Endometru, ovulatie, temperaturi, monitorizari 71

Liana30 spune:

simo ia da mama o fuga pana la "Superp.visat si gravi"..sa vezi ce facuiii..faciu bine?


olteanca


Liana

"Nimic nu-i imposibil!"

catty spune:

Fetelor, din pacate nu am o veste buna. Am facut testul dimineata la prima ora, si este NEGATIV. Nici cea mai mica speranta nu se intrevede.
Am plans de m-am umflat. Nu mai pot. Nu mai sper nimic. Cred ca totul a fost in capul meu. Vreau sa imi vina odata uratii, oricat de ciudat ar parea, pt ca vreau sa termin cu durerea asta.
Nu mai astept nimic si cred ca ma voi apuca iarasi sa iau anticonceptionale.
Nu mai vreau sa lupt si sa sper. GATA!!!!!!!!!!!!! Sunt o femeie terminata. Sufletul meu este facut bucatele si nu se mai poate repara. Stau si astept ziua in care sotul meu o sa imi spuna ca vrea sa divortam si ca vrea sa isi refaca viata alaturi de o femeie care poate sa ii daruiasca un copil.
Vreau sa urlu si sa tip si sa fac o criza care sa ma poate ajuta sa scap.
Sunt in pragul unei crize de nervi. Vreau sa fiu singura si departe de toata lumea si de viata mea de cacao.
Nu stiu cand mai intru. Oricum va tin pumnii si va doresc toate cele bune si sa aveti parte de bebei.



catalina

Tabitha spune:

Catalina draga,

Te rog sa nu disperi. Nu a fost sa fie acum, va fi data viitoare. Trebuie sa crezi in acest lucru.

LA mine sotul e "de vina". Nu pot insa sa-l consider pe el vinovat. Asa a fost sa fie. Crezi ca as putea divorta de el? In nici un caz. Ne iubem si asta e cel mai important. Vreau un copil, e adevarat, dar il vreau cu el. Adica sa fim impreuna parintii lui. Iar daca nu se va putea sa fie al nostru biologic vorbind, vom gasi noi o alta solutie, inclusiv adoptia (de care el acum nu vrea sa auda...).

Dupa ce a aflat ca are azoospermie, mi-a spus de multe ori ca daca vreau, putem divorta, ca sa pot sa gasesc un barbat cu care sa fac un copil. A zis ca imi lasa tot: casa, masina, lucruri. Crezi ca m-am simtit bine auzind asa ceva? Stiu ca pe el il doare, poate, mai mult decat ma doare pe mine. Numai ca el nu se exteriorizeaza. Daca sotul tau ar fi fost cel cu probleme si nu tu, l-ai fi parasit? Nu te gandi ca vrea sa divortati. E greu momentul prin care treci acum. Si eu am trecut, cand mi-au zis ca dupa ICSI nu am ramas insarcinata. Eram in Turcia, nu era cu mine sotul meu si am plans doua zile de am crezut ca nu voi mai avea lacrimi pentru toata viata. Si totusi m-am intors acasa si o luam de la capat. TREBUIE SA REUSIM. Ai incredere in voi, in puterea de a trece peste aceste esecuri si mai ales ai incredere in Cel de Sus. Vei reusi. Nu renunta. Tot ceea ce nu te doboara te face mai puternic. HAi, ai incredere in ziua de maine. Fa-o pentru acel suflet micut care te asteapta sa-i devii mamica.

Cu speranta, Tabi

marrina spune:

quote:

---

Originally posted by Amely

Marrina, stiu ca ai dreptate fata dulce...cu stresul si cu tot, pe de alta parte, as vrea sa cred ca asta ar fi cauza pt. care nu raman, si anume prolactina mare, mai ales acum cand am aflat ca ar avea leac... fiindca as ataca-o imediat, daca as sti ca asta e...ma-ntelegi? cum s-ar zice, e o raza de speranta.

---

Sa nu ma intelegi gresit. Vroiam sa spun sa nu-ti faci probleme pentru prolactina ca e un pic cam mare ca sa nu creasca si mai mult de la acest stres suplimentar. Sigur ca trebuie sa o ataci. Deci s-o tratezi. Si sa incerci sa fii mai detasata fata de probleme (serviciu, audituri...). Eu sunt sigura ca ai 100% sanse sa rezolvi problema.

Madana spune:

Catty ce rau imi pare pentru test. Of draga mea, nu te lasa prada disperarii, nu asa, te rog. Nu stiu exact ce as putea sa-ti spun eu acum ca sa te scot din butoias dar iti trimit, chiar si daca numai telepatic si virtual, o imbratisare maaare. Toate suntem alaturi de tine si te iubim. Iar sotul tau sigur nu se gandeste la divort. SI mai cred ca daca nu-ti vin uratzii zilele astea, sa-ti faci totusi un test de sange, se mai intampla sa nu se pozitiveze testele din urina. Hai fruntea sus iubita, nu esti singura, suntem toate aici si suferim odata cu tine.

Tabitha ai vorbit asa frumos .



:Dana

bubulina1 spune:

Catalina, nu mai fi trista, intr-o zi o sa rasara soarele si pe strada noastra! Atata timp cat nu ti-au venit uratii, inca mai exista o sansa. La unele fete se pozitiveaza testul de sarcina dupa 2 saptamani de intarziere, asa ca eu zic sa incerci sa fii optimista. In rest, ce semne ai? Iti mai este greata? Eu zic ca stresul nu-ti face bine deloc, mai ales ca inca mai este o sansa. Si daca nu o sa fie luna asta, o sa fie luna viitoare. Suntem toate alaturi de tine.
Uite, iti trimit un

"Speranta moare ultima"

adelamaria spune:

Catty, draga mea fata, nu stiu ce sa zic! Nu pot sa cred!...Te inteleg ca esti trista si dezamagita, dar poate intri macar dupa ce te mai linistesti...Nu te mai gandi la lucruri rele acum! Tabitha are mare dreptate! Sotul tau trebuie sa te inteleaga si sa te sprijine!...
Probabil ca la ora asta inca plangi si nu-ti vine sa crezi...Dar trebuie sa te ridici!! Trebuie! Nu poti abandona...Stiu ca acum pare al naibii de greu, imposibil, dar trebuie sa continui! Noi vom fi aici pentru tine...

catty spune:

Nu intelegeti, daca barbatii sunt de vina, atunci ei astepasta sa ii sustinem si sa fin alaturi de ei. Daca insa problema este doamna, atunci se satura de asteptat si pleaca. Am vazut multe cazuri din astea, asa ca nu mai cred in Fat Frumos care te iubeste pana la adanci bartanete, mai ales cada esti "defecta".
BUBULINA 1 poate ca ai dreptate, sau poate ca nu. Oricum stau cu banii pt testul la sange in geanta, dar nu ma duc. Nu are rost. Testul negativ mi-a aratat ca nu am de ce sa sper si sa ma bucur. Am cantat victorie inainte de termen si acum platesc.
Cel mai tare ma doare ca nu pot sa ma exteriorizez pt ca sunt la serviciu si stau si privesc in got si nu ma mai intereseaza nimic.
Nu stiu cate dintre voi isi amintesc ca in luna iulie, atunci cand am pierdut sarcina, sotul meu nici nu s-a uitat la mine. Nu a spus nici un cuvant, nici o mangaiere, nimic. Parca nici nu eram in aceeasi camera cu el. In loc sa vorbeasca cu mine, sa ma intrebe cum ma simt, a spus ca ii e foame si sa pun masa, apoi s-a asezat la televizor si m-a ignorat. Cateva zile nici nu a dormit in acelasi pat cu mine. Asta ma asteapta si acum si de aceea cred ca mai devreme sau mai tarziu divortul va fi inevitabil.
ADELAMARIA, daca as avea o situatie financiara buna care sa imi permita sa fac monitorizari si dozari hormonale sau alte tratamente, inclusiv o inseminare, nu mi-ar pasa. Dar asa, a trecut mai bine de un an si nu s-a intamplat nimic, si nici nu se intrevede vreo mostenire care sa imi asigure partea financiara pt a sprijini tratamentul pt a avea un bebe. Voi stiti cat de scump este.
Nu stiu de ce am sperat, mai ales ca toti medicii la care am fost mi-au spus ca "fara tratament nu vei ajunge nicaieri". Ei spun asta, dar la partea financiara nu se gandeste nici unul, cred ca daca medicii au bani toata lumea este la fel. Nu le pasa de tine ca om si ca pacient, ci ii intereseaza doar cat le indesi in buzunar. Cel putin asa este la noi. Eu nu pot, asa ca trebuie sa ma resemnez si sa nu mai sper. Pentru mine totul s-a sfarsit.

catalina

iepurila spune:

Catty, iubita, suntem toate alaturi de tine si te tinem de manuta. Te rog frumos nu lua decizii de astea la suparare. Eu cred ca fiecare din noi te intelegem perfect. Cred ca aproape toate am simtit disperarea. Si te asigur ca va trece. Si vei vrea sa o iei de la capat. Nu pot sa explic, dar mie asa mi se intampla. Oricat de jos cad, dupa una doua zile ma apuca din nou forfota.
Dupa ultima histero gandeam la fel ca tine. Nu mai vreau in viata mea durere, dezamagire. Si acu sunt pe baricade. Lupt. Ca alta sansa nu am.

Marrina nu sunt trista. Mai pic din cand in cand, atunci cand am timp sa ma gandesc. Dar cum nu am.....

Si feteleor am gasit motivul pt care nu prea scriu: STAU CU PUMNII STRANSI pentru voi.

Va pup din tot sufletul pe toate


Eu, iepurica
Oamenii nu esueaza, doar inceteaza sa mai incerce.

Alexia27 spune:

Catty, cand am venit acum doua zile de la Moisica, toata fiarta si disperata i-am facut sotziorului o criza de plans si numai prostii mi-au iesit din gura. Eram satula sa dau dintr-una in alta, Moisica imi repeta si ea faza cu infertilitatea pe care o da endometrioza, plus chistul de pe singurul meu ovar...si i-am spus sotzului ca era mai bine daca se casatorea cu altcineva care sa nu aiba numai probleme, cu cineva intreaga si normala care sa poata sa faca copii, ca inainte de casatorie nu avea problemele pe care le are acum din cauza mea si alte asemenea ineptii. Stii ce mi-a zis? Sa termin cu prostiile astea ca el pe mine ma iubeste si problemele astea pentru el fac parte din partea frumoasa a vietii pentru ca ne implica pe amandoi. Ca atata timp cat ne iubim, intr-un fel sau altul vom rezolva tot, si vom avea un copil. Si ca il doare cand ma aude ca-i spun ca nu sunt intreaga si normala, ca pentru el sunt "wonderful" si "perfect" si ca ma iubeste foarte mult
Dupa o noapte de plansete m-am trezit cu mai mult optimism si cu hotararea de a lupta pana la capat. Pentru al meu, ca si pentru al tau, noi suntem cele mai importante, oricat si-ar dori un bebe, si ei sunt fericiti daca si noi suntem si nefericiti daca pe noi ne doare. Asta este cel mai important. Parerea mea.