singuratatea in doi...

incognito spune:

Annmary,trebuie sa fie dulce tare mica minune blonda!FELICITARI,SA VA TRAIASCA SI MULTA SANATATE!Sint tare dragalasi mai ales asa mititei.Eu vad bebelusi in fiecare zi de serviciu si-mi sint dragi.Dar bebe mai mare ce spune de fratior?Eu sint tare curioasa,ai mei sint doi dar au venit impreuna,asa s-au aflat de cind se stiu ei.Elle_seb,si de asemenea Annmary,va multumesc pentru sustinere.Serios ca nu ma voi da batuta.Sper sa ma reechilibrez.Usor,usor.Claudiakb,din cite am mai vorbit eu cu o colega care a divortat si o alta care este jurist Copilul minor se incredinteaza aproape totdeauna mamei,situatiile de exceptie fiind acelea in care mama are o debilitate fizica ori psihica majore ce o pun in imposibilitatea de a-l putea creste ori tata are o armata de relatii bine sus puse...-dar chiar si asa,in cele din urma putin probabil.Parerea mea este ca nu ai cum sa pierzi apartamentul.Si tu lucrezi si banuiesc ca ai lucrat tot timpul casniciei voastre.Bun,ati pus bani deoparte din salariul lui dar ati trait din al tau,nu?Nu trebuie sa-ti mai fie frica.Eu cunosc persoane in a caror casnicie nu a existat nici un copil,sotiile aveau salarii de nimic comparativ cu ale sotilor si totusi in divort au cistigat casa fara prea multa bataie de cap,ce-i drept partea vinovata de conflict fiind sotul.Sub nici o forma nu vei ramine fara copil si casa!Iarta-ma ca indraznesc sa intreb,dar ce s-a intimplat cu voi de ati ajuns aici?Poate...nu veti ajunge chiar la un divort.O zi buna sa aveti miine,va pup pe toate!

claudiakb spune:

claudiakb spune:

Gabi_K spune:

Claudia, nu cred ca ai pierde apartamentul, mai ales daca l-ati cumparat in timpul casatoriei, ai dreptul la jumatate. Daca el are salar mare, nu inseamna ca va primi copilul. Daca nu esti sigura pe tine, si nu vrei sa apelezi la un avocat deocamdata, poti sa le intrebi pe fetele de la sectiunea legislative, te vor ajuta!

Gabi(ex- gabibarta)+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)

incognito spune:

O,Doamne!Barbatii astia!Sint atit de putini cei ce inteleg cu adevarat miracolul venirii unui copil!Cu atit mai putini cei ce au o parere bine formata despre cum trebuie sa creasca un copil.Si zau ca nu sint rea.Claudia,te felicit pentru decizia de a avea copilul.Iata deci ca esti nu puternica,ci foarte puternica!Si hai sa-ti mai spun ceva.De multe ori se intimpla ca tocmai parintele care nu si-a dorit copilul sa devina superatasat de acesta.Eu am un astfel de cuplu chiar la serviciu,sint niste colegi,ce-i drept a fost nevoie de vreo 5 ani ca tatal sa realizeze cit este de superb pustiul si negind vehement sa-l apropie si sa-l iubeasca,se nega de fapt pe sine-pustiul ii este copie fidela la infatisare si caracter.Apropiindu-si si cunoscindu-si copilul cu calitati si imperfectiuni a reusit tocmai sa se cunoasca pe sine si sa se corecteze ca si om,salvindu-si astfel si relatia cu sotia.Stii ce cred eu?Iarta-ma dar sotul tau-ca si al meu de altfel in raport cu mine-pare sa fie mult prea sigur de atasamentul tau de el,de sentimentele tale de dragoste pentru el,de capacitatea ta de toleranta.Putere multa sa ai si sa nu te pierzi cu firea.Vorbeste cu el,fix despre durerile tale,roaga-l sa fie empatic cu tine.Poate va reusi.Cine stie?!Oricum nu pierzi nimic.Si uite,o spun eu care chiar m-am cam pierdut cu firea si nu mi-a fost bine deloc,deloc.Va pup pe toate.Stai,ca acum am citit mai atent mesajul.M-am infuriat ca nu a vrut copilul si am scapat esentialul-Deci a ajuns sa-l iubeasca.FANTASTIC!Pai e O.K!!!Hai,zau,nu merita sa-i mai porti pica pentru asta.Pentru altele poate,dar ceva tot e bun!Te pup si va pup,iarasi!

incognito spune:

Am revenit sa subliniez ,Claudia,ca stiu ca e greu.Stiu pe propria-mi piele,e adevarat in altfel de context.Ceea ce ai descris tu sint traume emotionale,greu de uitat,ori poate imposibil de uitat,functie de structura personala.Dar curaj!Iti spun tie si asa aud si pentru mine.O zi buna va doresc tuturor!

claudiakb spune:

Gabi_K spune:

Claudia, din pacate copiii sunt cei care sufera cel mai mult. Daca simti ca ceva nu e in regula cu baietelul, mergi cu el la psiholog.
Poate schimbarea asta a ta e exact scanteia de care avea nevoie casnicia voastra, poate reusiti sa va reveniti... sau e prea tarziu? In orice caz, bine faci ca nu-l mai ai in centrul atentiei. Fa ceea ce-ti place, ocupa-te de copil, mergi la seminar, insa vezi sa ai dovezi ca ai fost la seminar si nu in alta parte, nu cumva sa ajungeti la divort si sa spuna ca l-ai inselat.


Gabi(ex- gabibarta)+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)

claudiakb spune:

mihaela amalia spune:

Felicitari Elle pentru decizie.Eu una stiam ca mai devreme sau mai tarziu vei ajunge aici.
Iti doresc tie si baiatului tau o viata fericita si cat mai linistita si tot ceea ce iti doresti sa faci sa fie realitate

www.tickercentral.com/view/4ufc/3.png" target="_blank"> Mihaela si www.tickercentral.com/view/4ufc/4.png" target="_blank"> Amalia