Cum ati trecut peste...

roana spune:

Maggda ma bucur ca tu ai reusit sa uiti si ca acum ai casnicia pe care o doreai. si eu cred ca oamenii tb sa piarda ceva ca sa isi dea seama de valoarea lui sau ca nu apreciem cu adevarat ceva ce stii sigur ca ai decat cand apare suspiciunea ca l-ai putea pierde.
Deocamdata e Ok. incerc sa nu ma mai gandesc.
Am avut cel mai frumos weekend in care am stat la geam si am privit prima zapada, mi-a confirmat ca ma iubeste mult.
cred ca incep sa fiu fericita...
trebuie doar sa nu ma mai gandesc atat si sa incerc sa il cred chiar daca e greu.

violeta69 spune:

Vin si eu cu parerea mea.......care din nefericire nu e prea optimista prin prisma a ceea ce mi s-a intamplat!
Vreau sa spun de la inceput (asta ca sa nu ma trezesc "criticata".......) ca e doar parerea mea!!!!
Si eu cred ca sunt unii oameni care nu se schimba,au ei ceva acolo in interior care nu-i lasa sa se schimbe,au calcat odata stramb o pot face si a doua oara...........fostul, cam asa a facut si eu am iertat odata si rau am facut!!!
Dar nu suntem toti oamenii la fel(din fericire!) si eu te sfatuiesc sa faci ce-ti spue sufletul si sa o faci fara regrete......probabil ca unele lucruri trebuie sa se intample,probabil ca am facut si eu unele greseli............si sunt convinsa ca tu vei sti sa-l faci sa te iubeasca pt. totdeauna,ca vei invata sa ierti si ca vei avea incredere in viitor!mult noroc......

Elena-V.

Nane spune:

Roana, povestea ta imi aduce aminte de niste prieteni de-ai mei. Ea a plecat din tara si el a urmat-o jumatatea de an mai tarziu. Cat timp a fost singurel, omul nostru si-a gasit companie. Ajuns la prietena lui dupa 6 luni, s-a apucat sa-i spuna ca a inselat-o la care reactia ei f naturala a fost: "Aualeu, chiar vroiam sa-ti spun ca nici eu n-am rezistat si m-am culcat cu vreo 2 de cand sunt aici. E bine ca ai deschis tu discutia. Macar suntem chit!" (evident, ea mintea de dragul de a nu pica "de fraiera") Evident ca de unde el era super-spasit a cazut in extrema cealalta, s-a enervat cumplit pe tipa, pt ca nu putea intelege cum de i-a facut EA una ca asta?! Evident ca el era cel ranit si suferind, saracu! Uitase brusc ca si el se distrase cu una... Si la ei cam asta a fost tot "they lived happily ever after" cand s-au despartit din alte motive.

De fapt vroiam sa zic altceva, dar mi-am adus aminte de faza asta care m-a distrat maxim la momentul respectiv. Daca te-ai hotarat sa continui relatia atunci nu-i mai aduce aminte, nu mai deschide discutia despre toata tarashenia, pentru ca nu face nici un bine chestia asta. Trebuie sa incerci sa uiti, cu toate ca eu n-as putea. N-as putea sa iert o chestie de genul asta unui om caruia i-am acordat toata increderea. Dar e alegerea ta. Daca crezi ca esti destul de puternica si-ti poti recapata increderea in el... Data viitoare cand o sa pleci din tara cum o sa mai fie??? La fel?! N-o sa stai pe ghimpi?!

Totusi... de ce a facut-o? Ti-a dat motiv??? Daca va iubeati asa de mult cum spui tu si totul era perfect... n-avea motive dupa parerea mea. Iar daca a avut ceva scartaia... La mine n-ar tine scuze de genul ca s-a simtiti singur sau ceva in genul asta.

Succes!

Nane

J G spune:

Roana, ma tot gandesc la tine.
Eu nu cred in fidelitate, sincer. Tot ce vreau eu este sa nu stiu. Eu asta nu as putea sa iert, faptul ca am aflat, sau si mai rau, ca mi-a spus. Asta cu spusul mi se pare o magarie fara margini, distrugi toata increderea in sine a unui om cand ii spui. Oamenii mai pot avea scapari, indiferent de motiv. Stii ce zic barbatii: ca s-a intamplat pur si simplu, ca nu a insemnat nimic pentru ei etc. Si astea sunt adevarate, de aceea dupa ce ii primeste nevasta inapoi sunt atat de relaxati si de senini! Doar ca ramane femeia sa se framante! (desigur, se pot inversa sexele in fraza de mai sus... trebuia sa spun parteneri).
Nane, haios exemplul tau! Si ai dreptate, nu as putea sa traiesc toata viata terorizata ca se intampla din nou.

J

cinta spune:

eu nu am putut sa trec peste. si sunt total de acord cu JG: pe mine m-a inselat si mi-a spus-o!
mi-a spus-o in momentul in care ne despartisem deja si a venit dupa mine sa vada daca mai poate repara ceva - asta dupa alte cateva incercari esuate din partea mea de a rupe relatia. cand a vazut ca de data asta nu ii mai merge a intors foaia 180 grade si m-a informat de absolut toate individele cu care ma inselase in ultimele luni de zile. am zis ca mor de rusine, umilinta, durere, etc. eu proasta inca mai suspinam dupa el, desi deja ma convinsesem ca era otrava pt mine.

nici acum, mai bine de 3 ani mai tarziu, nu mi-am revenit complet. desi sunt fericita cu noul meu prieten, care despre acest episod cu spovedania fostului nu prea are har, desi imi dovedeste in fiecare moment ca ma iubeste si ne-am si logodit de curand, eu inca mai am momente cand ma apuca toate alea: furie neputincioasa, umilinta, ciuda pe mine ca m-am lasat astfel tarata in noroi fara sa deschid ochii mai devreme, etc. iar oalele sparte normal [ DIN PACATE] ca le plateste scumpul meu de iubi. care inghite si trage ponoase fara macar sa priceapa de ce si cum. si nici nu am curajul sa iis pun totul ca m-as simti inca odata umilita si tarata in noroi. ca si cum as invia o fantoma.

imi pare rau ca nu e un raspuns pe care il asteptai.

cinta

J G spune:

Cinta, la mine au trecut aproape 10 ani si tot sunt permanent "in garda" si ma astept la ce e mai rau, desi de data asta nu am nici un motiv.

J

chiquitita spune:

quote:

---

Initial creeata de roana

Probabil ca stiti problemele pe care le-am avut in vara cu sotul meu.
Acum totul e perfect din punctul lui de vedere pentru ca ne-am impacat el se poarta exemplar stam cat mai mult impreuna relatia noastra s-a schimbat mult in bine. Adica suntem mai atenti unul la nevoile celuilalt imi spune mereu cat ma iubeste e foarte dragastos.
Dar...cu toate astea sunt momente in care imi amintesc suferinta de atunci faptul ca el a fost cu alta si nu pot sa nu ma gandesc cu ea cum se purta. sunt putine momentele astea. e adevarat ca in majoritatea timpului ma simt iubita si fericita dar in unele momente...
discut cu el treaba asta si el imi spune mereu sa nu ma mai gandesc ca nu am de ce, ca cu nimeni nu s-a purtat ca si cu mine sau nu s-a simtit la fel. ca vrea sa uitam faza aia ca habar nu are ce i s-a intamplat dar e sigur ca nu va mai face veci.
poate ca il cred il vad ca sufera acum, ca regreta ca ar vrea sa stearga perioada aia.si eu as vrea. ne iubim . poate a fost o greseala imensa poate a fost o incercare de la Dumnezeu, nu stiu cert e ca acum e foarte bine exceptand discutiile pe care le avem cand ma apuca pe mine "nostalgia". cand o vad pe aia prin oras,ca ne vedem destul de des ca stam aproape. eu ma agit el nu are nici o treaba imi spune ca nu mai simte nimic ca ar vrea sa uit ca face totul sa fiu fericita.
Voi care ati trecut prin asta cum ati facut sa uitati? sau ma rog sa fiti mai degajate. a trecut(imi spune mereu) sunt sigura ca veci nu voi uita. am incredere in el mi-a demonstrat ca regreta ca ma iubeste mai mult ca oricand. dar as vrea sa nu ma mai gandesc. cand o vad pe aia sa o ignor nu sa ma apuc sa ma cert cu el sa il tot intreb de ce , cum a putut sa ma compare cu aia, etc?
stiu ca multe ati spus ca nu va ma fi la fel. credeti-ma ca e mai bine din toate punctele de vedere. e alt om, unul de care ma reindragostesc zilnic.dar....numai vreau sa ma gandesc.
Oare imi va trece vreodata?
va pupicesc.

Vreau sa spun ca nicicand nu a fost el un mare romantic si acum imi spune ca vrea sa facem revelionul in doi sa fie numai cu mine.ma pupa intruna. e tot Ok doar eu mai am momente de sa zicem furie. Voi scapa vreodata de ele?

---

poate ca nu vei uita, poate ca vei uita
tu il stii mai bine, daca e din categoria celor care chiar se caiesc, a fost ceva pasager si regreta, sau din categoria celor care regreta pana data viitoare si viitoare si viitoare
sa speram ca esti norocoasa

Giana spune:

Am trecut si eu prin asa ceva cu sotul meu pe atunci locuiam impreuna dar nu eram casatoriti.Se intampla in vara anului trecut si mi-a fost foarte greu.La el escapada a durat o saptamana cu o americanca stabilita in Spania in vacanta pe litoralul romanesc.Era superba,o vazusem si eu ca venea la clubul nostru din statiune.Nu am cuvinte sa va explic cat era de superba si avea si 5 copii si mai mare cu cativa ani decat sotul meu.Era incredibila!!!S-a intamplat sa iasa cu ea prima data si nu stiu prin ce minune am banuit!Barbatii se dau singuri de gol.El dupa ce a iesit a inceput sa se simta foarte vinovat.Imi scria biletele cum ca nimic nu ni se va intampla rau si viata noastra va fi mai buna!De aici am banuit eu ca e ceva...Foarte repede am aflat si cine era persoana si a urmat o sptamana de groaza.DE CE?Pentru ca el alerga intre mine si ea si nu renunta la nici una.Niciodata nu a ales intre noi doua.A stat cu ea pana a plecat si nu s-a mai intors nici in ziua de azi.M-a durut enorm de mult...Si foarte greu am uitat...Mai ales ca a asteptat sa plece ea si abea dupa au inceput regretele.Vroiam chiar sa ne despartim si ma pregateam sa plec in strainatate la o verisoara.El stia ca ma voi intoarce dar mai mult ca sigur se indoia.Cu inima indoita imi zicea ca ma va astepta si ca ma va iubi orice s-ar intampla.Cand mai aveam doar cateva saptamani pana la plecare aflu ca sunt insarcinata.Imposibil,eu nu puteam decat cu tratament,nu ramasesem niciodata desi nu foloseam nici o protectie...Ei bine,am zis ca e un semn de la Cel de sus.Asa s-a intamlat ca am ramas cu el,am scos actele,in urma cu 3 luni am nascut o minunatie de baietel,am facut si nunta si traim fericiti...foarte fericiti.Am iertat de iertat.Dar nu am uitat.Acum glumim pe tema asta si chiar glumesc spunandu-i "Daca nu te-ndragosteai tu de ea...sigur o faceam eu!La cum arata..."

Suntem o familie foarte fericita,implinita.Il iubesc si mai iubeste foarte mult!Sunt sigura ca nu ar mai gresi niciodata.Ii multumesc lui Dumnezeu ca nu am plecat atunci!

Giana de Dani
NOI http://photos.yahoo.com/gianadedu

PUIUL MAMII http://dedu-daniel.celebration-of.com/

AngeliquedeS spune:

Este foarte dureros. Nu am povestit la prima mea postare dar o fac acum. Eu am scapat ca prin urechile acului sa trec prin asa ceva si asta pentru ca am depistat la timp. Sotul meu facea masteratul la Galati si acolo era sa se incurce cu o colega. Era o nebuna, ca altfel nu pot sa ii spun, unei femei care decade atat de mult incat sa ajunga sa alerge cu limba scoasa dupa un barbat, sa ii faca declaratii, sa il sune zi si noapte, sa ii spuna ca daca ramane cu ea, ii da casa si masina si bani cu galeata. Problema de care m/am temut eu foarte mult este ca barbatii sunt toti foarte prosti atunci cand vine vorba de orgoliul lor si numai faptul ca li se intampla asa ceva ii face sa fie foarte mandri de faptul ca se simt atat de doriti si li se da atata atentie si atunci cedeaza. In plus el era foarte singur si terenul era propice pentru acest lucru. Eu am aflat foarte rapid, pentru ca el nici nu se poate ascunde si eu sunt si genul care stau mereu pe faza. Vreau sa va spun ca a terminat masteratul la "fara frecventa" . Nu l/am mai lasat sa mearga acolo decat la examen si chiar si asa imi statea inima.

Oricum tot a fost un soc pentru mine pentru ca aveam atata incredere in el ca nici macar nu imi trecea prin cap ca se poate intampla asa ceva. Nu am uitat si nici nu am iertat si acum stau cu ochii si mai deschisi. Oricum am fost foarte "ingaduitoare", i/am spus ca nu are decat sa ma insele cu tot orasul, numai sa nu aflu eu. Din pacate cand ma enervey si acum ii scot ochii pentru asta. Daca m/ar insela, nu as putea trece peste asta pentru ca nu pot uita.

Pupici,
Angelique

pozele mele
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=48808&whichpage=7" target="_blank">povestea nuntii
luna de miere

Ingala spune:

Roana draga,

In primul rand te felicit ca ai ales aceasta cale crestineasca de IERTARE fata de sotul tau. Este foarte important sa ierti din toata inima ta, asta nu inseamna neaparat sa uiti.
Eu pot spune ca am patit "mai rau" cu sotul meu. Am aflat in vara citind din greseala niste emailuri de "dragoste" intre cei doi, ea fiind plecata pentru o scurta perioada in afara tarii. Sotul meu a dus o viata dubla timp de 2 ani impartindu-si timpul intre 2 femei. A facut tot ce i-a stat in putinta ca eu sa nu aflu, nici sa nu simt nimic schimbat. S-a asigurat mereu ca eu sa fiu fericita, imi spunea cat ma iubeste si pe mine si pe copilul nostru, traiam intr-un mic paradis. Ma simteam implinita si ca sotie si ca mama si profesional, ma intrebam uneori daca e adevarat si cat mai poate dura aceasta fericire. Ceea ce este inca greu de inteles pentru mine este cum a putut sa iubeasca 2 femei in acelasi timp... Ii pare rau ca am aflat, isi dorea sa duca singur crucea, eu sa nu sufar. In final s-a despartit de ea, oricum voia sa faca asta mai de mult. Cu toate acestea l-am iertat si singura mea speranta ca nu va mai gresi este RUGACIUNEA si credinta in Dumnezeu. De la acest incident eu m-am apropiat f mult de Dumnezeu si ori de cate ori imi vine in minte vreun gand de deznadejde sau imagini negative spun rugaciunea inimii si chem numele lui Iisus: "Doamne Iisuse Hristoase miluieste-ma pe mine pacatoasa". Asa sa ne ajute Dumnezeu sa nu osandim pe aproapele nostru ci sa purtam grija pacatelor noastre.