UN BUNIC MINCINOS...

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ancamironiuc spune:

quote:
Originally posted by Darry

Ma bag si eu in seama cu sfat ...sper bun. Am si eu un bebe mic de aproape 2 anisori care pentru mine si tati lui este tot ce avem mai bun lume. Pot sa-ti spun doar ca si tatal meu a avut o astfel de relatie cu tatal sau. De la 6 ani ai tatalui meu parintii lui au divortat dar certurile dintre tata si bunicul meu existau de mult timp. Tata nu i-a permis bunicului meu sa ne vada niciodata. Aveam 7 ani iar sora mea 8 cand bunicul nostru era pe patul de moarte ( avea cancer) si ultima lui dorinta a fost sa il vada pe tata(sa ii ceara iertare) si pe noi. Atunci l-am vazut pe tata pentru prima data plangand si tot pentru prima data l-am vazut vorbind de tatal lui cu drag. Eram mica sa pot intelege eu foarte multe dar tot ce s-a intamplat in ziua aia nu am sa uit niciodata. Am vorbit de cateva ori cu tata despre ziua aceea si mi-a spus ca cel mai mare regret al lui este ca nu a apucat sa ii spuna cat de important este pentru el ca tata si ca in ciuda tuturor certurilor il iubeste si il respecta. Eu sunt convinsa ca in sufletul tau exista macar o farama de dragoste pentru tatal tau si tot o farama de iertare... daca nu atat de mult pentru el macar pentru fiul tau pe care spui ca il iubeste mult. Vei ajunge probabil sa regreti pana la urma comportamentul tau si sunt convinsa ca si tatal tau traieste cu regrete. Parerea mea este ca nu ar trebui sa lasi relatia voastra sa se raceasca complet si sa incerci sa faci un pas cat de mic spre remedierea relatiei. Eu cred ca as putea trece peste orice pentru parintii mei asa cum sper ca va face si baietelul meu pentru mine si tati lui. Pana la urma familia este cea mia importanta... nu? David, Darry si tati nostru



Darry, povestea ta este foarte trista... Intre mine si tata relatiile nu sunt deloc reci, ma suna de vreo 10 pe zi. Certurile intervin cand incepe sa ploua cu minciuni, atunci nu mai pot sa raman indiferenta. Acum risca sa intervina o alta cearta in privinta copilului, de aceea am cerut un sfat inainte sa vorbesc cu el.

Nici nu m-as gandi sa ii interzic sa il vada pe Emanuel dar as vrea sa isi respecte promisiunile si sa nu il faca sa sufere. Se inteleg foarte bine si tocmai din cauza asta Emanuel sufera. Pe bunica din partea tatalui o iubeste, in felul lui, desi saraca femie nu i-a facut nimic (poate toate mofturile) insa nu intreaba niciodata de ea! De tata intreaba zilnic. Aseara am vorbit cu piticul si i-am explicat ca este foarte ocupat si ca daca vrea sa vina la el sa vorbeasca cu el la telefon si sa ii spuna. Azi cand se intoarce acasa am sa-l sun si sa se descurce el cu povestea asta pentru ca pana la momentul asta chiar nu m-am bagat intre ei dar acum era prea mult. Eu il scuz in fata copilului, el ii promite marea cu sarea si pana la urma ramane cu ochii in soare!

Iar daca mai promite si dispare fara urma (uneori inchide telefonul) in ziua festiva sa se descurce ca nu mai am imaginatie pentru a atenua situatia!

Multumesc Lia si Darry!

ANCA si EMA EMANUEL

Mergi la inceput