ajutati ma daca puteti...
Raspunsuri - Pagina 3
dolcebaby spune:
Nati PASTREAZA COPILUL !!!!!
Fii o luptatoare si nu o sa-ti para rau mai tirziu !!!
Dovedesteste-ti ca esti o femeie puternica care nu tine cont de parerile "vecinilor"...
Eu iti doresc din suflet sa iei decizia cea buna !
Te pup si mult succes !
dolcebaby
emilyjeuly spune:
draga mea, parerea mea este ca nimic nu se compara cu un copil, cu nasterea unui copil! viata ta se schimba radical, gandeste-te ca este o bucata din tine care ia viata si trebuie iubit si ocrotit cu orice pret! barbati se gasesc pe toate drumurile, barbati de "calitate" sunt putini, ce ai tu acasa nu se numeste barbat ci fatalau (scuza-mi exprimarea, nu vreau sa te simti jignita, dor imi spun parerea) care nu va fi niciodata in stare sa traiasca pe picioarele lui. iar faptul ca te-a impins deja la 2 avorturi.... mi se pare strigator la cer! nici ceea ce ai facut tu sau faci nu mi se pare ok, adica renunti la un copil, ceva minunat ca sa ramai cu un "barbat" care nu iti ofera nimic in afara de suferinta! ma rog, fiecare om este liber in alegerile pe care le ia in viata!
nu te pot sfatui ce sa faci, decizia trebuie sa o iei TU!
ai grija de tine si de bb si putere in luarea unei decizii!
Emily
Inima cunoaste ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste
Poze
Mireasa de 15 iulie
violeta69 spune:
Naty,n-are nici o legatura faptul ca nu esti trecuta in cartea de munca atata timp cat ai platit CAS-ul(parca asta e cu sanatatea!).....
Oricum mai intereseaza-te si o sa afli exact....s-ar putea sa iei banii in cei doi ani cat stai cu copilul..... si oricum mai ai timp pana nasti sa platesti darile catre stat!
Ceea ce conteaza,din punctul meu de vedere,e ceea ce-ti doresti tu si daca tu vrei copilul nimic si nimeni nu te poate opri!
In fata lui Dumnezeu avortul e cea mai mare crima,ma rog,una dintre cele mai mari si eu consider ca facand acest copil aduci in lume un inger!
Un copil e cea mai mare minune in lumea asta,ai sa vezi cand ai sa-l tii in brate,cad ai sa-i privesti ochisorii.....atunci o sa-ti dai seama ca ai facut cea mai buna alegere!
deci alegerea e a ta...........
Elena-V.
Edessa spune:
Draga Naty,nu stiu care e decizia ta finala dar te rog sa te gandesti foarte bine inainte de a o lua.
Un barbat care la 31 de ani nu s-a putut desprinde de ai lui, nu o va face nici la 35, nici la 40. Si mai ales daca ai lui nu te vor si nu sunt pro-relatia voastra, atunci el va fi mereu mai mult al lor decat al tau, pentru totdeauna! Stiu un caz foarte apropiat care se confrunta cu aceeasi problema. Cum poate spune un om ca te iubeste daca dupa ce te-a expus de doua ori traumei fizice si emotionale a avortului, mai poate sa iti mai ceara aceasta o data??!!!El chiar nu poate intelege prin ce treci? Nu intelege ca avortul e totusi o... crima la microscara?
Nu mai esti chiar atat de tanara ca sa spui ca ai tot timpul la dispozitie sa iei toata viata de la inceput...Iarta-ma ca ti-o spun...(... eu la 32 de ani nu am mai putut aveam copii, desi la 26 am nascut, si nu se intrezareau nici un fel de probleme ...)
Copilul il vei simti intreaga viata ca fiind al tau. E un sentiment unic si e cea mai mare realizare in viata unei femei; nu se compara cu nimic altceva. Pe cand pe acest barbat, asa moale, dependent si chiar as spune nepasator fata de durerile tale fizice si sufletesti...nu il vei simti niciodata al tau . El nu lupta pentru voi!!! Iti ramane doar ca tu sa lupti pentru tine si sa iti evaluezi cu mare atentie prioritatile!
Carolyne spune:
Si eu la fel zic: nu renunta la copil pentru un molau !!! Ca barbat nici nu pot sa il numesc...
Regretul de a nu avea copil este imens fata de actualul prieten care este si un munte de egoism pe deasupra! Si nu cred ca se termina pamantul in prietenul tau.
Numai aici pe forum am citit povesti care mai de care mai frumoase despre fete recasatorite, in care sotii erau tatu desavrasiti pentru copiii adoptati!
Sanatate si ...incepi sigandeste-te la nume de fete si baieti!!!
Cat despre ajutoare stiu ca-i grei sa cresti un copil, crede-ma, dar uite aiic printre straini, nu am cuvinte sa iti spun ce oameni deosebiti am cunsoscut! Nici nu stii de unde sare norocul!
Chiar noi putem sa iti mai trimitem lucrusoare sau jucarii.
Multa sanatate,
Carolyne
Elise spune:
Naty,
inainte sa renunti la copil, gindeste-te ca ar putea fi ultimul.
gindeste-te bine.
spui ca n-ai bani, acum.
la un moment dat vei avea.
dar minunea din burtica ta nu vei mai putea sa o cumperi cu toti banii din lume.
crede-ma, stiu ce vorbesc.
am tot ce imi doresc.
as renunta la tot.
si as da tot sa mai pot face un copil.
crezi ca mai conteaza banii?
crezi ca mai conteaza ca dau sute de milioane pe o sansa?
o sansa care poate se va concretiza, poate nu?
mai conteaza atitea nopti si zile de chin, atita durere, atitea tratamente, mai conteaza ca sint pe punctul sa imi fac praf familia si sufletul?
crezi ca pot, ca femeie, sa traiesc cu ideea ca nu voi fi mama niciodata?
tu ai putea?
crezi ca mi-as fi iertat vreodata un avort, in conditiile astea?
tu ti l-ai ierta?
crezi ca vreuna din miile de femei cu complicatii in urma unui banal chiuretaj isi va ierta vreodata gestul?
va ierta faptul ca era prea tinara, prea ocupata, nu prea avea bani sau vroia doar sa se distreze?
Gindeste-te de 2 ori.
Si omoara-ti copilul daca poti sa iti asumi acest risc, pentru tot restul vietii....
Elise
ina78 spune:
Draga Naty imi permit s-ti scriu si eu desi nu am trecut prin nimic asemanator. Dar cred ca Elise are perfecta dreptate, banii nu aduc fericirea si mai ales nu-ti pot cumpara sanatatea si nici o eventuala sarcina, un bebe.
Insa in legatura cu iubitul tau, nu stiu ce fel de persoana esti tu, dar un om care la varsta lui nu e capabil sa-si ia propriile decizii.... cred ca are o problema legata de "mamitica" ...
Desi gindeste-te si la altceva... o hirtie nu te tine si nu consolideaza o relatie, asta e lucrul la care trebuie sa te gindesti cel mai putin acum.
Daca crezi ca te poti rupe de el, fa-o ... tu si copilul tau contati ... sau meritati o sansa ... barbati sint pe toate drumurile, poate undeva exista unul care te va aprecia si va avea curajul sa porneasca alaturi de tine in viata, nu cu mama sau tata linga.
Asta daca nu cumva se va trezi iubitul tau la realitate, si dupa va aprecia ce are linga el... sint sanse mari, daca ati stat atit de mult impreuna, mjoritatea barbatilor apreciaza ce au abia cind pierd sau simt prapastia...
Analizeaza inca o data ce variante ai ...si mai ales ce crezi ca poti sa faci sau nu ...
Gura lumii... conteaza crezi? Nu face nimic sa te ajute, ignor-o... viata ta nu se poate ghida dupa ea.. in permanenta va exista ceva de comentat...
bendis spune:
Cred ca cel mai usor este sa dam sfaturi.
Fiecare dintre noi stie ce ar avea de facut daca ar fi in locul celorlalti...
E greu sa iei o decizie mai ales atunci cand esti atasat de cineva si cand grijile cotidiene te depasesc.
Eu cred ca 6 ani este timp suficient ca cineva sa se decida intr-un fel sau altul.
Mi-am dorit copii de cand ma stiu. Acum am si iti pot spune ca e cel mai frumos lucru de pe pamant...
Daca si tu iti doresti asta LUPTA. Fa tot ce poti sa pastrezi acest copil.
Daca iti doresti cu toata fiinta ceva acel lucru se va realiza. Crede-ma nu e imposibil.
CURAJ!
Bendis
ina78 spune:
"Eu cred ca 6 ani este timp suficient ca cineva sa se decida intr-un fel sau altul." - Bendis
Este timp suficient... dar daca si-a tot bagat mamica codita ... nu prea a avut cum sa vada si el ce vrea cu adevarat, ci probabil ce vrea mamaica lui... Desi poate fi o parere comuna.
Dar nu va afla raminind in continuare in situatia asta... si mai ales renuntind iar la copil...
baicualina spune:
Draga mea Naty,
nu stiu ce hotarare ai luat poate deja te-ai decis insa eu iti spun din proprie experienta:
cu barbatul cu care sunt acum am 8 ani!!!in primul an am ramas insarcinata si binenteles ca nu se putea vorbi despre un copil asa ca am facut avort dupa care voi plange pana mor si pe lumea cealalta voi fi pedepsita!dar abia de-acum incepe greul!
au urma 4ani in care am avut grija sa nu raman insarcinata...insa a aparut o problema!chist ovarian care a trebuit sa il inlatur prin operatie!exista posibilitatea sa raman insarcinata si sa am copilul in paralel urmand ca la nastere eventul sa fac cezariana si mi-ar fi scos si chistul...insa iar nu a putut fi vorba de copii..deci dupa operatie taietura ca la cezariana dar COPIL NU!!!MOTIVUL???avortul facut!!!
cel mai teama mi-era ca nu mai pot avea copii!!!binenteles!
doctorul m-a asigurat ca voi putea avea insa eu neincrezatoare....nu stii niciodata!
si dupa acea operatie a trebuit sa iau anticonceptionale pentru a se vindeca rana si sa nu raman...nu puteam duce o eventuala sarcina cu rana acolo..
insa Dumnezeu e mare si S-a indurat de mine!
aaaa , am uitat sa-ti spun ca de la inceput ai mei l-au acceptat f bine, e un om tare bun si la locul lui....insa ai lui nu m-au vrut deloc!pe vremea aia nu aveam facultate si din asta poti sa intelegi tot sper!
peste asta e singurul copil la parinti!
asa ca acum la 8 ani de cand ne cunoastem (si inca nu suntem casatoriti!!!desi a recunoscut fetita!)avem o fetita de aproape 6 luni!
ce vreau sa-ti spun:
DUMNEZEU E MARE!trebuie doar sa te rogi si sa ai incredere in EL!
1.mama lui s-a intors la 180de grade!!!iubeste fetita din momentul in care a aflat!
2.odata cu fetita eu am primit un job mai bun!stii cum se spune:orice nou-nascut vine cu o paine la subtioara!e f adevarat!
3.totul e schimbat!si el are grija de fetita!si peste zi intreaba de ea la telefon!
asta chiar daca NU NE-AM CASATORIT INCA!!!
bineteles ca atunci cand am facut testele nu a crezut pana nu am fost impreuna la ecografie!dupa ce i s-a confirmat si am plecat de-acolo discutii si mutre cat cuprinde!
exact asa i-am spus si eu!daca nu vrei ma duc la mama si-mi cresc singura copilul!
inca ceva:mama mea a fost parasita de tata doar pentru ca nu mai vroia al doilea copil adica pe mine,eu mai am un frate mai mare cu 11ani si in toti astia 11 ani mama a facut la avorturi...saraca!
chiar daca era pe vremea lui Ceausescu el era in cadrul armatei asa ca se putea!insa de data asta(cand a ramas cu mine)exista pobilitatea destul de mare sa nu mai supravietuiasca!!!!si sa lase un copil de 11 ani(adica pe frete-miu)singur doar pt ca "sotul"nu mai vroia un copil????????
asa ca mama a luat decizia inteleapta si a pastrat copil(pentru asta-i sant recunoscatoare!!!
)
si la divort a scos-o pe ea vinovata!stii cum era atunci avea putere putea cumpara cu bani tot:doctori,avocati magistrati si tot restu....
asa ca draga mea,mama a fost in stare sa creasca 2 copii singura dintr-un salariu de muncitoare!!!!si pe vremea lui Ceausescu era greu!!
Nenorocitu a mai pus-o sa platesca si cheltuielile de judecata!i le oprea direct fabrica din salariu!
dar Dumnezeu a ajutat-o!
e inca intre noi!chiar ma ajuta enorm cu copila!
binenteles ca e ajutata si de cealalta bunica!
deci sfatul meu:
NU RENUNTA LA COPIL!!!pentru nimic!!!
daca nu te iubeste destul sa poata sa accepte ceva ce e al vostru...nici dupa ce se naste...nu e om!
sa-ti dea Dumnezeu intelepciune sa faci alegerea buna!
si nu uita!roaga-te!ai sa vezi ca Dumnezeu are grija de toate!!!
m-am intins cam mult dar in povestea ta m-am vazut pe mine!
Alina