti unui om ca e prost si sa urli la el pentru ca esti tu frustrat si mitocan e inacceptabil. CInd circul si jignirile sint reciproce, asta este, dar daca tu vrei o viata linistita pentru tine si pentru cel mic, fa-ti-o, ca n-o va face nimeni in locul tau. Sfaturi de genul, "stai si psihanalizeaza-l, vezi de ce se poarta ca un mitocan" mi se par hilare. Pot sa ajut omul de linga mine pina in pinzele albe, dar nu inteleg cum sa stau sa ma injure si sa ma bata si tot eu sa fiu de vina ca nu-l inteleg. Violenta si mitocania nu se vindeca, iar daca vrei ca puiul tau sa nu creasca in atmosfera asta, fa ceva. Faza cu cel pe care l-ai cunoscut mi se pare secundara, dar a fost utila ca sa intelegi ca nu se termina lumea cu sotul tau.

Adria_ spune:

In clipa in care a vazut ca nu ma mai atrage dpdv sexual (asta nu inseamna ca nu am mai facut sex cu el...

Ai descris faptul ca ai fost violata....

cicina spune:

Serenity, dupa parerea mea orice sfat e de prisos in astfel de cazuri, cea mai importanta e sustinerea morala a celor care te asculta sa te hotarasti sa iei o decizie. Tu depinzi de el financiar?
Fa-ti curaj si infrunta-l, intreaba-l ce vrea el de la viata si daca are de gand sa continue asa. Dar din ce familie provine si ce fel de educatie a avut?
Tu esti prea blanda pentru astfel de specimene, eu daca eram in locul tau,ii spargeam capul daca ma insulta asa si-l trimiteam la masa sa-i mai faca inca o data educatie.

cicina

Elise spune:

quote:

---

Sfaturi de genul, "stai si psihanalizeaza-l, vezi de ce se poarta ca un mitiocan" mi se par hilare. Pot sa ajut omul de linga mine pina in pinzele albe, dar nu inteleg cum sa stau sa ma injure si sa ma bata si tot eu sa fiu de vina ca nu-l inteleg.

---

Si mie mi se pare hilar ca intr-o situatie de criza familiala sa te intrebi "a cui e vina " in loc de "cum sa ieshim din asta".

Dak nu se poate face nimic, pa si la revedere.
Dar daca se poate cred ca esti dator sa incerci.
Din "vina" oricui s-ar fi bushit barca.

Asta e diferentza pe care o vad eu intre o familie si 2 oameni oarecare.

Natasa spune:

Elise, sint de acord cu tine ca intr-o familie problemele se rezolva in doi, indiferent cit de greu ar fi. Dar atunci cind este vorba despre violenta-fizica sau verbala-nu cred ca mai e ceva de rezolvat. Cum sa-i spui unei femei care e luata de git "nu te grabi, incearca sa intelegi de ce te-a luat de git". Sincer, nu e treaba mea sa rezolv probleme de educatie si carentele unui mitocan care crede ca femeia e inferioara. Sint raspunzatoare pentru viata mea si a a copilului meu si lupta asta mi se pare inutila. Stii tu vreun caz in care un mitocan violent a devenit un domn fin, atent si tandru? Daca da, prezinta-l aici si sa ne spuna si noua cum de-a reusit.
Serenity povesteste ca asa se poarta de cind s-au cunoscut, nu l-a lovit acum vreo depresie. Si asa a pierdut o gramada de ani din viata, de ce sa-si mai faca iluzii ca se schimba domnul si brusc o sa fie alt om???
Sa nu te superi, Elise, eu chiar nu o sa inteleg in veci sfaturile de a astepta ca dupa o palma sau o injuratura sa vina si a doua, in speranta ca poate se schimba... Asta e, oi fi eu crescuta intr-un stil mai razboinic, dar cred ca orice om are dreptul la liniste, la tandrete si la fericire. Nu-mi imaginez de ce unele femei nu au dreptul lao viata ca a mea, a mamei sau a soacrei mele-in care nimeni nu e superior sau inferior si familia e ceea ce trebuie sa fie. Doar pentru ca dintr-un ghinion sau dintr-o grseala au dat peste omul nepotrivit, nu e un motiv sa-si distruga toata viata.

coraly spune:

Natasa, sunt de acord cu tine! Avem o singura viata si fiecare meritam sa primim pe cat posibil ce-i mai bun de la ea!

Coraly si Sergiu

poze

daniella4 spune:

Si eu sunt de acord cu Natasa.
Si indiferent daca va fi sa fie ceva cu celalalt, ar fi mai bine sa incetezi relatia asta care mi se pare abuziva. Si pentru tine si pentru copil.
Ce exemplu poate da el copilului lui? Copilul va creste crezand ca acest tip comportamental e normal si constient sau subconstient il va prelua.

Daniella, mama lu' Alexis

Elise spune:

Natasa, in ce priveste violenta fizica sint de acord cu tine... pt mine violenta fizica ar insemna un pumn, o palma, samd - si in secunda 2 as considera relatia terminata.

Insa aici mi se pare ca e vorba de cearta nu de bataie - si eu n-as divorta imediat si fara drept de apel pentru ca as vrea sa ma trateze cu mai multa consideratie, sa ma asculte mai mult, sa ma inteleaga mai mult si sa fie mai mult din barbatul viselor mele. Astea cred ca sint aspecte oarecum "negociabile" - depinde desigur de sensibilitatea fiecaruia.

Mai e o problema...
Sint oarecum sceptica fatza de "revelatiile" familiale pe care le poate produce aparitia unui al treilea.
Iar asta mi se pare o situatie tipica, intra in peisaj un nou termen de comparatie care face ca neimplinirile anterioare sa para mai negre decit erau initial.

Bineinteles ca "noutatea" se poarta "mai finutz".
Pentru ca nu exista o relatie consacrata in care cresti copii si speli kiloti si imparti cheltuielile.
O aventura e frumoasa prin natura ei, asta e rolul ei, si nimic altceva. E frumoasa dar superficiala.
Nu confera stabilitate, incredere, nu ofera nimic pe termen lung deci e aberant sa compari comportamentul unuia cu al celuilalt.
Nu stii nici iubitul de azi cum ar fi ca sotz de maine - poate mai bun, poate mai rau, dar la fel ca acum n-ar mai fi.
"Fluturasii" si disponibilitatea din primele luni cind consideri ca ti-ai gasit sufletul pereche ii poti pastra doar daca schimbi periodic personajul.
Altfel lucrurile evolueaza oricum spre altceva - si invariabil incepi dupa un timp sa observi ce e dincolo de culorile pastel de la inceput.


In concluzie, n-as avea pretentia sa fiu subiectiva fata de propria casnicie atunci cind as fi indragostita de altcineva.
Si nici n-as lua decizii in acel moment.
Cred ca trebuie sa te gindesti de doua ori inainte sa-ti strici propria familie.
Si sa gindesti cu capul limpede.


Elise

Roxane spune:

Elise, as fi tare curioasa cum ai accepta daca sotul tau te-ar umilii si ar tine-o asa lunga...sa te faca de cacao in fata tuturor. Sa cred ca ai incepe sa-ti pui intrebari ce se intampla cu sarmanul barbat, ca poate e stresat sau alte alea si poate ca ai vina? Sa cred ca ai apleca capul si l-ai accepta numai pentru ca este barbatul tau si ai un copil cu el?
Si eu cred in familie si eu cred ca trebuie sa lupti pentru ca totul sa fie bine dar pana la un punct....n-as accepta sa fiu injosita, sa-si stearga picioarele pe mine..pana la urma si eu sunt OM.