Nu stiu ce sa fac!

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns karol spune:

In primul rand sa nu mai spui asa:As vrea sa-l pastrez.
Il pastrez, asa sa spui pt ca sunt convinsa ca o sa ai un bb frumos si sanatos.Spasmofilia nu e o boala care sa te impiedice sa ai un bb.Eu am spasmofilie destul de nasoala si am o fetita frumoasa si sanatoasa.Si poate gandul ca veti avea inca un copil o sa-l ambitioneze si mai tare sa se lase de fumat.Sunt convinsa ca pt tine e greu sa traiesti mereu cu grija ca sotului tau i se poate intampla ceva rau in orice moment dar nu cred ca este nevoie sa-l parasesti.Fii convinsa ca n-o sa renunte la fumat asa.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns eapopescu spune:

Draga Mari, parerea mea e ca sotului tau ii este foarte frica de moarte. De fapt, cui nu-i este?! Toti suntem muritori si nu stie nimeni cand ni se termina ata. Dar e altceva sa stii ca-i la primul colt, ca maine poti sa pici jos c-un atac de cord. Poate d-aia nu s-a mai dus nici la control, de teama sa nu-i spuna ca situatia s-a inrautatit si ca zilele-i sunt numarate. Apropos de fumat, eu cred ca are nevoie de gest, probabil i se pare ca se descarca pe moment . Poate ar fi bine sa incerce niste tigari foarte slabe. Trebuie sa recunosti ca-i un om cu probleme, pe langa cele de sanatate n-are serviciu stabil, are conflicte si cu tine, iar tu, fiind extenuata, nu mai gasesti rabdarea si puterea sa-l intelegi.
Eu cred ca un copil ar adauga si mai multa oboseala si stres si nu-ti garanteaza nimeni ca nu va avea probleme de sanatate ereditare. Nu cred ca v-ar ajuta deloc sa stai cu bebele prin spitale. Imi permit sa spun asta, cred ca tu ai nevoie de putina odihna, de putina liniste, ai nevoie de sanatate si forta sa-ti cresti copilul pe care il aveti deja, sa ai grija de tine si de sotul tau. Ce te faci daca, Doamne fereste, ramai singura cu doi copii, din care unul nou-nascut? Nu stiu care sunt posibilitatile tale materiale, nu stiu daca ti-ai permite sa angajezi pe cineva sa te ajute cu bebele sau daca ai pe cineva care te poate ajuta. Cred ca ideea ca are o noua responsabilitate fata de bebe pe care n-o poate onora cu succes i-ar aduce si mai mult chin sotului tau. Cred ca orgoliul lui masculin e destul de satisfacut de faptul c-ai ramas insarcinata. Decizia e a ta, de fapt trebuie sa fie a voastra, a ta si a sotului impreuna, dar tu esti aceea responsabila de destinul unui copil, pentru ca tu esti singura stapana pe corpul tau.
Multa sanatate si intelepciune!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Apostol Mariana spune:

Draga Elena,

Tu ai perfecta dreptate, de fapt rationalul din mine exact la fel gandeste, sufletul ar vrea "un nou inceput" si crede ca acest copil ar fi! Pe de alta parte, daca l-as lasa simt ca l-as trada pe Andrei, ca practic ceea ce ar trebui sa-i ofer lui , va trebui sa impart si cu bb, de aceea sunt foarte derutata! Cred ca rationalul va invinge, pentru ca de felul meu sunt o fire rationala si luptatoare! Pe moment ideea acestui bb pare frumoasa, si de ce sa nu recunosc ca mi-a suras ideea de a sta de data aceasta cei 2 ani acasa, sa am grija si de Andrei cu scoala, si nu in ultimul rand sa fiu ca celelalte , sa nu mai stiu de facultate, doctorat, contabilitate, etc. Dar parca ar fi pacat sa renunt acum pe ultima 100 m, mai ales ca am muncit atat pana acum, sunt in ultimul an de sustinere a tezei, sunt in anul IV, mai am un an de facultate(CSIE),- totusi ma simt epuizata!
Si cel mai mare stres al meu este ca nu am suficient timp pentru copilul meu,Andrei, ca degeaba muncesc pentru toate celelate, caci daca dau gres in educatia lui, nimic nu mai conteaza!
Sunt putin obsedata de aceasta idee, intrucat si socrii mei au facut un copil la batranete (44 ani), si nu au avut rabdare cu el si l-au scapat din mana, si a ales strada! Lucru care m-a marcat foarte mult, si poate ca ma face sa vad totul in negru! Andrei este un copil vioi si energic, este destept, insa ca la orice copil aceasta energie trebuie canalizata spre ceva folositor! Soacra-mea este persoana care sta cu el, insa el cam face ce vrea cu ea, pentru ca ea este o fire mult prea blanda si nu se impune in fata lui! Nu sunt de acord cu bataia, dar recunosc ca in unele momente cand e foarte capos il mai ating! Este un copil care nu mai doarme dupa amiaza de la varsta de 2 ani, si care nu are stare, tot timpul trebuie sa faca ceva! De la gradinita este caracterizat ca un copil cuminte si cu bun simt, dar care nu are stare!
Vezi, am multe ganduri care ma urmaresc tot timpul si poate ca din aceasta cauza nu mai "vad bine". Sa stiti ca m-am transformat si eu, cel putin asa imi spun colegii, ca nu mai stiu de gluma, ca sunt mai tot timpul agitata, etc!
De aceea am ales calea asta de a comunica cu cineva, ca poate ma mai eliberez!

Multumesc mult pentru sfat si tinem legatura!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns eapopescu spune:

Cand simti ca te ia valu', da un S.O.S. pe e-mail. Multa sanatate!
Sarbatori fericite!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns parpalak spune:

Draga Mariana,
Subscriu in totalitate la ce-a zis Elena si-o sa fac niste mici adaugiri.
Parerea mea e ca tu esti intr-un hal de oboseala pe care nici macar nu vreau sa mi-l imaginez si mai cred si ca esti o fire perfectionista, care n-are liniste daca nu-i totul in regula. Dar *totul*! Si de-aia tratezi toate situatiile care nu-s "perfecte" cu facutul de griji. De exemplu, spui despre copilul tau ca n-are stare. Dar despre tine, mamica cu a doua "facultate, doctorat, contabilitate, etc" (ca sa te citez), ce parere ai? Asta ca exemplu ca nu-i musai ca un copil energic s-o apuce pe de laturi, tu, de exemplu, ai apucat-o foarte bine. Dar nu crezi ca virsta gradinitei e cam frageda ca sa-ti faci griji de pe acuma cu caile pe care-o sa le apuce? Copiii, probabil ca stii, au mare nevoie de aprobare din partea parintilor, asa ca daca tu o sa-i repeti mereu ce mindra esti de el ca e asa cuminte si destept, ii pui la indemina cel mai mare ajutor pe care poti sa i-l dai, anume, cind e mai mare, sa se intrebe "oare mami o sa fie mindra de mine daca fac asta?" Daca-l certi sau il critici n-o sa-l faci decit sa invete sa nu-i pese de parerea ta. Valabil si la sot! :) Daca "face cind ii spui", pai mai bine lauda-l cind face si spune-i mai des, si-n felul asta n-o sa mai aiba timp sa observe ca n-are servici!
Cit despre oboseala - nici nu stiu cum sa zic ca ar trebui sa incerci sa te relaxezi un pic - altceva decit o vacanta de doua-trei luni fara nici o grija, nu-mi trece prin cap. (In care prima luna s-o petreci incercind sa-ti aduci aminte ce-i aia sa fii relaxata..) Poate niste efecte mici-mici (da' bune si alea) ar fi daca ai aplica ceva metode standard, fulger, cum ar fi o baie (fulger) fierbinte si aromata, sau inchisul ochilor si respiratul in profunzime, sau ceea ce-ti trece tie prin cap si stii ca functioneaza. Incearca sa ai cinci minute pe zi in care sa nu-ti faci griji.
Ultima adaugire, despre fumat. Am o colega, al carei tata de 70 de ani are un numar x de probleme de sanatate si caruia doctorul i-a interzis in cei mai categorici termeni sa mai fumeze (Carpati). Cind a fost aici, (in Canada) acum doi ani, colega mea a incercat toate metodele posibile de a-l face sa renunte la fumat - un numar destul de mare, fara sa reuseasca cu nici una. Urmarea a fost ca tatal ei a continuat sa fumeze, fara ca starea sa i se fi agravat in timpul asta. Ceea ce vreau sa zic e ca, da, desi stim cu totii ca tutunul dauneaza sanatatii, ceea ce nu stim cu precizie e in ce masura. Fiecare organism are metodele lui de adaptare la stresul din mediul inconjurator si nu neaparat fumatul sa fie cel mai mare stres. Ce parere ai de calitatea aerului plin de gaze de esapament pe care-l respiram? De apa de la robinet pe care statia de epurare, Doamne-ajuta, a epurat-o cit de cit? Despre alimentele pe baza de fosfati, pesticide, hormoni si antibiotice pe care le indesam in noi zi de zi?
Mai vreau numai sa adaug ca fumatul pe baza de stres se diminueaza cu cit stresul e mai mic. Mai bine te-ai face ca-l crezi cu lasatul de fumat, se mai calmeaza si el, ce daca n-o sa se lase de tot, important e c-o sa fumeze mai putin si, la o adica, daca azi se lasa de fumat de tot si miine il calca masina la ce-a folosit?
Daca divortezi acum nu cred c-o sa devii mai relaxata, mai odihnita sau mai linistita si nici nu cred ca n-o sa mai "vezi totul in negru".
Nu vreau sa zic ca faci din tintar armasar, dar crezi ca ai putea sa inceci sa faci pe dos? Din armasar tintar? Poate daca incerci sa-ti minimalizezi problemele or sa fie si solutiile mai usor de gasit sau de vazut.
Si ultima din micile mele adaugiri: indiferent de deciziile pe care o sa le iei, noi sintem aici pentru tine, ba cu sfaturi (mai mult sau mai putin avizate - vorbesc de ale mele), ba cu un umar de sprijin, cu ce putem si noi.
Doamne-ajuta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns camelia-daniela spune:

Dragä Mariana,

cind aveam vreo 12 ani, mi-a murit o mätusä de cirozä.
Printre altele, nu avea voie sä fumeze.
Cind o vizitam la spital, fuma tigäri medicinale, deoarece mi-a zis cä nu se putea despärti de "reflexul" ästa.
Nu stiu dacä se mai gäsesc acum in Romania, dar in caz afirmativ, ar fi o situatie de compromis pentru voi amindoi!!! Asa a-ti fi amindoi multumiti!!
Si eu fumez si m-as läsa, dar nu vreau cu adevärat, ästa e adevärul.
Mä ascund dupä scuza cä nu am alte vicii si parcä tin cu dintii de asta, cu toate cä stiu ce räu imi fac!!!
M-am interesat aici de aceste tigäri, existä la farmacie, dar costä aproape dublu cit cele normale.
Asta nu e motivatia de care aveam nevoie! As fi fost multumitä, dacä ardea si scotea fum!!! Sincer.
Eu stiu cä atunci, costau aceste tigäri in Romania foarte putin, cam la pretul nationalelor si nu cred cä acum ar costa o avere, dacä mai existä!
Interseazä-te si poate ai succes !!!
Gindeste-te cä sotul täu a avut multe " infringeri " in viatä si eu cred cä fumatul il vede ca una din putinele bucurii pe care le mai are !!!
Cu multä dragoste si räbdare, o sä reusesti sä-i dai o licärire la orizont.
De despärtire nici nu poate fi vorba, asta l-ar termina total, ami ales cä nu e prima datä, iar pe de altä parte ti-ai face si tie si copiilor räu. Spun deja copii.
O despärtire este intotdeauna pentru toate pärtile dureroasä.
Multi bärbati se incäpätineazä si mai tare dacä stai mereu cu gura pe ei!! Stiu din proprie experientä !! Eu mi-am rärit atacurile verbale, deoarece am väzut cä nu au nici un efect, dar asta nu inseamnä cä nu-mi mai iubesc sotul! Ne cunoastem de 19 ani, iar de aproape 15 sintem cäsätoriti si pot sä spun cä am trecut prin multe, dar ceea ce este mai important, am trecut impreunä si asta ne-a unit si mai tare !!!
E o zicalä veche: " e räu cu räu, dar mai räu e färä räu ".
Eu cred cä o sä reusesti sä-ti umpli "bateriile" si sä vezi totul din alt punct de vedere. Si eu am trecut prin multe si am avut o grämadä de rezolvat peste tot, plus 2 copii, dar cind am väzut cä sint coplesitä de toate, am pus barierä si am introdus " lista de urgente".
Am fäcut numai strictul necesar, care nu se putea amina si mi-am läsat timp si pentru mine, ceea ce nu aveam deloc.
Gindeste-te numai, ce s-ar intimpla, dacä nu ai mai fi in stare sä-ti rezolvi treburile !!!
Sint momente in viatä cind nu mai poti sä gindesti clar, fiindcä esti coplesitä din toate pärtile de probleme, care par de nerezolvat.
Incearcä sä-l faci pe sotul täu sä-si deschidä sufletul fatä de tine, si fä-i clar cä vrei sä-l ajuti si färä el esti pierdutä. Incearcä sä-l faci sä creadä cä ai nevoie de el, cere-i ajutorul, si asa il faci sä se simtä altfel, poate il atingi asa la coarda sensibilä.
Aceastä discutie nu trebuie sä aibä un ton de repros, ca si celelalte, ci un ton de resemnare, poate un strigät de ajutor, tu il cunosti mai bine!
Eu sint convinsä cä femeile au puterea sä treacä prin multe si cä pinä la urmä obtin ceea ce vor, totul e sä fie convinse si sä creadä cu adevärat in ceea ce vor sä obtinä.
Iti doresc sä iei o hotärire inteleaptä si nu dispera... pentru orice problemä existä o solutie !!!
Te pup, Cami.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Apostol Mariana spune:

Nu stiu ce sa mai spun, pentru ca sotul meu este din ce in ce mai nervos, practic nici nu mai comunicam caci se enerveaza si tipa, si ce ma doare cel mai mult este ca nici nu aminteste de prezenta celui de-al doilea copil! Evident ca nu am cum sa las copilul, ma simt si foarte slabita fizic si nervos, si-n plus cred ca este o povara mult prea mare pentru el! Pentru mine, sincera sa fiu mi-e dor de "minute, picioruse mici", dar din rubrica citita " despre venirea celuilalt pe lume" am inteles ca-i vorba de un efort urias dupa nastere, si de o acuta lipsa de timp, care deja imi lipseste foarte mult! Imi pare rau, mai ales ca imi este si foarte frica de avorturi!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cl spune:

Mariana, mai gandeste-te daca o sa faci avortul. Daca nu ai timp, poti apela si la o bona. Tu decizi, vezi insa sa nu ai regrete dupa aceea. Sanatate si putere.
,
Claudia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Apostol Mariana spune:

Nu am posibilitatea financiara de a apela la o bona! Iar parintii mei locuiesc la tara, si cat am incercat sa-i conving sa vina in Bucuresti, ei au spus ca nu pot, ca ar muri, este ca si cum ai baga o pasare libera in colivie!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crista spune:

Draga Mariana,
Stiu ca esti intr-o situatie dificila, o decizie fiid destul de greu de luat.
Tu singura ai spus ca primul tau copil, Andrei, te-a ajutat sa mergi mai departe, la fel va fi si cu cel pe care il ai acum in burtica.Da-i si lui o sansa, ce vina are el ca a fost conceput?
Acum cind iti scriu aceste rinduri il tin in brate pe Sebi( 6 luni), cel de-al doilea copil al nostru.Sebi este un bebelus scump, ne umple viata de bucurii, la fel va fi si al tau!
Iti doresc sa iei decizia cea buna si sa ma ierti daca te-am suparat cu ceva.


Mergi la inceput