singuratatea in doi...
Raspunsuri - Pagina 23
incognito spune:
Imi cer iarasi scuze pentru greselile de ortografie strecurate.Imi tot scapa cite ceva,din graba si din gindurile in alta parte.
Va pup iarasi,
Elle_seb spune:
Incognito, mi s-a zbarlit parul pe mine cand am citit...
Parerea mea este ca ai procedat bine. Este clar, cel putin din punctul meu de vedere, ca nu prea mai exista cale de intoarcere in ceea ce priveste comportamentul si atitudinea lui...
Ce as face daca as fi eu in locul tau: chiar daca as fi nevoita sa traiesc cu el in aceiasi casa, l-as trata ca pe un colocatar si atat. Si bineinteles as baga divortul. Nu ma intelege gresit, nu te sfatuiesc nici intr-un sens, este doar ce as face eu in situatia asta.
Oricum, sunt alaturi de tine!
Elle_seb
incognito spune:
Elle_seb,asa zic si eu.Deocamdata sa-l tratez ca pe-un locatar si cam atit.Sper sa aiba bunul simt sa participe la cheltuielile fixe din casa respectiv intretinere,altfel oricum ii voi cere eu bani.Nu pot acoperi totul singura.Ma straduiesc sa pastrez calmul in casa cel putin pentru copii,oricum nu mai avem ce sa mai discutam.Daca il las in pace sper sa faca acelasi lucru cita vreme locuim impreuna.Este bine ca nu mai sint atit de prabusita ca in urma cu niste luni,sint lucida si curind,cred voi fi in stare sa iau decizia majora.
Este clar pentru mine,in sfirsit am inteles si am acceptat in acelasi timp ca nu-l pot schimba orice as face.Ar fi numai pierdere de vreme si macinarea sanatatii mele ori...pentru ce?
Multumesc din suflet ca esti alaturi de mine.Va multumesc la toate din suflet.
E bine cind poti sa vorbesti cu cineva deschis fara sa-ti fie jena de durerile pe care le porti si fara sa-ti fie teama ca vei judecat aspru,stigmatizat.
Te pup si va pup cu drag,
Incognito
marinaa spune:
Imi pare foarte rau ca treci prin asa ceva.E cumplit ca sotul,tatal copiilor tai sa vina acasa dimineata si baut.Chiar ma intrebam ce e cu tine de nu mi-ai mai scris.Curaj,trebuie sa mergi mai departe.Si eu ma straduiesc sa supravietuiesc,sa ma bucur de fetita mea si sa facem lucruri minunate impreuna.
szivarvany spune:
Incognito,
nici sotul meu nu a vrut sa plece, dar i-a spus avocata ca asa ar trebui ... a tinut faza ... insa cred ca al meu mai are si alte motive.
Mi-a lasat mostenire datoria la asociatie, asta era partea lui de cheltuieli ... nici nu m-am gandit ca e atat de ... nici nu stiu cum sa-l denumesc.
Iti va fi greu sa-i vezi mutra zi de zi, dar rezista Suntem aici oricand ai nevoie de vorbit cu cineva
Daria & GIULIA_(2004_08_16)
incognito spune:
Bine v-am gasit,prietene dragi!
Sint obosita dar simt nevoia sa impartasesc cu voi gindurile mele.
Am tot facut un bilant la tot ceea ce am trait.Nu e de mirare si nici de condamnat-spun eu,-ca am ajuns sa fac depresie,sa depind de tratament pentru a putea trai normal.Judecind prin prisma celor traite aproape ca este firesc ca am ajuns aici.Daca as fi avut mai multa putere si mai mult discernamint probabil as fi oprit lucrurile din vreme.Caut sa nu ma invinuiesc ca nu am facut-o,m-as incarca iarasi doar negativ,neputinta este a mea dar are atitea radacini...
Nici nu mai stiu cind lucrurile au luat sensul urit.Pe urma am parcurs anii in virtutea inertiei cumva sperind in sufletul meu cu putere ca intr-o buna zi,printr-o minune,se vor indrepta toate cele.Insa imi dau seama ca nu se va mai indrepta nimic.Asa cum nu se mai poate sa am douazeci de ani,nu se mai poate nici ca tata sa devina omul bun,corect si pe care sa te poti baza din viziunea mea de copil si adolescenta si nu se mai poate nici ca sotul meu sa fie barbatul la care am visat si care am crezut ca este iar casnicia noastra demna de invidiat in sensul bun al cuvintului.Tata va ramine pina la sfirsitul zilelor un alcoolic,sotul meu un afemeiat si un potential alcoolic,daca nu cumva este deja in stadiu primar...Mama o biata femeie abuzata care a cautat toata viata sa-mi ascunda adevarul-si de aici si problema mea de a distinge clar si de a alege in diverse situatii de viata- si care acum gaseste cit de cit o alinare in copiii mei si in mine desi pe de alta parte o prabusesc cu framintarile mele.
Dar este posibil sa-mi cresc copiii frumos si cu multa dragoste chiar si cu dragostea care va veni,sper,si de la tatal lor bineinteles fara sa-i mint privind relatia noastra.
Deci nu am de ales,vom locui sub acelasi acoperis si ca o paranteza-MamaGiuliei,chiar ca este greu sa ne vedem in fiecare zi dar trebuie sa rezist,vorba aceea-Zoe,fii barbata!
Mai este posibil sa ma straduiesc sa am grija de mine,sa fiu sanatoasa,sa pot merge la serviciu,sa ma pot bucura de fiecare zi in care vad zimbet pe chipul copiilor mei,in care ii asez la masa,in care ii insotesc la joaca din parc ori ii sarut de noapte buna dupa ce cu miinile mici impreunate roaga ingerasul sa le aduca vise frumoase in somn si adorm numarindu-le respiratia.Mai este posibil si sa fac ceva numai pentru mine,de exp.sa-mi completez studiile...si mai sint o gramada de lucruri bune sint convinsa,daca le voi cauta cu intelepciune,pas cu pas.
Ieri am avut o discutie intre patru ochi,pentru prima data de la cap la coada fara ton ridicat si fara nici un pic de alcool in care am stabilit cu pixul in mina pe hirtie cheltuielile fixe din casa,cit cistiga el si cit cistig eu si care va fi contributia lui reala baneasca la toate acestea.Am pus in discutie si situatia in care am divorta,respectiv cam cum va fi alaturi de aspectul financiar si a acceptat conditiile mele apreciindu-le ca fiind cu mult bun simt(nu m-a incalzit cu nimic,sper doar sa le respecte).Am pus in discutie chiar si nevoile lunare ale copiilor.Ce va face pentru el nu ma priveste pe mine atita vreme cit nu ma deranjeaza.
Cam aici am ajuns.Dupa ce aproape ma facuse sa cred iarasi in el,in relatia noastra...Pentru moment sintem intr-un soi de parteneriat.Ciudat dar un parteneriat!Stiti ce nu inteleg?De ce naiba nu renunta el,sa cedeze,sa plece,sa ia distanta?Ori tocmai din a-mi provoca mie suferinta isi ia puterea?Oare exista asa ceva?Asa tipar?Oare?E cruzime?E orgoliu?E prostie?Patologie?Toate la un loc?Iubire...-eu zic ca nu mai incape discutie in sensul acesta,cind iubesti nu-i faci atitea lucruri urite persoanei iubite.Vreau sa nu mai sufar,nu mai suport.Nu mai dispun de rezerve.Vreau sa ma bucur de ceea ce mai am-copiii,mama,viata...De aici incolo cred ca voi fi in stare sa ma protejez si foarte important sa-mi protejez copiii.Va incalca pactul,tribunalul este la o suta de metri de apartamentul nostru,cunosc drumul,nu mai astept si nu mai iert nimic.Doamne-ajuta!
Voi?Sper din suflet ca sinteti bine!
O zi buna sa aveti,plina cu lucruri frumoase,va pup pe toate cu mult drag,
Incognito
incognito spune:
Si mai trebuie sa ma bucur de ceva!De prietenia voastra!
Numai bine,sanatate,intelepciune si multa putere sa avem!
Va pup din nou,
Incognito
incognito spune:
Cum tot nu ma ia somnul-m-am obisnuit de fapt cu ore din acestea tirzii,am uitat sa va spun ceva.In seara asta cind am venit de la serviciu-el nu era,plecase deja,lucreaza noaptea asta-si-a uitat mail-ul deschis.Cred ca s-a grabit mai ales ca l-am sunat si eu chiar in timpul plecarii sa intreb daca nu cumva a uitat sa cumpere piine-si nu uitase.Nu m-am putut abtine si am bagat un ochi!Surpriza!Se converseza si-si trimite pupici reciproc-da,PUPICI!,era scris maaare si frumos-,cu o tipa Alina din Bucuresti!Ciudat,mai ales ca miine are un examen de sustinut chiar la capitala si dupa-amiaza!La naiba!Am impresia ca examenul se cheama Alina si dupa-amiaza va fi a lor!Unde naiba si cind o fi cunoscut-o,habar nu am.Ce-i drept nu pomeneau nimic de vreo intilnire dar vorbeau de cheful de munca si oricum au mobilele la indemina pentru detalii.Nimic acuzator in mail-uri decit pupicii cu pricina,cam multi si repetati!In plus,trebuia sa ajung si eu miine la Bucuresti cu o problema si foarte amabil s-a oferit sa o rezolve pentru mine partial,cit va putea,-pentru a fi singur,evident,-mai ales ca eu plec seara la serviciu si vezi Doamne sa nu ajung obosita,ca vorba aceea o singura nastere daca este cam asta e noaptea alba pe care o voi petrece,fix in picioare si cu mintea brici la ce se intimpla cu gravida si copilul.Ce sot bun am,fetelor,nu-i asa?Restul problemei cica sa mi-o rezolv luni la prima ora,singurica,pentru ca domnul va fi la servici.Cam incep sa inteleg betiile din ultima vreme.De!Se simtea omul frustrat ca nu o poate vedea si sorbi din ochi pe Alina!Si cind ma gindesc ca miine tot eu trebuie sa-i calc totul spre a fi domn la examen....o fac sa nu fie discutii,mai ales ca am copii acasa.Altfel,zau ca i-as trimite mail drei.Alina,cu mult tupeu,insotit de hainele bune de calcat prezentate prin curier la usa!Ca un fier de calcat o avea si ea saraca,ma gindesc eu!
M-a durut un pic,de ce sa nu recunosc.Dar,ca niciodata,am inchinat un pahar in cinstea lor...DE COLA!,fiti linistite! si am stins o caserola cu inghetata si multe prajituri cu cei mici si maica-mea.Nu am suflat un cuvintel despre ce am vazut si nici nu o voi face.Am inchis frumos,si gata!A,a mai venit si pe la noua,cred ca si-a amintit ca e posibil... dar a gasit calculatorul inchis,pe mine neschimbata,nu mai e sigur de nimic dar nici nu a zis ceva.Si ce-mi place ca are un cui!Poate ii va sta de-a curmezisul examenul,alias intilnirea de miine!Mi-as freca miinile de bucurie!Sa fie sanatosi,ce sa mai zic?
Asta e.Viata,prin mine,le va aseza cumva intr-un fel sau altul.Noapte buna,buna!,sper sa prind citeva ore de somn.Sper!Cel mic cam tuseste si mi-e teama sa nu faca febra.Am fugit in pat,gata!
Pe curind,
Incognito
Pe curind
szivarvany spune:
Incognito - ma bucur pt parteneriat, sa fie de durata si cat mai pasnic posibil, sincer iti doresc liniste
Daria & GIULIA_(2004_08_16)
Elle_seb spune:
Incognito, detasarea ta este un pas important inainte.
Eu vad in tine puterea de a te rupe de ceea ce iti face rau. Si stiu ca mai devreme sau mai tarziu iti vei gasi linistea si pacea. E doar o chestiune de timp.
Omul este plecat de multa vreme din relatia voastra, doar ca tu nu ai acceptat asta. Acum, odata cu acceptarea, va veni si vindecarea ta. Da-ti vreme, fii rabdatoare cu tine si va veni si pe strada ta soarele.
Elle_seb