Eu am inselat!
Raspunsuri - Pagina 6
Bebe Beca spune:
Medi, mult curaj in continuare! Pentru ca iti trebuie mult curaj si multa putere ca sa poti trai cu asa amintiri.
Ioana si 
Rebeca
http://community.webshots.com/user/bebebeca
http://community.webshots.com/user/bebeca2004
numeioana spune:
Michelle, noi am avut si pareri contrarii, dar de data asta tot respectul pentru modul in care gandesti. Nici eu nu concep sa-mi insel sotul, dar sunt constienta ca pot aparea situatii in care sa iti pierzi controlul.
Fetelor nu am vazut pana acum sa intrebati la celelalte subiecte care este motivul pentru care au fost postate! Medi are o problema si vrea sa fie ajutata...sprijinita... Oare numai eu am inteles acest lucru?! Nu erati voi cele sufletiste, pregatite sa dea o mana de ajutor la orice ora din zi sau din noapte?! Zau, la fiecare subiect mai delicat trebuie sa va aratati coltii...
Ioana
carolinah spune:
quote:
Originally posted by Ramona J
Oricum, iti va fi usor in viata cu moral asa flexibil.
Dupa cum vezi si din relatarea ei plina de flori si de voie buna, si lui Medi ii e f usor...
lina, cu Alina si Ana... si tati, evident
Karina spune:
Medi, nu-i frumos ce ai facut, dar eu cred ca daca totul a iesit bine pina la urma, atunci ai procedat corect.
Poate de asta ai avut nevoie, ca sa poti trece mai departe. Ce sens avea sa te desparti, sa cresti apoi doi copii singura daca acum esti bine ? Daca nemultumirea persista, atunci eu cred ca ai cam dat rateu.
Stiu ca o sa dati cu rosii, dar eu sint de principiu ca daca ai gresit, ai doua posibilitati: sa-i spui si atunci "Pa si La revedere" sau sa nu-i spui, dar sa faci in asa fel incit sa nici nu afle vreodata. Bineinteles, ca ma refer la un caz izolat si care sa nu tina totusi 6 ani ! Si asta nu i-am spus-o sotului, nu cumva sa-i vina ceva idei 
.
Chestia cu sinceritatea e buna doar in filme. Cineva care a aflat ca a fost inselat, chiar daca iarta, nu va uita niciodata si acea pata va ramine pt. totdeauna intre ei.
Da, cind inseli s-ar putea sa aiba si partenerul o vina, dar nu aceasta este solutia si in nici un caz nu poti sa spui ca el este de vina. Tu ai ales aceasta solutie si trebuie sa-ti asumi responsabilitatea faptei tale. Faptul ca-i marturisesti este un act de egoism, ca sa-ti descarci constiinta, atita tot.
Daca te uiti in urma si ai remuscari, asta este plata pt. faptele tale. Trebuia sa te gindesti mai bine atunci, dar in cazurile astea numai gindesti cu capul .
Concluzia: daca acum te intelegi bine cu sotul, treci mai departe, incearca sa inchizi acei 6 ani (!!!) undeva intr-un colt al creierului tau, sa-i "sigilezi" si sa numai umbli la ei... Remuscarea este crucea pe care o vei purta toata viata. Important e ca el sa nu afle ! Decit sa-i spui, mai bine divortezi direct, invocind diverse alte motive. Rezultatul va fi acelasi, doar suferinta lui mai mica.
Daca tot nu te intelegi bine cu el, situatia e nashpa rau...
Asta e parerea mea, dar tu faci cum crezi ca e mai bine
Karina
+ Bogdanel 
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=41659" target="_blank">Ajutati-l pe Mihaita !
Adria_ spune:
Eu cred ca stiu de ce a scris Medi - si-a dat seama ca iubirea si pasiunea sunt doua lucruri diferite, desi atata timp in viata ei le-a confundat. Pasiunea (atractia sexuala) a fost pentru amant si a durat 6 luni, dupa care s-a complacut intr-o relatie la fel de bolnava ca cea cu sotul ei.
Iubirea nu se uita daca barbatul este tanar, frumos, viril, bogat si alte asemenea. Iubirea e oarba, si e o stare in care doua persoane complet diferite devin una.
Nu stiu daca Medi a fost indragostita de sot in felul asta, probabil ca da. S-ar putea ca sa fie si in viitor.
Problema e, Medi, sa nu-ti mai para rau pentru ce-ai facut. Nu incalzeswte pe timeni parerea ta de rau. Iar pe tine te otraveste. Sa incepi sa te iubesti pe tine in primul rand, implicit sa te accepti sa te bucuri, sa te porti asa cum esti, fara sa-ti reprimi sentimentele. Numai atunci nu vei mai lasa relatii bolnave sa-ti otraveasca sufletul, pentru ca iti va pasa de tine.
Si inca ceva: nu incerca sa-ti schimbi sotul pentru ca nu vei putea, caracterul lui e demult format. Iubeste-l asa cu e, daca poti, daca nu, nu.
Adriana
melina34 spune:
Fiecare dintre noi stie ce are acasa, stie cum traieste, fiecare iubeste in felul său,supravietuieste cu rele si cu bune, nu exista un standard pe care trebuie sa il respectam toti, pe care ni-l impune cineva....exista solutie pt fiecare problema iar daca ea pe aceasta a gasit-o este exclusiv treaba ei, a constiintei ei;nimeni nu e perfect si nu ar trebui sa se considere asa, lasati-l pe Dumnezeu sa o judece;faptul ca unele dintre noi au soti buni si casnicii fericite este minunat si admirabil dar ginditi-va ca altele nu au avut aceasta sansa!
M.
NinaR spune:
Nu te acuz, nu te condamn, dar nici nu te compatimesc sincer nu imi place asta :"Ca de obicei, stia toata lumea, in afara de sotul meu si sotia lui. Cel putin asa cred, eram colegi de serviciu si mai tarziu ‘prieteni de familie’."
Intotdeauna m-am ferit de "prietenii de familie", aveam eu o presimtire
Nina
korinna spune:
quote:
Originally posted by NinaR
Intotdeauna m-am ferit de "prietenii de familie", aveam eu o presimtire
Nina
:)...mai..si eu m-am gandit la treaba asta.Nici mie nu-mi plac prietenii cu vecinii..si alte categorii apropiate.
Eu nu o condamn deloc pe medi..atata tot ca eu probabil nu as putea trai duplicitar.Eu as lasa in urma trecut si m-as consacra doar prezentului.
Hotarat lucru ..nu poti si nu ai dreptul sa dai sfaturi in astfel de situatii.
Dar..se dovedeste ca pana la urma medi a procedat corect ...si in final s-a asternut linistea ...!!
She spune:
quote:
Originally posted by Adria_
Pasiunea (atractia sexuala)
pasiune nu inseamna atractie sexuala.
medi spune:
Daca as putea, as raspunde la fiecare intrebare in parte. Dar aici, la serviciu, ma ascund cand scriu, acasa sunt ocupata cu prichindeii si, bineinteles, evit calculatorul cand e sotul cu noi.
Imi prind bine parerile voastre, deopotriva cele bune cat si cele rele. Imi pare rau daca s-a inteles ca dau vina pe sotul meu pentru ce s-a intamplat. Nu, imi asum totul, de aceea si am multe-multe pareri de rau.
Nu am divortat pentru ca inaintea persoanei mele am pus totdeauna persoanele dragi mie, pe care le-as fi ranit cu intentia mea: parintii, fratii, copii si chiar sotul meu. Imi pasa de el (m-am casatorit din dragoste), mi-e mila de el, de neputinta lui si prefer sa sufar eu, decat sa sufere ei toti sau sa-i dezamagesc. Mi-e foarte greu, sunt draguta si atenta cu toata lumea, dar numai eu stiu ce am in suflet. Am vrut si eu un pic de fericire, iar pretul platit a fost pe masura faptei mele.
Stiu ca e greu de crezut, dar asta e singurul motiv pentru am ramas impreuna.
E atat de usor sa spui: pleaca, fugi de el, desparte-te. Pur si simplu nu pot. Cand lasi ceva, eu zic ca trebuie sa ai o alternativa, eu nu aveam nici una.