Ce sa fac, va rog?

Am tot sperat ca e doar o faza trecatoare, dar se pare ca nu e deloc asa! E vorba de baietelul meu -are 6 ani si din toamna de cand ne-am mutat in Franta, nu mai vrea sa stea singur in camera lui (de dormit nici nu se pune problema), merge insotit de mine sau de tatal lui la toaleta la noi in casa.
Cu toaleta s-a intamplat o data un mic accident, s-a blocat usa cand el era inauntru si s-a speriat cumplit! L-am scos rapid afara dar a ramas speriat. Insa nu inteleg de ce nu sta singur in camera lui-el spune ca ii e frica?! Il intreb de cine si imi zice ba de monstrii, ba de vampiri, etc. E adevarat ca timpul pe care-l petrece acasa si-l petrece mai mult la TV sau calculator (ii place la nebunie).
Pe de alta parte aici nu-i place deloc la gradinita, nu vorbeste franceza si nici nu si-a facut prieteni datorita barierei de limba,el e singurul roman. Imi spune ca ii e dor de acasa, la mamaia lui si de prietenii lui de acolo.
Oare atat de mult l-a afectat mutarea asta in Franta incat a devenit anxios? Cum sa-l ajut sa treaca peste?
In seara asta ne-am suparat putin pentru ca a refuzat sa manance si drept pedeapsa l-am trimis in camera lui. A facut asa de urat incat -am speriat,tipa spunand ca ii e frica, ca nu poate sta singur!!! Evident ca am trecut peste momentul neplacut si l-am chemat in bucatarie cu noi! In seara asta m-am gandit serios lavarianta sa ma intorc in tara (eu si copilul) pentru ca oricum ne vom intoarce peste 1 an, sa nu il las sa se mai chinuie atat!
Ce sa fac, va rog mult ajutati-ma!
Orice sfat e binevenit!

lorelei_19 spune:

Giulia, si eu am avut probleme cu Malina cand ne-am mutat in Elvetia, nu atat de mari, dar nu voia sa doarma singura in camera si pe strada mereu avea impresia ca plec fara ea si intra in panica daca ma pierdea o secunda din priviri. Eu zic sa-i acorzi timp. o sa se adapteze, e micutz si va invatza limba repede (nu-ti dai seama ce bine o sa-i prinda in viatza!!!). Nu te ingrijora, ci petreceti timpul cu el. Nu-l lasa singur daca nu vrea, ia-l peste tot cu el, pana la urma se va convinge ca nu-i nimic si se va linisti. dar e un shoc atunci cand schimbi o tzara si pentru noi, daramite pentru copii? incearca sa-l dai la niste cursuri- poate de inot, poate de carate, unde sa aiba contact cu copiii, si bineinteles si la gradinita. si poate mai gasiti in apropiere vreo familie de romani cu copii? i-ar prinde tare bine. deci nu dispera, situatia sa va ameliora, dar ofera-i toata atentia si dragostea si mai ales nu-l mai trimite in camera lui daca nu vrea, ca mai rau ii faci. parere de mamica

"Unde exista dragoste, exista si Dumnezeu" - Tolstoi

Principesa spune:

Giulia, peste 1 an va veti intoarce de tot? Pentru ca altfel copilului ii va fi si mai greu sa revina in Franta si sa se adapteze stiind ca exista posibilitatea ca el sa fie adus in Ro. Stiind ca daca se simte suficient de rau tu poti ceda. El sufera probabil in acest moment si este bine sa il securizati si sa ii fiti aproape, insa copiii descopera foarte repede beneficiile pe care le pot trage de pe urma unor astfel de situatii.

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

giulia71 spune:

Da, Principesa peste un an ne intoarcem de tot n Romania, sotul meu este la trainning aici pentru 2 ani, unl aproape a trecut si mai avem un an. Copilul meu stie ca ne vom intoarce in Romania si probabil d'asta ii e foarte greu sa se adapteze aici.
Dar, ce pot face oare cu starile lui de frica cand ramane singur, cum sa-l ajut? In Romania, nu am avut astfel de probleme cu el, adica mama (ca ea mi l-a crescut) pleca la piata si-l lasa singur in casa (la curte) fara nici-un fel de probleme.
Acum e in partea opusa, nu se duce singur nici la WC!

Principesa spune:

Giulia, am vrut sa te intreb daca copilul stie ca va veti intoarce. Pentru ca, de foarte mici, copiii isi dau seama ca daca le este suficient de rau, foarte multe lucruri se pot alinia dorintelor lor. Si este nociva aceasta credinta asa cum este nociva satisfacerea tuturor dorintelor.
Spune-mi, ce se va intampla daca peste un anumit interval veti pleca din nou, poate fara o sansa de intoarcere clara si copilul va spera ca din nou, daca ii va fi suficient de rau veti face ceva? Si mai spune-mi ce ar insemna pentru relatia dintre tine si sotul tau aceasta separare.
Este posibil ca dificultatile lui de adaptare sa fie sustinute de un conflict de putere. Poate ca el joaca un joc psihologic care se numeste "U can't make me" si atunci de faptul deficitul nu este la nivelul adapatarii ce el vrea sa demonstreze ca el are puterea. Si asta este o situatia in care echilibrul de forte trebuie restabilit. Si asta prin limite clare. Adica prin anularea probabilitatii intoarcerii inainte de termenul stabilit. Pentru ca el simte ca planeaza aceasta posibilitate. Daca copilul reuseste sa va manipuleza acum in acest sens probabil va perpetua acest comportament si pe viitor cu consecinte negative pentru dezvoltarea lui emotionala.
Recomandarea mea ar fi sa ii spui ca intelegi ca ii este greu, ca si tie ti-e greu, dar de vreme ce ati stabilit sa va intoarceti peste un an, doar atunci va veti intoarce iar pe el sfatuieste-l sa inceapa sa se adapteze asigurandu-l ca tu vei fi langa el pentru a-l ajuta in acest demers.
Deci anuland cealalta varianta poate el va incepe sa caute sa ii fie cat mai bine in prezent. Succes!

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

axxa spune:

si noi avem acelasi impas...copilul nostru de 6 ani de ceva vreme refuza sa mai doarma singur...am banuiala ca televizorul e cauza, l-am auzit intr-o zi, spunandu-si singurel, incet, in timp ce se uita la desene..."nu-s decat nishte desene.."..Rezolvare...inca nu stiu

Jocelyn spune:

La ce fel de desene se uita si ce fel de jocuri joaca la calculator? se poate ca el sa nu faca diferenta intre realitate si poveste inca... multe dintre desene jocurile de calculator mi se par oribile pentru copii, foarte violente, cu monstri, cu personaje negative care, chiar daca sunt invinse de cele pozitive (asta la calculator nu se intampla mereu) ies foarte mult in evidenta si e normal ca el sa fie speriat. Cred ca si faptul ca nu se poate exprima il deranjeaza, incercati sa vorbiti si in franceza impreuna si controleaza desenele la care se uita si jocurile pe care le joaca, astea au o influenta f mare asupra mintii copiilor. Pe cat posibil, incearca sa-l orientezi catre tipuri de jocuri frumoase, craft-uri de care sa va ocupati impreuna si sa reduci timpul de stat la tv si calculator, parerea mea.

It is not enough to be good. You must be good for something. You must contribute good to the world. The world must be a better place for your presence. And the good that is in you must be spread to others. In this world so filled with problems, so constantly threatened by dark and evil challenges, you can and must rise above mediocrity, above indifference. You can become involved and speak with a strong voice for that which is right.

sanziana72 spune:

Daca vrei sa dai de romani in Franta, du-te aici:
http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=69250&whichpage=3

Daca cel mic isi va face si ceva prieteni romani poate ca ii va fi mai usor.

Sanziana & Marina (03/10/2004)
http://fr.pg.photos.yahoo.com/ph/sanziana72/album?.dir=mail&.src=ph


Be carefull of what you wish for, cause you might get it! / Ai grija ce iti doresti ca s-ar putea sa primesti!

samira_a spune:

In ziua de astazi, desenele animate si jocurile pe calculator pentru copii contin prea multa violenta. Eu cand o sa am un copilas o sa-i fac un program strict de privit la televizor. Iar jocurile pe calculator cu siguranta vor fi atent selectate. Din toate acestea copilul nu poate invata nimic bun, din contra, vede tot ce e mai rau si mai devreme sau mai tarziu va ajunge sa faca la fel. Sunt jocuri multe pentru copii mult mai bune prin care isi pot dezvolta creativitatea si stimulea intelgenta.
Cat despre dormitul cu copilul, nu sunt deloc de acord cu asta. Copilul trebuie sa inteleaga ca e bine sa doarma singur. Ii poti explica copilului ca nu e nici un pericol, ca in camera alaturata sunteti voi, ca e in afara oricarui pericol, ca usile sunt incuiate, si ca mami si cu tati trebuie sa doarma impreuna, eventual ii lasi o lumina mica aprinsa pe care o vei stinge ulterior, dupa ce copilul adoarme. Poti incerca varianta cu recompensa. Daca faci asta, iti dau..... si ii oferi ceva ce el isi doreste, sau ii faci mancarea preferata. E bine ca cel mic sa aprecieze tot ce primeste, ca astfel, va crede ca totul i se cuvine. II poti arata partea buna a lucrurilor de acolo, din Franta. Incearaca sa il duci prin locuri frumoase, frecventate de copii, la magazine cu jucarii, cumpara-i ceva frumos, care-i place.
Am o prietena care la fel ca si tine nu a vrut sa-i explice copilului e bine sa doarma singur, si dormea cu copilul in fiecare noapte. Desi i-am spus de foarte multe ori ca prin asta se indeparteaza de sotul ei, si nu procedeaza bine, nu a tinut cont. Acum a ajuns la divort. S-a indepartat foarte mult de el, iar asta a fost una dintre cauze.
Iti doresc bafta.

Rabdarea este inceputul intelepciunii...

Tia spune:

axxa, m-a impresionat terbil reactia copilasului tau :( Intr-adevar care este solutia ca si noi ne-am pus problema. Alexandru are 7 luni si se uita la Baby Einstein acum, dar ce faci mai incolo? E usor sa spui ca ii faci selectie..da, sunt de acord, pana la scoala sa zicem ca reusesti sa-l tii in frau, desi s-ar putea ca si de la gradi sa vina cu tot felul de idei. dar ce te faci cand ajunge la scoala? cand colegi de-ai lui vin si povestesc din jocurile pe care tu tocmai le-ai interzis copilului tau? cum il controlezi cand tu esti la serviciu? poate merge la prieteni daca pe calculatorul de acasa nu are drepturi de instalare, va gasi o cale... si atunci??? la fel si cu televizorul. mi se pare infricosator cand ma gandesc la ce pericole sunt expusi copilasii si nu vad cum am putea face sa-i ferim.. plus ca prea multa interdictie va genera frustrari si reactii exact opuse! noi ne-am gandit sa incercam sa ni-l facem prieten si impreuna sa incercam sa-l "convingem" .. dar vom reusi???.........

sa va povestesc ceva... nepotelul vecinilor nostri are vreo 4-5 ani, e la gradinita. pustiul este sclipitor, are un vocabular ca a uluit pe toata lumea. insa este pasionat de jocurile violente de pe calculator, cu cat mai violente, cu atat mai bine. daca nu se joaca pe calculator te "tine de vorba" pentru ca turuie intr-una, dar daca nu ii acorzi atentia cuvenita in timpul conversatiei te loveste.. adica da in tine. mi-a trect imediat prin cap ca un astfel de copil ar putea sa-i fie coleg de banca lui Alexandru..

giulia71 spune:

Multumesc mult fetele pentru raspunsuri! Greu si cu meseria asta de parinte, greu fir'ar! Cu dormitul singur e chiar o problema si una mare...pentru ca nu-l pot convinge sa doarma nici-o noapte singur. Se pare ca frica lui e mai mare decat recompensele pe care incerc sa i le ofer.
Si aici e o problema cu recompensele copiilor nostrii, poate deschidem un alt subiect pe tema asta, ce ziceti?
Intradevar, sta mult pe calculator sau la desene pe Cartoon, si desi ii e frica de monstrii din Scooby -se uita frate, da' se uita...
Si l-am auzit si eu spunandu-mi ca "mami, sunt numai desene animate.."", probabil in mintea lui e o amestecatura intre desene si realitate. Aici am intervenit eu si i-am explicat cum sunt facute desenele si sper ca oarecum a inteles.
Cu anxietatea de a merge dintr-o camera in alta, e constanta. Foarte rar are zile in care se duce singur in camera lui fara sa-mi ceara ajutorul. Ma gandesc ca o fi si din cauza dispunerii camerelor, ca e un hol luuung si ingust si stiu io, sa nu-i creeze vre-o stare de claustrofobie...
Ma gandesc la toate variantele!
Acum s-a ivit ocazia sa mergem in tara si se bucura foarte mult, a cumparat cadouri pentru prietena lui de joaca, e incantata tare. Eu cred ca a suferit mult aici pentru ca saptamana trecuta mi-a zis ca "atunci cand o sa ajunga o sa pupe pamantul de bucurie"-de unde am tras eu concluzia ca i-a fost dor de acasa, nu gluma!
Partea "proasta" e ca ne vom intoarce dupa Paste in Franta si va trebui sa ne mutam in alt oras, asa ca iar va fi un stres pentru bietu' copil (alta casa, alta scoala, alti profesori, alti colegi de scoala, etc).Nu va imaginati cat de greu le e copiilor...
Am vorbit cu alte mamici de aici care sunt venite cu familia in interes de serviciu al sotului, si mi-au spus ca s-au confruntat si ele cu probleme ale copiilor (una zicea ca fetita la scurt timp dupa cea ajuns a inceput sa-si rupa fire de par din cap si sa-si roada unghiile, alta mamica mi-a zis ca e foarte linistita ziua fetita ei dar noaptea are cosmaruri, samd). E greut, copiilor le trebuie in primul rand stabilitate, asta e parerea mea, dar mergem mai departe cu bune cu rele...
Asta e viata!