am nevoie de un sfat
Raspunsuri - Pagina 3
daniella4 spune:
Eu recunosc un tip comportamental al masculului-copil, super-rasfatat de parinti si in special de mama. Parinti care din cauza devotamentului excesiv pt puiutzul lor (acum cocos in floarea varstei) i-au taiat fara sa vrea aripile, sadindu-i in subconstient ideea ca va trebui sa fie si el la randul lui un astfel de super-parinte.
Care idee nu-l incanta deloc: sa treaca din pozitia de super-rasfatat in cea de maxima responsabilitate pentru un sufletel mic si total dependent de altii si in special de el.
S-ar putea sa ma insel, dar am intalnit genul acesta de oameni (mai ales ca tu spui ca ii plac copiii...altora...care pleaca acasa la ei!)
Daniella, mama lu'Alexis
bobi spune:
quote:
Originally posted by Nadia1976
Francesca daca el nu vrea copii, ai de ales intre 2 variante: ori divortezi si iti refaci viata (in timp) cu cineva care are aceleasi dorinte ca si tine si aceeasi idee de familie (adica voi doi+copil)
ori ramai insarcinata fara aprobarea lui, asta in cazul in care esti sigura ca poti sa-ti cresti copilul fara ajutorul lui; el poate sa accepte copilul si sa fie cel mai grozav tatic din lume SAU poate sa-ti spuna clar ca el nu a vrut bb si e problema ta cum il cresti. Daca tu stii sigur ca iti poti creste copilul si fara el... go ahead! La urma urmei, nu ai fi singura mamica (,) care isi creste un copil fara ajutorul tatalui; dar in acest caz, cel mai corect ar fi sa il lasi pe el in pace, adica sa nu-i ceri nici un fel de ajutor, efectiv sa uiti ca copilul tau are un tata; nu-l vrea, ok, dar nu-l forta sa se implice (in nici un fel) in viata copilului tau, in cazul in care aceasta nu va fi alegerea lui.
Winners don't quit; quitters don't win.
Don't give me an attitude; I already have one!
tu esti constienta de ceea ce spui? copilul apare aici ca o problema infima, care nu are nici un fel de nevoi afective - respectiv prezenta, iubirea si afectivitatea tatalui.
da, e la moda sa iti cresti singura copilul, dar copilul nu vrea sa fie in pas cu moda asta!!!
francesca - ai 30 de ani. esti tanara. nu ati discutat inainte, ok. dar... daca tot s-a pus problema, eu zic sa il slabesti o perioada cu aceasta obsesie deja ptr amandoi (parca nici chiar tu nu te mai gandesti la bb din toate pdv) si dupa aceea sa incerci sa discuti sau sa iti dai seama de ce e atat de hotarat sa nu aiba copii (alte motive decat cele superficial enumerate)
trebuie sa ai rabdare si sa incerci sa ii respecti punctul de vedere si sa il si intelegi.
multa intelepciune, rabdare si curaj!
bobi si andi
sunt confuza... sau poate nu?
Jocelyn spune:
nu stiu cat poate ea sa astepte cu aceasta discutie. eu cred ca, dimpotriva, lucrurile trebuie lamurite cat mai repede, taraganarea nu ii face nici un bine fiindca ea isi doreste foarte mult un copil si sotului ei ii este frica. pur si simplu. ii plac copiii, dar nu se vede in postura de a schimba pampers s.a.m.d.
si apoi...nu are de unde sa stie cat de repede ar reusi sa ramana... as astepte nu stiu cat sa discute sau sa-si asume el aceasta responsabilitate, pe urma "sa se puna pe treaba", pana ramai insarcinata, pana nasti, te trezesti la nu stiu cati ani intrebandu-te de ce nu ai facut-o mai devreme. o cred pe francesca ca-si doreste si ea cat mai repede un bebelus.
Some are born great, some achieve greatness and some hire PR officers
She spune:
Nu as face un copil cu un barbat care nu-si doreste numai pt ca stiu cum este sa ai copii cu cineva care-l asteapta.Diferenta este enorma!
Nu as mai face fara ca si partenerul sa o doreasca pt ca inseamna ca-mi bat joc de el si il MINT si il MANIPULEZ!
Cine a scris mai sus ca daca iei hotarirea sa-l faci indiferent de dorinta celui de linga tine atunci sa-l scutesti de absolut orice obligatie morala si mai ales materiala ti-a dat un sfat BUN!
Nu are nimeni dreptul sa inhate o fiinta pe viata cu un copil nedorit.Il distrugi si asta nu se face, mai ales nu cu partenerul pe care l-ai ales sa-ti stea de mina. Macar sa existe oarecare corectitudine in decizia luata.
Iar nu inteleg de ce judecam asa de aspru femeile sau barbatii care nu-si doresc copii.Am mare respect pt cei ce nu aleg sa-i aiba constienti fiind ca nu este marea dorinta a vietii lor si deci nu vor sa aiba responsabilitatea ce urmeaza fata de cei care fac copii si dau pe laturi cu ei.
Nu esti nici mai rau , nici mai prost pt ca alegi sa NU ai copii.
Nu am fost in situatia asta dar cred ca daca un barbat mi-ar fi spus ca nu-si doreste copii as fi incetat brusc sa-l mai iubesc.Norocul meu.
Jocelyn spune:
She, crezi ca nu ar merita nici sa incerce sa-i alunge temerile si sa-l convinga? Daca ar inceta brusc sa-l iubeasca, desi nu-mi imaginez cum se poate intampla asta decat in cazuri grave, gen violenta... cum sa renunti fara sa incerci?
In rest sunt de acord cu ce spui.
Some are born great, some achieve greatness and some hire PR officers
She spune:
quote:
Originally posted by Jocelyn
She, crezi ca nu ar merita nici sa incerce sa-i alunge temerile si sa-l convinga? Daca ar inceta brusc sa-l iubeasca, desi nu-mi imaginez cum se poate intampla asta decat in cazuri grave, gen violenta... cum sa renunti fara sa incerci?
In rest sunt de acord cu ce spui.
Some are born great, some achieve greatness and some hire PR officers
Eu am raspuns mergind pe firul ultimului ei posting, si anume ca orice ar fi, ea s-a hotarit si va face un copil si nu conteaza ce vrea el.Banuiesc ca a incercat si nu a reusit sa-l convinga.
Merita orice incercat, ORICE, numai sa nu fie mintit si manipulat si aruncat plodul de git.Atita tot.
Jocelyn spune:
da, corect.
numai ca trebuie sa rationezi un pic obiectiv si e mai greu in situatiile astea presupun, zic si eu ca nu m-am confruntat.
Some are born great, some achieve greatness and some hire PR officers
She spune:
quote:
Originally posted by Jocelyn
da, corect.
numai ca trebuie sa rationezi un pic obiectiv si e mai greu in situatiile astea presupun, zic si eu ca nu m-am confruntat.
Some are born great, some achieve greatness and some hire PR officers
Cred ca este o situatie nu grea ci foarte grea.Numai ca eu as spune ca nu obiectiv am tendinta sa o "vad" ci...sufleteste. Nu as face asa ceva nimanui, mai ales omului pe care-l iubesc.
didita spune:
Nici eu nu sunt pt a face copii fara stirea sotului, mai ales daca s-a exprimat clar ca nu vrea! si motivele ar fii in primul rand pt ca nu ma vad explicand copilului (ala pe care l-am dorit mai mult ca pe orice si pe care il iubesc ca pe lumina ochilor) ca taica'su nu numai ca nu vrea sa se ocupe de el dar ca nici nu l-a dorit vreo data. Nu imi pot imagina ce poate fii in suflfetul unui copil care nu-si cunoste tatal si pe care tatal nu l-a dorit niciodata si nu-l iubeste, cat poate fii el de fericit?
In al doilea rand sotul se presupune ca l-ai ales pt ca il iubesti si il respecti: cum il respecti daca il consideri un saculet de sperma din care te poti servi cand vrei tu (fara acordul lui).
Daca intr-adevar el nu vrea copii (dreptul omului) si tu nu poti trai fara... cred ca solutii nu sunt milioane, dar iti e greu sa recunosti. Din pacate nu traim intr-o lume roz!
didita
oana1177 spune:
Buna Francesca!
ne gasim cam in aceeasi sfera; si eu am 29ani si sunt casatorita de un an si-mi doresc foarte mult un copil; de fapt, acum pot spune: ne dorim
Iata povestea noastra: la inceput a zis ca vrea copii, il vedeam innebunit dupa copiii altora; insa, la putin timp dupa casatorie, a decretat: NU copil. La noi motivul lui a fost bine si "f trist" intemeiat: el, dentisc, cu cab proaspat deschis, intr-un orasel mic unde nu locuia de mult timp, deci... dificultati de ordin financiar.
Eu, as fi riscat, pana la urma suntem amandoi sanatosi si reuseam sa-l crestem; insa, tot timpul am zis sa mai astept, nu-l pacalesc.
Acum, "afacerea" s-a mai pus putin pe roate, iar el, desi uneori continua cu NU copil, uneori ma intreaba cati vreau sa avem si-l simt ca-si doreste chiar daca ii este teama.
Probabil ma vei intreba de ce n-am luat startul: pt ca odata cu mersul afacerii, mi-am gasit si eu de lucru :(( dupa un an de stat pe tusa. Acum... dilema: ceasul ticaie rau, serviciul este departe de unde stam si fac naveta deci, cum poti face bb in conditiile astea?? si cat sa mai astepti? precizez ca sotul meu e cu 17ani mai mare decat mine si mi-e teama ca va intra in crize spunand ca e prea batran pt bebe.
Concluzia: mai dai putin timp sotului, motivele pe care le invoca sunt puerile; esti sigura ca nu e si altceva??
Sa-ti mai povestesc ceva: avem niste prieteni si ambele cupluri au cate 2copii; ambii soti erau impotriva copiilor, tot timpul "mai asteptam". Ambele tipe "au uitat" pilula... iar sotii lor sunt f fericiti si mandrii de copiii lor si sunt f comici/convingatori cand iti spun ca bine ca s-a "intamplat" accidentul :))
Eu l-as fi pacalit pe sotul meu pt stiu ca nu m-ar fi parasit niciodata pt asta, din contra; insa am avut alte temeri pe care acum le regret... am stat un an acasa, intr-un an aveam bebelusul.
Probabil imi vei spune ca dupa putin timp de la angajare pot face bebe; asa e, insa, eu fac chimie si e rau, mi-e teama sa risc :((
Iti doresc succes si intelepciune! poate reusesti sa-l convingi totusi
Oana