Mamici de ianuarie-februarie 2007 (2)
Raspunsuri - Pagina 2
geendory spune:
Buna mamicilor!
Data n este 29.06 .1981 si D P N:12.01.2007.
Cristinna eu maine fac 6 sapt si am dureri de burta exact ca la ciclu dar dr a spus ca este normal pt ca se mareste uterul si nu trebuie sa imi fac griji,deci nu trebuie sa ne speriem trebuie sa induram pt bebeii
,eu dimineata am 
de 3-4 ori si toata ziua m-am simtit ametita si cu o greata groaznica.
Sper sa auzim numai de bine 
.
Va pup pe toate si pe vostrii.
alinutza00 spune:
so, datele mele sunt DN 16.10.1977, UM 11.04.2006 ptr dpn astept eco...iar aici timpii de asteptare sunt destul de lungi din pacate.Abia am reusit sa imi fac o programare ptr prima vizita gineco luni, in partea cealalta a orasului, pe langa mine gasind o data libera abia peste o luna.Rezultatul testului de sarcina facut la spital(urina)il iau luni, testul acesta fiind o etapa obligatorie aici
In rest totul bine, fara greata, voma...ca de altfel si la prima sarcina
Azi mi am schimbat look ul, o tunsoare gen Luminita Anghel si sunt incantata de rezultat.Mi am zis ca ar fi cazul sa imi ridic un pic moralul...caci statutul de mamica cu 2 copii ma inspaimanta
alinutza si david nazdravanul (11 mai 2004)
http://community.webshots.com/user/alinutzza77
adinush spune:
Am actualizat si listuta noastra
Tocmai am terminat de papat...cartof prajiti cu mamaliga si usturoi..bine ca nu puteti sa ma mirositi
Am si eu niste temeri si cateodata as vrea sa ma urc direct in avion sa vin acasa si sa ma asigur ca totul e bine cu bebe dar e ziua taticului pe 1 iunie si parca nu as vrea sa plec chiar inainte de ziua lui..ne intrebam amandoi dk merita sa asteptam atat doar pt a petrece impreuna...sper ca totul o sa fie bine ca doar sunt tanara si sanatoasa
Adinush8+
mirela73 spune:
Salutare fetelor si sper sa fiti bune toate
Am si eu o intrebare, este cineva care are vreun chist de corp galben ca mine (am citit pe net ca e o "complicatie" frecventa in urma stimularilor ovariene)
caci din cauza astuia eu am niste scurgeri usore maronii care ma termina psihic.
Dupa datele voastre de nastere vad ca sunt cea mai batrana deocamdat, asteptam sa vedem dc. pana ta sfarsit vor mai fi concurente la acest titlu
geendory eu zic sa nu induri durerile cu stoicism pt. ca nu-ti face nimeni statuie si poate ar trebui sa iei no-spa. Sarcina usoara mai departe si sper sa-ti treaca durereile ca de ciclu. Eu aveam noaptea cate o criza care ma trezea din somn si am inceput sa iau cate 1 magne b6 si acum sunt bine merci. Sarcina usoara mai departe.
Daconstnu cred ca trebuie sa te impacientezi cu simptomele, la mine singura chestie e ca nu mai pot dormi pe burta din cauza sanilor in rest nimic (ceva oboseala vag), nu greata din contra, nu pipi des.
Va pup pe toate si s-auzim de bine.
Mirela8+
alydumy spune:
adinush multumim pt lista, iata datele mele DN 26.01.1974 iar DPN 15.01.2007
se pare ca avem aproape toate aceleasi probleme:dureri de burta ca la cm, greata, pipi des, fara pofta de mancare si un simt al mirosului ff bine dezvoltat, asa ca stati linistite suntem pe drumul cel bun .
eu mi-am luat 3 zile de concediu pt ca nu mai suportam caldura.
sambata ma duc la eco sa=mi tineti pumni
va pup pe toate +
aly
gabriela_s spune:
multa lume pe aici...
eu trec prin niste momente foarte grele.
sunt pusa sa iau o decizie intr un moment in care sunt foarte vulnerabila...tatal copilului bate in retragere, familia mea imi spune ca nu pot sa devin mama singura.au fost incantati de idee in perspectiva in care eram impreuna cu tatal copilului,acum insa situatia este alta ...simt ca ma parasesc puterile.
iriss27 spune:
Buna fetele!
Astazi mi s-a confirmat si mie minunea 
Sunt insarcinata in 4-5 saptamani. Dupa 3 ani de incercari, 2 IA si multe traume 
Nu imi vine sa cred, inca nu imi dau seama ca sunt eu. Am dureri de burta, ca de ciclu, dar mult mai usoare.
Am emotii mari, abia astept sa-mi zica dr ca totul e ok, ca nu e extrauterina.
Asa ca va dau si voua datele mele:
UM = 24.04.2006
DPN = 29.01.2007
DN = 27.11.1976
Doamne, ce bine ma simt! Nu mai sunt intrusa pe forumul asta
Irina 
Irina
geendory spune:
Buna mirela ,nu suport durerile,doamna dr mia dat dufaston 10 zile 2 pe zi,si la urma voi lua si nospa,apropo sa stii ca mie mia zis dna Dr ca daca sangerez 2-3 zile(SANGERARE)sa nu imi fc griji ,dar daca sangerez mai tare atunci sa iti faci griji si cunosc o gramada de colege care lea venit ciclu normal pana in luna a 4 a.Asa ca hai incurajeaza-te nu mai sta cu frica ca nu o sa patesti nimic ,noi suntem oricum langa tine te ajutam cu ce vrei.
Va pupici si vostri.
adinush spune:
Iriss bine ai venit in grupul nostru
Gabriela,imi pare rau ca treci prin asa ceva.Vreau sa-ti povestesc ce am patit eu in prima saptamana dupa ce am aflat ca o sa am un
Poate ai citit pe forum ca am spus ca am niste probleme care ma impiedica sa va scriu...am avut o cearta monstru cu viitorul tatic(inceputa dintr-un nimic de altfel) si am fost gata sa vin in tara(am avut bagajele facute si am stat 2 zile la o prietena romanca).A zis ca nu-l intereseaza de copil si ca-mi recomanda sa nu-l pastrez ca nu o sa ma descurc si el oricum nu o sa ma ajute.Am vb la tel cu 3-4 prietene apropiate din tara si toate mi-au zis sa vin cat mai repede si ca nu are rost sa pastrez sarcina.Dupa 2 zile m-a sunat si a venit sa ma vada..sa-mi spuna ca-i pare rau si nu vrea sa ma lase sa plec..Am avut serioase semne de intrebare dk ar trebui sa-i mai dau o a doua sansa sau nu..am hotarat sa da,de dragul copilului.Si uite ca au trecut 3 saptamani si ne-am revenit,el a recunoscut ca era foarte speriat de ideea de a avea un copil(nu era planificat asa de devreme pt ca eu inca mai am de rezolvat cu actele) si ca pur si simplu nu a stiut cum sa reactioneze.Asa ca prietenul tau s-ar putea sa aiba acelasi sindrom,frica de a deveni tata si tot ce implica acest lucru.Incearca sa vb cu el,pe noi ne-a ajutat enorm.Al meu inca mai are momente cand il apuca panica si ma intreaba cum o sa se descurce el dk eu plec la piata si el trebuie sa ia in brate mogaldeata aia mica sau sa-i schimbe pampersii dar ii trec destul de repede.I-am explicat ca totul se invata.
Am primit saptamana trecuta de la niste prieteni foarte buni care au aflat ca astept un copil o felicitare si o pereche de sosetute de noi-nascuti cu inscriptia"born to be famous".A fost pt prima data cand l-am vazut ca-i dau lacrimile..se uita la sosetutele alea minuscule si avea ochii inlacrimati.
Nu stiu exact care e situatia in cazul tau dar solutia extrema trebuie sa fie chiar extrema,cand esti sigura ca nu mai e nimic de facut
Adinush8+
gabriela_s spune:
neata
la mine problema e urmatoarea:
imediat ce mi-am dat seama ca s-ar putea sa raman gravida i-am spus si el a marturisit ca este de acord cu orice decizie iau eu.au fost doua saptamani de asteptare pana la data cand trebuia sa fie CM,timp in care el ii tot dadea zor cu "copilul nostru","vom avea un copil",etc.cand a trecut data cm si a vazut ca intr-adevar nu vine,am luat un test si a iesit pozitiv si s-a convins ca e ceva serios a venit la mine cu "o propunere",de unde pana atunci era la extrema cealalta.cu plansete,cu certuri,am reusit sa sun la o clinica si sa ma programez la un consult si o...intrerupere(exact asa am spus la tel cand am sunat cu inima stransa).am ajuns la clinica,insotita de el,acolo era atmosfera ca la priveghi,toata lumea grava si cu ochii pe noi(asa simteam eu).intru in cabinet,doctora mai ca ma ia in pleazna "ce s-a intamplat?cand ai avum UM?a ,ok ,pana nu faci ecografie nu discutam"aproape ca am iesit topaind de fericire cand mi a zis nebuna aia sa fac ecografie...am mers la ecografie si in tot acest timp ,din starea pe care o aveam la inceput parca devenisem singurii de acolo care erau veseli,iar dupa ecografie stiu ca am iesit tinand poza in mana ca pe o comoara si ne schimbasem parerea despre intrerupere si tot(el,ca eu oricum nu eram decisa...)
intre timp am renuntat la idee,am vorbit si cu tatal meu (care imi este si medic dealtfel,deci oricum tb sa ma ia in evidenta la gravi
),ai mei s-au entuziasmat pana la urma la gandul ca vor avea un nepot,toate erau bune si frumoase,el era numai miere,ma lua in brate toata ziua,ma mangaia si ma pupa pe burtica(eu ce sa mai simt...ba ma face sa doresc acest copil cu tot sufletul si sa cred ca si el,ba da de pamant cu tot...).i-am spus ca nu mai fac fata emotional la prea multe socuri,nu mai suport sa se tot razgandeasca.si totusi s-a schimbat si a revenit la ideea ca "nu e momentul,nu se simte in stare" de cand a vb cu familia lui.
dupa ultima discutie eu practic l-am dat afara si i-am spus sa nu ma mai caute...si vad ca se tine de cuvant,macar aici reuseste sa fie constant..........................................
am 21 de ani,lucrez de un an de zile,mai am un an de facultate...dar nu asta ar fi cel mai grav,ci ma gandesc daca e bine sa cresc un copil fara tata(imi dau seama ca va fi greu sa ii gasesc unul)
alta problema e ca simt ca nu pot face fata emotional unui avort,ba mai mult, simt ca imi doresc acest copil...nu stiu,stau si ma gandesc de ce trebuia sa se intample asa si nu gasesc alt raspuns inafara de acela ca asa a fost sa fie.sunt pusa sa aleg intre ceea ce simt si ceea ce gandesc ca e mai bine.acum am ramas si singura,noroc ca ii am pe ai mei...
sincer,emotional sunt distrusa,in ultimele saptamani am fost minge de ping pong intre "il faci,nu il faci".urmeaza si o perioada cu multe ,multe examene la faculta(am de recuperat din cauza servciului)...trebuie sa imi adun puterile si sa ma gandesc bine la tot ce am de facut.pana una alta,o sa incerc sa merg sambata la o ecografie.
va pup