Frica de caini (la adult, nu la copil!)
Despre mine e vorba.
Imi este foarte frica de caini.
Si aseara chiar am avut un meci cu barbatul meu pe tema asta - intram in scara blocului, amindoi, cind am vazut un ditamai dulaul (comunitar, evident) repezindu-se spre noi.
Instantaneu, am sarit in carca lui barbatu-meu.
De unde era sa stiu ca el si dulaul se imprietenisera de ceva vreme, si bietul animal venea sa il mangaie!!!!
De aici, discursul de rigoare... ca animalele simt ca iti e frica... ca trebuie sa le citesc intentiile...etc.
Si nu pot!
Daca vad ca vine vreunul spre mine, indiferent ce intentii are, ma cocotz pe ce apuc.
Mentionez ca am catzel acasa (e drept, teckel, da' si ala tot caine e, in fond). avem o relatie super - dar de altii mi-e frica de mor.
Si de cei fara stapin, si de cei purtati de stapin in lesa...cu botnita, fara botnita, nu conteaza....
Nici n-am avut "incidente" niciodata - nu m-a muscat vreunul.
Nici nu sint fricoasa de felul meu.
N-am nici o problema sa merg singura oriunde, oricind, si la 1 noaptea... numai sa nu dau de caini!
Realizez ca e cam aiurea sa sar asa ca apucata si sa stau in masina ore intregi daca e "parcat" vreun caine pe strada....
As vrea sa scap de fobia asta si nu stiu cum.
Cu autosugestia nu merge.
Elise
Raspunsuri
Ira spune:
quote:
Initial creeata de Elise
Despre mine e vorba.
Imi este foarte frica de caini.
Si aseara chiar am avut un meci cu barbatul meu pe tema asta - intram in scara blocului, amindoi, cind am vazut un ditamai dulaul (comunitar, evident) repezindu-se spre noi.
Si nu le-ati spus ca sunteti informaticieni, sa nu va muste ? Hai mai ca glumesc. Raspunsul meu, insa, nu o sa te linisteasca deloc, in sensul ca si io sunt exact la fel ca tine.
Inainte sa fiu muscata de 2-3 ori de javrele imputite prin Drumul Taberei, eram zana protectoare a lor...adica le dadeam resturi, vorbeam cu ei, nu aveam nici cea mai mica teama....Pana cand intr-o zi cu soare, cand ma duceam la facultate.....un caine a venit pe la spate si si-a infipt coltii in glezna mea, exact ca in filmele de groaza....am trait 10-20 de secunde de teroare, pentru ca bestia isi infipsese coltii si statea asa, cu venele mele in gura lui. Nu-ti mai spun ce-a urmat, ca haita de javre incepuse sa ma inconjoare la vederea imputiciunii de sef de haita si io urlam in gura mare fara sa ma misc, intepenita, cu piciorul in botul cainelui si lumea se facea ca nu vede, io inteleg ca toti mureau de frica, dar nimeni nu a facut nimic.
Nu-ti spun ce a urmat.
Apoi sotul meu, inainte sa mergem in Bulgaria odata cu 2-3 zile a fost muscat la Buzau. A facut injectii in Bulgaria, cu fiolele scumpe cumparate din Ro. Nici el nu avea frica de caini.
Asa ca mai bine sa ai frica, e mai sanatos.
Cainii, indiferent de rasa sau de statut, sunt totusi niste animale cu creerul cat o nuca.
Numai intr-o tara subdezvoltata ar putea umbla asa in libertate pe strada, ba, mai mult, in haita....., sa puna in pericol vieti omenesti.
Io daca as creste-o pe Sofie intr-un cartier cu haite de javre, sa nu poa' sa se joace copilul liber, cred ca as muri de nervi. As cumpara un baton electric, din ala care electrocuteaza, si l-as tine non stop in geanta. Brrrr, ce cosmar !
Elise spune:
Ira, pe bune ca nu sintem informaticieni!
Ba barbatu-meu chiar a terminat veterinara...asta apropo de speechurile lui despre caini...cu care e mai ceva decit cu mine la tandreturi.....
Nu stiu daca au creierul cit o nuca.
Mie catzelul meu mi se pare dstept. Deh, e al meu.
Poate si ceilalti sint.
Asa, si criminalii in serie pot fi foarte destepti.
Asta nu inseamna ca n-au intentii rele.
Ma apuca groaza cind ma gindesc ca o sa fac un copil ca mine...dar poate o sa-l fac ca tat-su?! Si o sa se amindoi cu toate javrele, de ramin eu singura nebuna in casa, care nu socializeaza cu haitele?
Nu stiu...
Whatever.
Mie barbatu-meu n-a reusit sa imi scada frica de caini.
Ba din contra.
Curios este ca le-a schimbat cainilor din zona atitudinea fata de mine - probabil "miros a prietenul lor bun" ca pina sa-l cunosc nu se tineau gastile de maidanezi in urma mea...acum o fac.
Si sint din ce in ce mai terorizata de aspectul asta.
Elise
Ira spune:
Bai, sincer, mie mi se pare chiar o prostie sa nu-ti fie frica. E sanatos sa-ti fie frica.
De ce sa nu-ti fie frica de o fiinta care nu are discernamant ? Si nu-s de ce-ai adus in discutie criminalul in serie, ca nu vaz legatura.
De un copil de 5 ani (care e mult mai destept decat un caine, dar tot fara discernamant) cu o arma in mana nu ti-ar fi frica ? Exemplu exagerat, dar relevant.
Parerea mea e ca trebuie sa-ti fie frica si sa ei masuri. Ori pentru protectia ta proprie (spray, baton electric, etc) ori....sa scrii scrisori lui Becali, sau cine mai e la conducerea Ro these days.
irisM spune:
Dumnezeule!Si mie mi-e frica de caini de mor de cand ma stiu!Cand se apropie un caine de mine urlu de zici ca ma taie.Si ma cocot pe ce apuc,daca am pe ce.Se uita oamenii la mine ca la o isterica,ceea ce cu mana pe suflet spun ca nu sunt,da' probabil ca asa arat.Am facut la viata mea mii de km in plus ca sa ocolesc javrele de pe strada.Am avut si la experiente de intalniri de gradul III cu caini de pot sa scriu un roman,da' nicioadata nu m-a compostat vre-unu.
Cand am ajuns in Canada imi venea sa ma pup de fericire ca pot sa merg linistita pe starda fara sa ma uit prin boscheti sau sa trec strada de pe un trotuar pe altul.Asta pana intr-o zi cand am fost in parc cu familionu' si s-a dat un caine la noi(era ceva,o rasa de caine de lupta).Eu urlam din rarunchi,copilu' zbiera si el in ton cu mine,iar barbate-meu,caruia nu-i e frica de nici un caine,se chinuia sa-l prinda sa-l puna in lesa.Pana la urma animalu s-a enervat si l-a compostat de mana,superficial,da' l-a compostat.bineinteles ca dupa ce s-a potolit animalu' a iesit cu scandal.Oricum aici e mai bine ca macar pe starda poti sa mergi linistit.In parcuri nu prea..Acum ne-am mutat intr-o alta zona.In parcul din spatele scolii,unde este si terenul de joaca este patria cainilor.Se intalnesc toti proprietarii de patrupede si-si lasa javrele dezlegate.Nu prea urca dealul unde se joaca copiii,da' unii mai nesimtiti vin.Unul m-a si latrat intr-o zi,mai eram si gravida prin luna a 8-a.I-am spus omului sa-si puna cainele in lesa si s-a facut ca ploua.L-am balacarit bine,da' degeaba.Cred ca intr-o zi o sa fac o reclamatie ca m-am saturat!
Nici nu stiti ce bine imi face sa vad ca mai sunt si altii in postura mea.Aia care nu se tem de caini nu pot sa priceapa nici in ruptul capului frica noastra.
Elise spune:
frica, frica...da' la mine e teroare!!
Sa mai dau un exemplu.... pe la 20 de ani m-am certat (urit, pe veci...pe viata...samd) cu prietenul meu de atunci.
Am plecat spre casa animata de revolta si hotarita sa nu-l mai vad niciodata, dar NICIODATA.
Ei, si ce credeti ca am gasit in scara blocului....?!
Da, un CAINE.
Povestea viatii mele - ditamai cainele!!
In secunda in care am dat cu ochii de el am facut traseul inapoi si am inceput sa ma milogesc cu cerul si pamintul de fostul sa vina cu mine acasa!
Vi se mai pare ceva logic si normal?
Mie nu!
Probabil, intr-adevar, toti oamenii se tem de caini.
Da' si teama asta trebuie tinuta in friu... La mine nu merge.
Elise
Ira spune:
Las' ca mai bine decat ca mine care eram ca Mihai cel viteaz si neinfricat in ceeace priveste javrele si-am mi-am luat-o de nu m-am vazut.
De fapt, trebuie sa te gandesti care este motivul pt. care-ti e atat de frica ? Sa nu te muste ? Hai ca nu-i chiar asa de rau, simti o caldura, asa, cand ti se sfasie carnea si dupa aia faci niste injectii care doar te pisca, un picut, asa. La urma urmei nu merita sa-ti arunci atatia neuroni la cos pt. ceva ce nu depinde de tine !
Sau mergi tot timpul insotita ! De un par, carevasazica. Io nu fac misto, asa as face.
Elise spune:
nu, nu cred ca de durere imi e frica... cre' ca de agresiunea in sine.
Si nu stiu de ce nu reactionez asa si la alt gen de agresiuni - de ex., de ce nu mi-e frica de de tzigani sau derbedei, pe care ii ignor da' n-am nici o fobie?
Sau de ce nu mi-e frica sa conduc - si "mi-am luat-o" bine de citeva ori, cu accidentele... Asta e o "agresiune" majora, nu o muscatura de caine.
Mister.
O avea dreptate barbatu-meu. Poate nu stiu eu sa "interactionez" cu animalele astea...
Elise
dora78 spune:
Si mie mi-e frica... nu asa groaza, da' mi-e frica tare... si al naibii ca se tin unii dupa mine, parca ar sti ce dragi mi-s...:P
Off topic: Ira, m-am uitat la pozele Sofiei, e o dulceata... da' dupa titlu ma asteptam s-o vad cu vreo gasca (pasare)... de fapt era cu gasca de prieteni... dupa ce am vazut toate pozele mi-am dat seama si acum rad de mine... ca-s "vache"!!! Scuze pt. intruziunea off topic!
Dora, mami de Ami -- 6 ani - 12 februarie 2006
I'm the best, so "beep" the rest!
Amelia mea
Ira spune:
quote:
Originally posted by dora78
Si mie mi-e frica... nu asa groaza, da' mi-e frica tare... si al naibii ca se tin unii dupa mine, parca ar sti ce dragi mi-s...:P
Off topic: Ira, m-am uitat la pozele Sofiei, e o dulceata... da' dupa titlu ma asteptam s-o vad cu vreo gasca (pasare)... de fapt era cu gasca de prieteni... dupa ce am vazut toate pozele mi-am dat seama si acum rad de mine... ca-s "vache"!!! Scuze pt. intruziunea off topic!
Dora, mami de Ami -- 6 ani - 12 februarie 2006
I'm the best, so "beep" the rest!
Amelia mea
Merciiiii, si io am vrut de mai multe ori sa-ti spun ca am ras cu lacrimi la aforismul tau, dar nu-s cum am ratat. O sa pun Sofie cu trupa, sper ca nu-i nici un anumal cu numele-asta .
Siminaf spune:
Mie nu-mi e frica de ciini, chiar ii iubesc. Pe toti.
Am avut ciini in Romania, dar nu de asta, sau nu numai de asta nu mi-e frica de ciini, ci pur si simplu. Daca vad o haita mai mare (ceea ce aici chiar nu e cazul), nu ma simt chiar in largul meu, dar nici nu traversez sa-i ocolesc. Ba chiar am fost muscata (prin blugi, deci nu pina la singe) de o catea din curtea vecinilor mei, careia ii dadeam mincare pina atunci (sa va spun ca o chema Patratzica?!). Ei bine, i-am ars una in bot asa de tare, de nervoasa ce eram, ca am zburat-o citiva metri buni, iar cind s-a ridicat de jos a luat-o la goana schelalaind! Si nici n-a mai "pupat" ceva de la mine de atunci.
Una peste alta, vreau sa-ti spun ca e bine sa fii stapina pe tine cind esti in preajma ciinilor, mai ales daca ti-e frica. Si sa te gindesti f.f. intens la cit de tare esti tu fata de ciini, numai prin faptul ca esti om si gindesti! Si sint sigura ca incet, incet vei depasi frica asta. Iti spun pt. ca, dupa incidentul cu Patratzica, aveam un pic ezitari cind intilneam ciini pe strada. Dar mi-a trecut repede, tocmai gindind asa cum ti-am zis. Pina la urma, ce poa' sa-ti faca un ciine, chiar daca e mare? Te musca, curge singe... cam neplacut, e drept... dar tu poti sa-i sucesti gitul si asta e si mai neplacut! Asta-mi umbla mie prin minte cind ciinii mei erau puiutzi si ma intilneam prin parcuri cu jmekeri de cartier care isi plimbau ciinii de bataie (ca erau plini de cicatrici, se vedea!) liberi, fara botnita si uneori fara zgarda. Si crede-ma ca as fi fost in stare sa fac asta, adica sa-i rup gitul unui ciine care mi-ar fi atacat catelusii mei, chiar daca respectivul ciine s-ar fi aparat muscindu-ma! Bine ca apoi au crescut si ai mei si erau mari si voinici, nu mai trebuia sa le port de grija (Alaskan Malamutes). In schimb, trebuia sa am grija celorlalti ciini cu care ne intersectam!
Cam asta, ca m-am lungit! Dar asa sint eu cind e vorba de ciini, ii iubesc foarte tare!!!
Simina & Andrei (Deiutzu) & Raluca
Virsta bebe2
Virsta Deiu
Home, wherever you are...
Excursie la Lake Arrowhead
Laguna Beach
Beach Cities
Noi 3, cu Raluca in burtica