sindromului copilului unic

sindromului copilului unic | Autor: CristinaT

Link direct la acest mesaj

Buna, nu reusesc sa inteleg un pasaj dintr-un mesaj scris astazi pe forum.


mai exact este vorba de :

[...] tiparele sindromului copilului unic, care nu este expus la o serie intreaga de rigori necesare educarii in primii anii petrecuti in familie", ne-a declarat psihologul Gabriel Crumpei

din acest mesaj
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=72327


Ce inseamna sindromul copilului unic??? Cum se pot atenua aceste efecte?





www.babiesonline.com/babies/o/oana/" target="_blank">6 ani - 14 februarie 2006




Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Principesa spune:

Cristina, vrei sa personalizezi un pic intrebarile? Ai si tu un singur copil si te temi sa nu i se intample ceva in cazul unei separari temporare?
Eu am citit topicul si informatiile psihologului mi se pare insuficiente.
Pentru o sinucidere si mai ales pentru una in acele conditii e nevoie de mult mai mult decat de un copil singur si de o mama temporar absenta. Cand apare sinuciderea, cu siguranta ca acolo este o mare cantitate de agresivitate impotriva uneia dintre figurile principale de atasament. In acel caz probabil sentimente ambivalente fata de mama
Si cu siguranta ca este si o problema de atasament care a facut ca o separare de 3 luni, in mod normal suportabila pentru un copil de aceasta varsta, sa fie atat de anxiogena pentru baietel.
Nu stiu la ce rigori se refera Gabriel Crumpei, dar daca se refera la cele necesare construirii unui atasament securizant, cele care creeaza o frustrare optima (vezi topicul relatie corecta mama-copil), pot fi de acord.

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CristinaT spune:

Am un copil si ma sperii de multe lucruri dar la asa ceva nu m-am gandit niciodata.... si nici nu o sa ma gandesc. Pur si simplu nu am inteles de ce a scris lucrul asta, ca si cum ar fi ceva destul de intalnit la copiii unici la parinti.




www.babiesonline.com/babies/o/oana/" target="_blank">6 ani - 14 februarie 2006




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Principesa spune:

Da, a gresit creand panica nejustificata.

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns filofteia spune:

Eu cred ca trebuie sa existe o buna comunicare intre parinti si copil...
Fiecare copil este diferit... al meu spre exemplu stiu clar ca isi doreste sa stau cu el acasa... i-am adus argumente ca asa am avea mai putine si ca nu ne vom permite una sau alta... si totusi a ramas fidel pe pozitie... deci pentru copilul meu a fi plecata mai mult decat cele 8 ore de serviciu este foarte dureros...
Nu as spune neaparat din cauza faptului ca este singur... si alti coplegi au copii unici si acestia ii trimita la serviciu si sambata ca sa mai aduca bani...
Cred ca in cazul tragic de la care s-a pornit trebuia discutat si cu copilul ce anume isi doreste mai mult...

Mergi la inceput