Si totusi...viata nu e cum o credeam...

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

quote:
Vreau sa-ti spun si tie ce am reusit sa scot de la al meu... poate te ajuta sa intelegi ceva. Motivatia lui pentru inselat: nu era satisfacut cu viata noastra intima. Si-a gasit o amanta, casatorita si ea, nu o frumusete, dupa expresia lui, mai "vampa". De ce nu divorteaza? Pai nu s-ar insura cu ea... Plus copilul, cum sa-l paraseasca... Concluzia, pentru el viata era buna... acasa o sotie buna, un copil perfect, dar viata monotona... si distractia cu amanta.



Asta a fost ceva ce a intervenit dupa aparitia copilului?

Elise

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns forte spune:

quote:
Originally posted by Miluna
Concluzia, pentru el viata era buna... acasa o sotie buna, un copil perfect, dar viata monotona... si distractia cu amanta.



Concluzia mea: fa-i viata picanta. Sa nu stie niciodata ce gaseste acasa, daca mai gaseste pe cineva acasa...Era omul prea sigur de tine, de familia lui. Nu sa-l inseli, doar sa nu mai fii asa disponibila. Fa-ti din ce in ce mai mult timp pentru tine, lasa-l pe el sa-si puna intrebarile de data asta. Daca nu vrea sa divorteze sa-si aminteasca de promisiunea facuta la un moment dat.
Sa nu mai considere ca i se cuvine. Ci sa mai si merite.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexmona spune:

Multumesc tuturor pentru ca vorbiti cu mine , ma incurajati , imi dati sfaturi...
Am sa raspund la intrebarile puse de voi...
Am in cercat sa discut cu el ...parca vorbesc singura...nu-i pasa de nimic , sau cel putin asa vrea uneori sa arate.
Acum imi spune ca ma iubeste acum se razgandeste...e mai greu decat orice durere.
Tot ceea ce pot spune este ca am inteles ca eu nu sunt asa de puternica cum credeam ...am impresia ca ma narui, ma scufund in intuneric . Senzatia aceasta e mai dureroasa ca orice durere pe care am avut-o pana acum.
Ma sufoc.
I-am spus sa recunoasca daca este cineva ...asta e nu stiu inca sa pierd dar voi invata.Sunt o persoana deschisa si credeti-ma ca nu voi face circ ...nu sunt adepta certurilor si jignirilor.Daca altcineva e mai... "pentru el" oricum nu mai am ce face ...dar sa ia o hotarare ...sa aibe coloana vertebrala si sa recunoasca .
Asa intre ploaie si soare nu cred ca mai pot continua .In plus daca pt. el copilul nu conteaza pentru mine da...fac orice pentru fiul meu.Sunt convinsa ca dragostea copilasului meu ma va face sa fiu din nou puternica.
Cert este faptul ca nu e dispus nici sa divorteze nici sa discute cu mine , nici sa se schimbe...parca e pornit sa ma termine psihic...DAR CU CE AM GRESIT???
CE SA FAC??
Simt ca ii este rusine cu mine si fiul nostru si nu cred ca are de ce...
VA pup si inca o data va multumesc ca sunteti alaturi de mine.

Alexmona

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexmona spune:

Multumesc tuturor celor care mi-au scris ...ma ajuta mult faptul ca "vorbesc" cu voi
Ma i vorbesc cu parintii mei care sunt inca tineri si mi-au fost mereu alaturi , dar sufera si ei enorm.
Am sa icerc sa raspund la intrebarile puse de voi.
Am incercat sa vorbesc cu el sa-l intreb ce se intampla fara certuri fara tipete ...Imi doresc sa ies din nebuloasa asta ...DAR CUM ???
El e indiferent ...
Jigneste nu prin cuvinte , mai rau prin atitudinea fata de mine...ma simt ca o menajera in casa mea ...
Dar cred ca mi-a mai ramas atat mandrie incat in final sa iau o decizie...mi-e greu , dar nu cred ca merit asta.
Ma sufoc...am impresia ca stau cu un necunoscutsi parca strig in mine...IMI VREAU SOTUL INNAPOI < IMI VREAU VIATA ASA CUM ERA EA....
Daca are pe cineva ...inseamna ca suferim trei...DE CE??
Cert este ca eu nu mai pot lupta...
CE SA FAC???

Alexmona

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns forte spune:

quote:
Originally posted by Miluna
E important sa-l faci sa vorbeasca... la mine nu a mers decit cind m-a vazut ca sunt hotarita sa divortez.



Alexmona, uite ce trebuie facut. Ca mai sus.
Stiu ca sufletul tau este tandari, ca-ti vine sa intri in pamint, dar el nu trebuie sa vada asta. Nu mai fi victima. Infrunta-l. Pune piciorul in prag. Sa te vada hotarita sa actionezi, necersind nimic. Gindeste-te la copilul tau. Unele persoane nu pot cere pentru ele, dar cind e vorba sa apere drepturile altora sint imbatabnile. Am vazut cazuri. Gindeste-te ca actionezi pentru binele copilului tau, daca pentru tine nu gasesti forta necesara.

Sint destule exemple pe aici, pe aceasta sectiune, in care vorbitul frumos, menajarea sensibilitatilor unui sot instabil emotional, sa faci sa fie bine acasa, sa nu-i lipseasca nimic, n-a mers. Fii hotarita sa faci marele pas.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexmona spune:

Forte, mi-e greu ...il iubesc enormsi crede-ma nu stiu unde am gresit...
De la toate neamurile lui nu primesc decat reprosuri...
De ce???
Mai nou sunt acuzata ca soacra mea s-a imbolnavit din cauza mea ..."ca daca voia el sa bage divortul ...stie el de ce ...ai facut tu ceva..."
Eu ma lupt cu un neam intreg ...si nu am jignit pe nimeni ...am incercat sa fiu mereu draguta cu ei , de sarbatori le duceam cadouri , i-am ajutat prin prisma serviciului meu pe toti
Sa nu intelegeti ca acum scot ochii , dar nu mai inteleg nimic...
Ce s-a intamplat cu noi???Nu vreau decat adevarul...
Ce sa fac ??Sa merg si sa-l urmaresc???
Nu ma pretez la asa ceva...
Cred ca macar atat merit ...SINCERITATE.
Ma ajuti mult scriindu-mi .Multumesc

Alexmona

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexmona spune:

Si mai ceva ...Am pus si eu piciorul in prag.
Am zis DIVORTEZ ...de data asta eu ...canda am gasit pozele in telefon...si mi-a mai cerut o sansa. S-a purtat minunat pana a simtit ca l-am iertat...si apoi ...din nou a redevenit un necunoscut .
Mai merita sa lupt???

Alexmona

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns forte spune:

Bullshituri din astea chiar n-as sta sa inghit. Sa-mi puna in circa boala maica-si. Tai-o scurt. Scurt de tot.
Tu nu trebuie sa crezi chiar tot ce-ti reproseaza ei. Serios. Lasa-i sa vorbeasca, ignora-i, nu mai pune si tu la suflet toate prostiile debitate de unul sau de altul. Esti adult. Problema ta este cu sotul tau, nu cu neamul lui. Nu esti responsabila de sentimentele neamului lui. Chiar deloc. Nu te priveste pe tine asta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns forte spune:

quote:
Originally posted by Alexmona

Si mai ceva ...Am pus si eu piciorul in prag.
Am zis DIVORTEZ ...de data asta eu ...canda am gasit pozele in telefon...si mi-a mai cerut o sansa. S-a purtat minunat pana a simtit ca l-am iertat...si apoi ...din nou a redevenit un necunoscut .
Mai merita sa lupt???

Alexmona



Gindeste-te bine la ce vrei. Poti sa mai pui piciorul in prag odata, dar sa-l anunti si pe el ca e ultima data. Si sa te tii de cuvint. Nu poti sa cresti normal un copil avind in spate si jocul uite tata nu e tata. Poti sa-i mai dai o sansa, dar sa-i pui bine in vedere ca nu va mai avea alta. Daca vrea sa actioneze in consecinta...Daca nu, tu iti vezi de drumul tau. Esti tinara, ai toata viata in fatza.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexmona spune:

Crede-ma sunt dev acort cu tine ..., dar pentru el se pare ca mai importanti sunt verisorii, parintii, ...etc..
Daca incerc sa-i spun ca e vorba de noi si nu de ei ...ei nu au de ce sa se bage ...ma intreaba..."TU AI CEVA CU EI???"
Am inteles ca dintr-un motiv sau altul nu mai sunt buna pentru adoratul fiu sau verisor ...sau ...
Nu mai pot
E plecat in delegatie de ceva timp si nu se grabeste acasa ...mai merge pe la neamuri...
Imi vine sa...nu mai zic nimic...
Dar se pare ca o decizie TREBUIE sa iau.
DAR CARE???


Alexmona

Mergi la inceput