Mamici de noiembrie-decembrie 2005 (81)
Raspunsuri - Pagina 9
camelia_daniela spune:
Felicitari Maria 
!!! Sa-ti traiasca Cristian!
Noi eram aproape colege de DPN, insa la mine totul este calm deocamdata! Ma bucur ca il ai in sfarsit pe bebe Cristian in brate !
Multa bafta, Ilenutza! 
Poate auzim curand vesti bune si de la tine!
Pupici,
Camelia 39+
Craciun Fericit alaturi de cei dragi si numai bucurii pentru Noul An
Varsta bebelushei:
http://tickers.TickerFactory.com/ezt/d/1;20723;29/st/20051227/dt/7/k/91de/preg.png
Poze Camelia 
dienutagraviduta spune:
salutare !
as citi si eu cu mare interes de ce v-ati ciondanit pe aici, dar imi face calculatorul asta figuri; adevarul e ca nu prea am mai intrat pe forum (in cazul in care se intreaba careva) pentru ca la ultima vizita paginile cu mesaje aratau asa : mesaj de la cineva - mesaj de la lavi02, mesaj de la altcineva, mesaj de la lavi02, si tot asa ... semanau foarte bine cu paginile din mama si copilul, informatii de specialitate, tot tacamul, asa ca n-am mai consumat curentul, ca le citeam din carte. sa nu se supere lavi02, ca oricum noi suntem cunostinte vechi, si nu e cazul.
hai sa va mai zic ce facem noi; pai in primul rand azi am implinit o luna; e grasanel si nu mai pot dupa el; acum are 4.550 gr si 56 de cm; papa numai laptic de la san, insa eu ii dau cu program, aproximativ la 3 ore; noaptea ne mai da programul peste cap, insa il redresam dupa aia (mai bagam niste ceiut sa o mai lungim pana la 3 ore, etc)
colici luca nu a avut pana acum; insa eu tin regim, mananc mai mult carne la gratar si lactate; ceaiuri nu beau deloc, beau nectar de portocale; si lapte cu cereale mai mancam, dar s-a stricat si el si eu la burta, asa ca am bagat niste orez.
in schimb ne chinuie o iritatie la fundulet; eu il spal de fiecare data cu apa si sapun, nu folosesc servetele umede deloc, il dau cu bepanthen, cutaden, vitamina a, ce sa zic, l-am imbalsamat cu de toate, pana nu s-a facut rana, nu s-a lasat; partea buna e ca nu prea l-a deranjat, adica nu i-a provocat crize de plans; in general e un bebe foarte cuminte si curios; aaa, si e foarte puternic, deja sta pe burtica si cu capul in sus cerceteaza cam tot ce e in jur, se intoarce de pe burta pe spate fara probleme, si culmea, asta cand e calm; cand plange o ia de-a dreptul la vale, il pun intr-o parte a patutului si il gasesc in cealalta.
pentru ca ati auzit niste povesti horror despre nastere, incerc sa postez povestea nasterii lui luca in seara asta, ca sa vedeti ca se poate si altfel; pe mine inca nici un fel de elogii facute nasterii naturale nu m-au convins inca ...
va pup
bb_alinus spune:
Ripley, acuma ti-am citit povestea si ...iar m-am emotionat! Doamne fetelor cata indiferenta si rautate pot sa aiba unii oameni in ei - si ma refer la moasa - moasa-sa pe gheatza
. Oricum important e ca Ana ta cea draga e sanatoasa si ca tu te-ai refacut bine dupa operatie!
Fetelor care va pregatiti sa nasteti, nu mai cititi povesti despre nastere ca nu va fac bine! salvati-le undeva si "delectati-va" dupa!
Fee pe unde esti????????? Te-am sunat dar nu erai dispo! Hai ma duc sa iti dau un sms.
In seara asta avem program de cantar si pt prima data am emotii,am un feeling ca mandra mea s-a lenevit si nu mai mananca cat trebuie...
Alina si minunea mica Amalia(17.11.2005)
" Naitre c'est recevoir tout un univers en cadeau " ( Jostein Gaarder)
lavi02 spune:
Lordra ma bucur ca e OK cu Dara! Cat despre vaccinare, n-am acuma timp sa citesc tot topicul, am citit doar prima pagina. Vaccinul antirujeolic e in schema vaccinurilor obligatorii si gratuite, se face in mod normal la 1 an si o luna. De regula la vaccinurile astea obligatorii, riscul vaccinului e mult mai mic decat riscurile date de imblonavire. Mai e inca un aspect: rujeola e f priculoasa daca apare la copii sub 2 ani, cei de 5-9 ani trec mult mai usor peste boala. Dar din cauza ca se facea vaccinul , boala era aproape eradicata, copiii de 5-9 ani n-o mai faceau, deci nici bebelusii n-aveau de unde sa o ia.
Eu as vrea sa ma tin pt o perioada mai departe de Dc pentru ca am f multa treaba zilele astea, tatal meu e la noi, trebuie sa fac mancare si sa organizez un Craciun cat mai placut pt toata lumea. 
In plus, eu aici am venit cu sufletul deschis si treptat m-am atasat de multa lume si am ajuns sa va consider prietene pe multe dintre voi.
In schimb vad ca sunt perceputa ca o tipa utila, care stie multe, dar in schimb ii place sa faca pe sefa. Ceea c este departe de intentiile mele.
Si mai vad ca din cauza ca mi-am petrecut mult timp pe DC se crede ca imi neglijez copiii si casa. Adevarat doar intr-o proportie f mica, de regula scriu pe DC cu Natalia in brate: ori o alaptez si scriu cu cealalta mana, ori o tin la ragait, ori imi doarme in brate. Si las DC-ul pornit peste zi si mai citesc si scriu intre treburi. Pentru ca mi-e cam urat dimineata in casa ca nu am cu cine vorbi iar in mijlocul vostru simt caldura.
Asa ca incerc sa mai scap de dependenta asta, macar acum pe perioada sarbatorilor. Am sa revin, nu va speriati, nu scapati de mine.
Va doresc la toate sarbatori fericite, petrecute cat mai frumos si in liniste in jurul pomului de Craciun alaturi de comorile noastre!
Nastere usoara fetelor care mai aveti de nascut!
toate fetele dragi, si mai ales pe acelea care au vazut in mine mai mult decat o "banca de date" cu pretentii si aere de superioritate.
Lavi02
silvia_d spune:
Fetelor dragi,eu am zis de fagaras,branza Faragas ca are putina smantanica,nu ca tb.putina,aici nici nu stiu ce sa va raspund,daca tb multa sau nu!!!
Acu',ma gandesc eu asha,bebeko tb sa manance multi "acizi grasi nesaturati",ptr.dezvoltarea creierului-si astia sunt f multi in smantanica...asha ca de ce nu?
in leg cu laptele:imi mentin ideea,laptele se digera greu si la omul sanatos,dar acum la noi,atat de incercate...
laptele se absoarbe tot ca aliment solid,adica nu ca un suc,sau ca apa,sa treaca repede de stomac,ci in prezenta unei enzime:LACTAZA,precipita lactoza si se transorma in crozisori,cam cum regurgiteaza bebeii,de-aia e cam greu de digerat lapticul,sa stiti ca nu f multa lume tolereaza laptele dulce...pe cand iaurtul,care are o gramada de bacterii bune,kiar ajuta la digestie!
In leg.cu constipatia:pe mine ceiucurile astea ma ajuta,kiar,mai dragi fete!
Pupici
Sa nu dati cu pietre daca unele din informatiile prezentate nu sunt kiar stiintifice,dar parca asha mi le-amintesc de la cursuri!
Si sa nu radeti daca mai fac greseli de scris,efectiv-s-o citez pe Stoiceasca-am dormit 3 ore in 24 de ore-ZOMBIE sunt...offf
valen spune:
Salutare tuturor!Eu vin de la mamici de septembrie octombrie 2005 si sunt posesoarea unei fetite de aproape 3 luni; Anda77, ti-am citit povestea si din pacate asa am nascut si eu; din fericire pt. tine, bebele nu a avut probleme dupa nastere asa cum s-a intamplat cu fetita mea; pt. mine a fost un moment tare urat desi imi luasem toate "masurile" de siguranta inainte; am scris si eu pe aici povestea nasterii fetitei mele si unele fete m-au facut sa ma simt superficiala insa important este ca acum avem copii sanatosi si frumosi; Va doresc tuturor sa fiti sanatoase si frumoase aproape de puii vostri!http://pg.photos.yahoo.com/ph/gabriela_panait2000/album?.dir=d765&.src=ph&store=&prodid=&.done=http%3a//pg.photos.yahoo.com/ph/gabriela_panait2000/my_photos
dordia2000 spune:
Ripley cand citesc povestea ta ma gandesc ca la fel a fost si la mine numai ca eu am avut dilatatie, am avut dureri de am invinetit o asistenta pe care am tarntit-o cat colo dar nu am avut contractii regulate si au fost si foarte scurte si cand l a treia impingere mi s-a taiat rasuflarea si era sa ma sufoc m-au bagat la cezariana! Eu am mai povestit o data !
Noi azi nu am fost asa cumintei dar...ne descurcam
Acum ma duc sa hranesc printul care sta la mine in brate si ar vrea sa pape!!1
Diana mamica de bb Stefan-Cristian (14.11.2005)
http://community.webshots.com/user/dordia2000
silvia_d spune:
Ripley,draga mea,am citit povestea nasterii tale,off Doamne,noi am mai vb si pe mmsg,cred...ti-am zis atunci ca moasa asta nu mai tb sa kinuie si alte fete,tb facut un raport ceva,sau daca mama ta e medic-e cu atat mai jalnica femeia asta,ar fi putut sa fie mai om din respect pentru un cadru medical care i-ar putea fi sef...incredibil,INCREDIBIL...la un spital particular,atata mizerie si umana si de tot felul!!!!!!
Tu,cand te duceai in vizite nu vedeai mizeria aia???
Doamne,este incredibil-ma repet!-cata durere ai putut suporta!
Si am mai spus-o,parca ieri,eu ma vaitam de cezariana mea!!!
Pai,vorba ta,la 4 5 zile,acasa,nu mai aveam nici o durere,dormeam pe orice parte,ma duceam in oras,etc...
Sa-ti dea Dumnezeu un an bun,sa te bucuri de comoara ta si sa traiti o mie de ani!!
Inca o data,toata stima mea sincera pentru fetele puternice,care au indurat atata suferinta.
Eu,ca o rasfatata ce sunt(inca,la 30 de ani!)-recunosc,nu ma incadrez in categoria de mai sus!
Pupici multi
Morgano spune:
"Ripley, vezi daca te duci cu sacu'la pomul laudat? Alta data sa te duci sa nashti intr-un spital normal ca o sa ai parte tot de aceleashi conditzii, da' la preturi mult mai mici."
Lordra draga, repet nu am avut de ales. Doctorita mea s-a pensionat acum 2 ani de la clinica de stat, au mai lasat-o 2 ani sa vina cu pacientele de la privat iar apoi i-au dat viteza, mai mult sau mai putin pe fatza. Asa ca asta fiind cu 2-3 sapt inainte sa nasc eu.... a fost invitata pt ca e fte bun specialist, de proprietar sa mearga acolo cu mamicile. Inaintea mea a mai facut acolo doar 1 cezariana asa ca nu stia cum este cooperarea cu moasa si nici nu si-a inchipuit ca se poate intampla asa ceva. Atatea scuze si-a cerut si atat de prost s-a simtit de mi-era mie jena de situatia ei. Si nu sunt deloc suparata pe ea, nu e vina ei, si ea s-a purtat de nota 100.
Ripley si Ana Ecaterina (10.11.2005)
dienutagraviduta spune:
nu stiu cum se face ca m-am trezit la 22 de ani ca sunt femeie la casa mea, casatorita de 5 ani, cu facultate aproape terminata, un job bunicel de 2 ani, ce sa mai vorbim, luasem avant bine ... dar parca lipsea ceva. mai tarziu mi-am dat seama ca eram prea linistiti, ne lipsea beleaua ...
hai ca ma saturasem si eu sa aud in clipele intime mereu de la sotul meu clasica intrebare : "facem un bebe ?", si de la sor-mea de cate ori mergeam impreuna la servici : "cand faci, fata si tu un copil, ca dureaza cateva luni, poate un an, nu iese asa din prima ..." aaa, basca mamaie, preocupata rau ca in atatia ani eu nu ramasesem niciodata insarcinata, deci sigur e vreo problema ...
asa ca prin ianuarie incepuse sa-mi incolteasca si mie ideea, spre rusinea mea, provocata si de niste schimbari produse la servici - mi se schimbase seful cu unul nou, pe care zau ca imi venise cheful sa il parasesc vreo doi ani, asa, cu un scop nobil.
si, fata calculata cum sunt - ii scriu alor mei un mail, in care le expun motivele si ii intreb ce parere au daca ne apucam sa le facem un nepotel, si spre surprinderea mea primesc reply cu "suntem de acord cu tine". ce tampenie, nu ? le cerusem si alor mei voie, pana in iulie cand dadeam licenta speram sa se produca minunea.
pai ce sa va spun, in iulie deja aveam cinci luni de sarcina, era baietel, desi noi vrusesem cu disperare fetita, si eu intram sa dau licenta in fata celorlalti, ca doar eram insarcinata ...
in mod sigur a fost una dintre cele mai frumoase perioade din viata mea; m-a rasfatat dan asa de tare, si eram asa de mandra de burtica mea ... insa toata asteptarea asta ma innebunea; ma gandeam non stop la cum o sa arate baietelul nostru,daca e suficient de dezvoltat, cu cine o sa semene, si tot asa; am cumparat pentru el absolut tot ce am avut nevoie dupa aia inca de cand era in burtica; patutul l-am montat cu 2 luni inainte de venirea lui pe lume... ce sa mai vorbim, stateam pe dc toata ziua si asteptam sa vina luca. luca-stefan, asa l-a chemat de cand am aflat ca e baietel.
si in sfarsit intru in saptamana 39; alesesem ziua de 21.11.2005 pentru cezariana, fiindca era si luni, si era si mare sarbatoare. n-am dormit prea mult in nopatea de dinainte; m-am trezit de x ori; in sfarsit vine dimineata si luam bagajelul - directia spital - cfr2; si ningea cu niste fulgisori micuti, era o zi superba de nascut mi-am zis eu ...
ajungem noi frumusel, ne internam, si hop la sala de monitorizare gravide cu noi, unde mai erau cateva burticoase in diverse stadii, cu probleme, dar si inca 2 fete care trebuiau sa nasca tot prin cezariana si tot atunci; una dintre ele era la acelasi doctor cu mine. dupa raport, doctorul celeilalte fete vine si o ia la operatie; stateam si noi, ca pe banda rulanta. numai ca sotii de pe hol ne suna sa ne spuna ca doctorul nostru (si seful spitalului) este plecat la minister si mai intarzie ... si stam si noi nemancate in asteptarea nasterii pana pe la 2 dupa-masa, de ni se lungisera urechile, cand vine o doctorita sa ne spuna sa mancam, ca domnul director mai intarzie, si nu poate sa ne "nasca" azi ...
simteam ca imi iese foc pe nas, asa de suparata eram. plus ca incepuse sa sune telefonul in disperare - toti sunau sa vada daca am nascut; noaptea aia in spital a fost groaznica, noroc ca incepuse sa se crape de ziua destul de rapid si noua ne vine ideea sa facem dus, sa ne gaseasca dom' director curate, si sa ne mai tragem o razuiala in zona de interes, ca venise o asistenta cu o zi inainte sa ne controleze si zisese ca trebuie sa fim perfect rase.
pana sa vina si randul meu la dus, nu mai era apa calda; nu-i bai, la cate indurasem; si ma apuc eu sa ma rad frumusel pe sub ditai burtica la termen, dupa care ies din dus, si cand incep sa ma sterg vad sange pe prosop ...nu imi venea sa cred, toata sarcina nu avusesem nici o scurgere sangerie barem, si acum, in prag de cezariana ... buah, o chem pe colega sa evalueze situatia, ca eu nu vedeam sub burta, si ma linisteste : "mai, tu ai vrut sa iti faci cezariana singura ?" ma taiasem la ras de se prelingea sangele ... trece si asta, numai dupa ce am tras o boceala zdravana la sot in brate, care deja se instalase pe hol de la 7 dimineata.
si apare si dom director. aratos, cu chelie si mustata, la vreo 45 de ani, dar se tine omu' bine : bluza alba mulata, mergea drept, ce sa mai, isi pusese si o cipilica rosie in cap - fetele care il cunoasteau mai bine ne-au zis ca asa e el echipat cand opereaza. si vine si la noi; se uita lung (in jurul lui misuna mereu cateva asistente), si ma arata pe mine cu degetul : "ea prima!"...
si de aici - sa te tii, imi intrase morcovul rau de tot; ce morcov, de fapt tot razorul, si cu iepurele dupa el ... eu, viteaza, am vrut rahi, ca sa imi vad baietelul si sa ma refac mai repede; acu parca vroiam sa plec acasa. nu mai voiam nici sa nasc, nici sa fiu gravida, nimic. astea toate imi treceau prin cap cu mare viteza, ca nu am mai avut timp decat sa il sun pe sot si sa ii zic ca intru in operatie; m-au luat asistentele la pachet rapid, sa imi puna sonda urinara; in sala de pansamente - eu jumate lesinata de frica si cocotata pe masa ginecologica, discutie intre asistente : "mai avem sonde d-alealalte, ca astea sunt bune de ma doare capul ..." zgomot de scotoceli si sertare trantite... cealalta : " nu mai sunt decat astea, mai groase" ... eu aproape nu mai aveam nevoie de sonda, ca golisem toata vezica ... in fine - treaba asta cu sonda a fost asa de placuta, ca dupa ce mi-au montat-o, asistenta sefa m-a dus inapoi in salonul de unde ma luase special ca sa ii explice colegei mele care urma la operatie, ca "pusul sondei e o chestie pe care fiecare o percepe altfel, si unele nu o percep deloc..."; cred ca ii era frica sa nu plece fata din spital daca ma intreaba pe mine cum a fost. cred ca ati inteles - groaznic. dar vorba ei - fiecare percepe altfel.(vrajeala).
mai stau cateva minutele groaznice in salon si apare anestezista, careia eram instruita sa ii dau darul la inceput; eu stateam de parca eram ciumata - ca doar aveam sonda pusa, si doamna aude ca vreau rahi, dar nu se apropie sa ii dau si eu banutii; si se cara frumusel.
si uite-ma pe mine cum plec la blocul operator in camasa de spital - o chesie lunga si cu gaura in spate, fara nimic altceva pe mine decat banii anestezistei in mana.
aici - agitatie mare - opereaza dom director; ma iau asistentele, ma cocoata pe masa, imi pun perfuzii, eu parca eram in transa deja; nu balmajeam decat ca vreau sa vorbesc cu doamna doctor anestezist; cred ca am zis de vreo 3 ori, asistenta care ma "aranja" pe masa imi tot spunea ca nu incepe operatia fara anestezist, sa nu imi fac probleme, ca nu ma taie pe viu; dar eu nu de asta imi faceam probleme, ci de faptul ca dansa deja incepuse sa ma lege de masa, si eu strangeam banii in mana ... noroc ca, fata desteapta, ajunge si la mana dreapta, vede banii si isi da si ea seama de ce era urgent sa o vad pe anestezista ... si o cheama, si ma dezleaga si pe mine, ca oricum ma legase din exces de zel - trebuia sa imi faca injectia in coloana intai ...
de aici incepe distractia : vine anestezista, ia banetu', si ma pune cu spatele, rezemata pe o asistenta; ma informeaza ca acul e subtire cat firul de par, ca nu doare si ca o sa simt ceva rece pe spate, ca da cu betadina... aaaa, si ca am scolioza la coloana; nu stiam ? nu. bine ca stiu acu'.
a avut dreptate saraca; nu cu scolioza, asta nu am verificat-o inca; cu durerea; chiar nu doare; senzatia e de milioane insa : dupa injectie incepe sa vina o amorteala dinspre varfurile picioarelor in sus, spre burta; toate asistentele incep sa se agite sa ma suie cu picioarele inapoi pe masa, cat le mai simt, ca dupa aia daca nu au reusit trebuie sa ma care ele. si incepe asistenta sefa sa ma dea cu betadina pe burta; eu tot miscam din degetele de la picioare, dar ea nu se sinchisea ... "doamne", zic, "astia ma taie pe viu !!!"; si ii zic ca simt cum imi da cu betadina .. ea : " ei, simti." si intra si doctorul cu soborul de personal dupa el; cica "ce faci mai ?", dar cu un ton de parca cica ce cauti tu acolo pe masa ? eu ii zic : "mi-e frica domnu' doctor..." la care el : "eee p..a, ti-e frica ... intre timp cineva imi trage in fata ochilor un paravan, si eu ma gandeam ca atatea organe sexuale feminine vede doctorul asta zilnic, ca ii vine sa mai pomeneasca si d-alelalte, masculine ... :) ... si deja o iau razna ...
pentru cine e interesat - la rahianestezie se foloseste si un sedativ; deci practic nu este o operatie pe viu catusi de putin; adica cat timp m-au spintecat astia pe masa mie mi s-a parut ca a trecut 1 minut, timp in care am simtit cum se zgaltaia masa si cam atata; la un moment dat m-am auzit singura cum intreb pe cineva daca e baietel; mi se raspunde ca da, de aici se vede ca e baietel; dupa care apare o asistenta vesela langa mine si imi arata ... mogaldeata ... mogaldeata mea mica si frumoasa ... era facut pachetel, nu i se vedea decat fetisoara si dormea linistit; nu mai stiu cum arata sincera sa fiu, dar mi-a ramas impresia ca era ca un ingeras. mi-l da sa-l pup pe obrajor si il duce.
cineva ma intreaba daca "facem nani", eu zic ca "da", si incep sa visez frumos, eram la tara, era soare si iarba verde si ... ma trezesc cand trageau de mine sa ma puna pe un pat mobil ...
gata, asta a fost tot; pana ma scot pe usa, ma trezesc de-a binelea; la reanimare - o doamna care nascuse dimineata, tot cezariana; imi pun pe burtica vreo 2 saculeti cu gheata sau nisip, ce o fi fost acolo, ca nu m-am uitat, si incep sa vorbesc cu colega de suferinta; vreo 4 ore, de se minunau asistentele de ce naiba nu dormim; mai, dar ce discutii postoperatorii, valeu ! de nivel academic, nu asa ... in fine; dupa vreo ora, intra si colega mea de la inceput, care urmase la nastere dupa mine; ea vroise anestezie generala; acum plangea in somn, si nu stiau ce are; a dormit pana seara, se mai trezea si mai cerea cate un calmant.
psihic, eu una eram beton; radeam de nu mai puteam; durerea de la operatie incepeam sa o simt incet, pe masura ce incepeam sa simt si picioarele; dar era suportabila; ca o febra musculara la abdomen.
imdiat ce am iesit din operatie mi-au adus si bagajele la pat si am vorbit cu dan; il vazuse pe luca; micutul nostru luca-stefan; il si filmase vreo 5 minute; zicea ca e superb si ca seamana cu mine. dupa vreo jumate de ora, a intrat la mine; mi-a adus un buchet mare de trandafiri, un inelus de aur si camera de luat vederi, unde mi-am vazut puiutul; mi se parea mare, parea blondut si chiar ca era frumos.
cand il vizionam noi de zor, intra asistenta si ni-l aduce sa il pun la san; doamne, era tare micut, pe caseta parea mult mai mare ... imi spun si datele in sfarsit : 3.200g, apgar 10, perfect sanatos, nascut la 8.40 dimineata; deci avea vreo 3 ore.
mi-l pune la san si incepe sa suga pofticios; pacat ca nu prea avea ce; asistenta a zis ca ii satura ele pana ne vine noua laptele, dar e bine sa se molfaie si el cu tatica nitel, sa ne cunoastem si noi si sa ne obisnuim unul cu altul; mi se parea asa de ciudat ce a zis ! cum sa ma obisnuiesc cu luca, pe care il am de 8 luni in mine, cu care vorbeam si care se misca cand auzea ?! simteam ca il cunosc demult !
intre timp taticul lui se topea - era innebunit dupa el, mai ales ca contrar primei impresii, nu era nici blond, si nu semana nici cu mine; deloc chiar; de fapt era leit taticul lui; inclusiv perisorul - gata tuns si brunetel; numai tenul era alb ca al lui mamica, desi taticul a zis cand l-am facut ca a dat tot ce e mai negru din el ...
a deschis ochii din primul moment si s-a uitat la fix la noi, a facut si cateva grimase ( pe care le face si acum dupa ce papa si e satul), si printre ele a scapat si un zambet ...
nu insist aici asupra partii sentimentale; cand iti vezi puiul in brate si citesti in ochii partenerului fericirea suprema, parca nu mai conteaza nimic decat micutul, si stii ca tot ce faci de acum incolo va fi pentru el. cred ca sentimentele astea le are orice mama; nu se pot descrie, se pot numai simti. si nu se simt, de fapt te rascolesc in suflet.
in fine - bucurie mare - pana seara ne-a vizitat la reanimare toata familia; doamne si eram 3 in salon; la fiecare au venit pe putin cate 10 oameni; asa e in maternitatea asta, ziua pana la 3 nu misca musca, da noaptea ... hehe... bairamuri, nu alta ...
de oboseala am dormit foarte bine in noaptea aia; chit ca nu puteam sa ma misc decat cu patul in sus si in jos ( informativ - maternitatea cfr2 e dotata zic eu ca in occident - paturi din alea electrice de se ridica de la jumate la verticala, mobila din saloane e speciala pentru spitala, misto de tot, veceuri in salon si foarte curate, mese de infasat la toate paturile).
la cateva ore ne trezeau asistentele si ne schimbau perfuziile, pungile de la sondele de urina, si ne dadeau calmante; dimineata la 6 vine "comisia de mutare" peste noi; pana m-am dezmeticit, imi plecasera deja spre salon toate bagajele si florile primite, si asistenta sefa imi tragea sonda urinara afara; pana sa "savurez" momentul, imi face si o infirmiera rapid toaleta si gata ... gata credeam eu, ca apare un scaun cu rotile si asitenta cica : "hai, jos." eu "jooos ?!?" ea "mda"; pai jos atunci; e asta e singurul moment mai naspa; cam simteam ca ma dau jos din pat si imi ajung maruntaiele mai jos decat trebuie ... dar partea nasoala e ca te grabesti de jena, ca asteapta femeile alea sa te duca in salon, ia sa fi venit cu juma de ora inainte sa imi zica ca trebuie sa ma dau jos, acu' eram gata ... si fara durere ... :)
la salon odata ajunsa, ma instalez frumusel si hop, mi-l aduce pe luca ... dupa ce ne titilim noi un pic, zic stai sa desfac copilul, sa vad daca e tot pe dianuntru ... eee, nu numai ca m-am ridicat, dar l-am desfasat, schimbat, si imbracat in hainute ... stateam cam cocosata, dar rezistam ... cand vine sa mi-l ia inapoi, nu vine asistenta, ci chiar neonantoloaga ... i-am zis ca nu i-l dau inapoi, si imediat mi-au adus patut in camera si tot tacamul; m-am mirat, ma asteptam sa protesteze , dar nu a fost asa ...
ce mai tura vura, sa nu mai lungesc povestea - am nascut marti dimineata, de miercuri am avut bebelusul in salon, exclusiv in grija mea, vineri dimineata m-a externat, iar sambata eram inapoi cu tot cu bebe, ca nu ii facusera inca BCG-ul ... eram in pantofi cu toc si fusta scurtuta, si cu un chef de viata foarte mare; recunosc, la vaccin venisera si alte 6 mamici cu bebeii, toate nascusera zilele alea si abea erau externate, majoritatea cu cezariana, si nu era nici una asa de vioaie ca mine .. varsta, probabil :)
am dat in spital asa : 100 e la doctor - foarte dragut de altfel, nu mi-a dat nici un semnal ca ar fi fost nemultumit; 1 mil la anestezista, de altfel cred milionul cel mai bine cheltuit - a fost tipa de nota 200 cu anestezia ei - am avut capul limpede dupa operatie, am vazut si copilasul si nici nu am stat cu frica, probabil de la sedativ, ca sa nu mai zic ca am visat si frumos, dar asta nu cred sa fie meritul ei ... si am mai dat 500 de mii la moasa, o tanti foarte draguta dealtfel; in rest nimic - si va rog sa ma credeti ca nimeni nu s-a purtat absolut deloc aiurea; in afara de anestezista, la dr si moasa a dat dupa nastere dan, eu nu am avut bani la mine si nici chef sa ma stressez cu d-astea.
operatia e aproape invizibila acum - la o luna dupa, fiindca am avut copilul coborat bine si s-a putut inciza sub linia parului pubian, si am avut si fire intradermice.
bebe luca e un frumos si un gasanel, e foarte cuminte si papa numai san; este ce avem mai scump pe lume.