CLEPTOMAN SAU NU?

Mai nou copilul meu, in varsta de sase ani, a inceput sa "imprumute", fara a cere voie proprietarilor obiectelor, diverse obiecte sau jucarii. Pana acum acest lucru s-a intamplat de trei ori.
Prima oara i-am explicat cu "vorba buna" ca nu are voie sa faca asa ceva si am fost impreuna cu el la copilul respectiv pentru a inapoia jucaria.
A doua oara l-am certat si i-am interzis sa mai faca asa ceva...
Dar, surpriza, a doua zi a venit cu un alt obiect acasa. Si de data aceasta l-am certat putin mai dur si l-am amenintat ca o sa il pedepsesc daca se mai intampla alta data .
El spune mereu ca a luat jucaria pentru a se juca cu ea si ca o va inapoia a doua zi... In plus el are exagerat de multe jucarii deci nu este vorba de lipsa si in plus ma deranjeaza ca nu cere ci, pur si simplu, ia jucaria, o ascunde si apoi cand eu o descopar ma minte ca a cerut voie sa o imprumute.
Ma deranjeaza enorm acest comportament si nu stiu cu sa ii mai explic ca nu trebuie sa faca asa ceva, cum sa-l dezvat de acest nou obicei care mie imi displace atat. In plus ma intreb: este aceasta o dovada de cleptomanie?
va rog sa ma ajutati cu un sfat
Cristina

try spune:

Cand ai fost cu el sa-i inapoiezi jucaria copiilului, el a facut "reparatia" (adica zcuzele derigoare etc.) sau mai mult tu? Adica el a fost cel care a spus ca a luat jucaria fara sa ceara voie, si-a cerut iertare si a promis ca nu mai face sau doar a adresat un simplu "iarta-ma" la sfarsit?
Ma gandesc ca un copil nevoit sa treaca prin etapele recunoasterii, adresarii scuzelor etc.) e suficient de stanjenit de situatie si nu o repeta. Nu cel putin atat de repede.
Nu cred ca nu stia ca a furat-o (caci altfel nu o mai ascundea), asa ca motivatia lui cum ca a luat jucaria sa se joace cu ea e doar servita pentru tine. N-am idee de ce face asta, dar nu a facut-o din nestiinta (altfel ar fi inteles de prima data de cand i-ai explicat ca nu e permis sa faca asta).

Incearca asta: cand il iei de la baietelul respectiv, intreaba-l de fatza cu gazdele daca a luat vreo jucarie care nu-i apartine (insa nu-l cauta in haine, vezi daca recunoaste singur). Daca te minte, fa-l sa inteleaga ca in felul asta comite 2 greseli: ia fara sa ceara voie si minte.
Apoi ma gandesc ca-l poti pedepsi cu interdictia de a mai merge pe la copilul respectiv (de a-l mai vizita). Si fa-l sa priceapa ca asta se poate intampla cu toti prietenii lui daca va continua sa ia lucruri de la ei si in felul asta va ramane fara prieteni - se va juca de unul singur. Spune-i ca el are de ales (ca decizia ii apartine): alege sa ramana fara prieteni sau sa se comporte cum trebuie fatza de ei?
Sau ma gandesc ca-i poti aplica regula: pentru fiecare jucarie furata, tu oferi cadou altor copii 5 din jucariile lui preferate. Desi acum imi dau seama ca asta suna a negociere, ori in privinta furtului nu trebuie nimic negociat, e subiect tabu, iar Andrei trebuie sa constientizeze ca un astfel de comportament nu e tolerat (zero tolerance).
Poate argumentele astea vor avea efect...

Alex - 5 Nov. 2004 ......... poze cu noi

slakje spune:

Sa stii ca una dintre amintirile mele din copilarie e de cand am furat de la o fetitza, si stii ce? Un martisor.
Dar amintirea e ca a fost prima data cand am realizat ca e "rusinos" sa furi, a trebuit sa duc martisorul inapoi si sa-mi cer scuze.
Nu cred ca e vb la varsta asta de cleptomanie, dar copiii trebuie invatzati ca nu pot lua lucruri care nu le apartin, asa, numai fiindca le gasesc frumoase sau le vor.

iren spune:

Nu este cleptomanie.
Io cred ca este de fapt un comportament de protest fatza de situatzia lui actuala...sau poate nu, dar nu este cleptoman, e prea mic.

Iren dubla mamica Bogdanelu nazdravanu si Julia turbo

motzu Juliei+tortu lu Bogdanelu-nou!
august-septembrie-nou!
pozne
degetzeii




In caz de greturi si alergii la anumite persoane, se recomanda retragerea intr-un loc izolat si racoros si consumarea, in liniste, a patru- cinci lamii pe ora.

mamica dulce spune:

nici eu nu cred ca este cleptomanie,trebuiesc educati ,nici un cpil nu se naste cu codul manierelor integrat.
Explica-i iar si iar ca nu e frumos,ca acel copil plange dupa jucarie,invata-l sa ceara frumos,poate nu stie cum sa ceara,poate i se pare rusinos si de asta ascunde.
Daca situatia continua il pedepsesti acolo unde il doare,try a zis bine.
Pana la urma nu poti sa zici n-ai voie si basta,,ca asa zic eu,ca nu e frumos etc ! ci trebuie sa vada efectele actelor sale.

iren,um adica protesteaza? fatza de ce?

poze de la mare-super!:)
http://de.pg.photos.yahoo.com/ph/ancuta_hoppe/album?.dir=1b51&.src=ph&store=&prodid=&.done=http%3a//de.pg.photos.yahoo.com/ph/ancuta_hoppe/my_photos
Insula Mainau,Bodensee-Marc 2 ani jumate aprilie 2005
http://de.pg.photos.yahoo.com/ph/ancuta_hoppe/album?.dir=/8c1c

adrienne12 spune:

copiii fac lucururi timpite si fara explicatie logica. si eu faceam asta (luam papausi de la prietene sau cirpe pt. rochii) iar bataile maica-mii parca treceau pe linga mine. Nu realizam ce-mi spune maica-mea caci altfel m-as fi oprit. Am inceput pe la 3 ani daca imi amintesc. Fii ferma si ai rabdare. Explica-i ca nu e bine si daca vezi ca se incapatineaza, pedepseste-l.

annitha_cl spune:

Am incercat sa ii explic...prima oara ca nu este frumos, ca nu are voie, l-am intrebat cum ar reactiona daca un prieten de-al lui ar "imprumuta"de la el o jucarie de-a lui ce ar simti... si multe altele... De raspuns a raspuns ca nu s-ar simti bine daca i-ar disparea vre-o jucarie, ca site ca nu e frumos sa fure, ca si mama lui i-a spus ca daca fura ajunge la puscarie ... concluzia? Stie ce inseamna a fura, repercursiunile, dar totusi o face! De ce?
Tot gandindu-ma la acest subiect, ieri ( la serviciu nu am facut nimic) mi-au venit in minte mai multe variante printre care si aceea ca eu am fost plecata in week-end si poate a fost un fel de razbunare, ceva de genul tu ai plecat si eu fur pentru ca nu esti langa mine...( ce-i drept sotul meu mi-a povestit ca in seara in care eu am plecat Andrei a plans ca l-am parasit iar cel de-al doilea "furt" a avut loc a doua zi).
Dupa ce mi-au explodat creierii in cautarea unei solutii prin care sa-l determin sa nu mai repete aceste fapte am iesti in pauza de masa ( prin librarii) in cautarea unui refugiu. Am descoperit o carte foarte interesanta si foarte utila "Comunicarea efcienta cu copii".
Citind, in drum spre casa ( am uitat sa mai cobor unde trebuia), am descoperit cum ar trebui sa abordez aceasta problema si am inventat repede o povestioara care m-a ajutat.
Am sa va relatez povestea.
"- Adrei, stii ce a patit baiatul unei colege de serviciu?
- S-a dus sa se joace la un prieten de-al lui si a gasit prin casa o masinuta frumoasa care lui i-a placut mult de tot...Stii ce a facut cu masinuta?
- Ce a facut ( deja ii starnisem interesul - uitase de desene si era tot numai ochi si urechi-)?
- Pentru ca i-a placut foarte mult si el nu avea acasa o masinuta ca aceea a luat-o acasa la el ca sa se joace putin cu ea si mai tarziu sa o dea inapoi prietenului lui... Stii ce s-a intamplat?
- L-a prins mamica lui si l-a pedepsit, la batut?
- Nu, i-am raspuns eu... Un soldatel de jucarie, de la prietenul lui, l-a vazut cand a luat masinuta si noaptea le-a povesti celorlalte jucarii ce a facut el...
- Dar jucariile nu vorbesc!
- Ba da, dar noi nu le auzim pentru ca ele vorbesc pe limba lor si noi nu le putem povesti...
- Si ce s-a intamplat, m-a intrebat el foarte curios ( avea niste ochi mari mai ca imi venea sa rad)...
- Jucariile, de cate ori se ducea baiatul colegei mele pe la prietenul lui, nu se mai jucau cu el si au inceput si cele de acasa sa nu se mai joace cu el... Stii de ce?
- De ce?
- Pentru ca le era frica sa nu le ia si pe ele din casa lor, pentru ca asa cum pentru jucariile tale casa lor este aici asa si pentru acele jucarii casa lor era la prietenul lui Matei ( Matei fiind baiatul colegei mele). Stii ce a facut Matei?
- Ce, m-a intrebat el aproape cu groaza...
- A luat masinuta si si-a cerut scuze de la ea si a inapoiat-o prietenului lui cerandu-i scuze si acestuia. Si de atunci nu a mai luat nici o jucarie sau lucru de la nimeni... Cand ii placea ceva ii spunea mamie lui si ii scriau impreuna mosului ( Mos Craciun) sa ii aduca si lui.
- Atunci am sa fac si eu la fel, mi-a spus el foarte hotarat.
Apoi a fugit in alta camera ( camera mea) si a adus inca trei jucarii (pe care eu nu le descoperisem inca) inmprumutate, le-a pus pe patutul lui si le-a cerut scuze, apoi m-a rugat sa merg cu el la copii de la care le luase si le-a dat inapoi."
Aceasta este povestea si, trebuie sa recunosc ca, am avut mai mult decat noroc deoarece toti copii de la care el luase jucarii nu s-au mai jucat cu el, iar el a crezut ca jucariile le-au spus si copiilor ca el a furat si de aceea acestia nu s-au mai jucat cu el. Cand ne-am intors acasa a facut o lista pentru mosul in care a cerut exact aceleasi jucarii pe care le luase ( a scris in legea lui - liniute si bastonase-).
Asa am gasit rezolvarea la aceasta problema pentru moment. O sa vad si efectele...

annitha_cl spune:

mamica dulce Posted - 25/10/2005 : 23:52:50
--------------------------------------------------------------------------------
iren,um adica protesteaza? fatza de ce?

Am sa-ti raspund eu, pe scurt, la aceasta intrebare: Andrei este baiatul sotului meu din prima casatorie, a fost crescut doar de mama trei ani, acum ( de doua luni) mama lui e plecata din tara pentru o perioada mai lunga ( poate definitv) iar el sta cu noi.

iren spune:

Mami, uite aci subektul complet, ca sa-tzi dai seama de ce zic ca furtul poate fi o forma de protest- ma refer acum la Andrei http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=59028
Cum mai e Marc, shi-a mai revenit?

Iren dubla mamica Bogdanelu nazdravanu si Julia turbo

motzu Juliei+tortu lu Bogdanelu-nou!
august-septembrie-nou!
pozne
degetzeii




In caz de greturi si alergii la anumite persoane, se recomanda retragerea intr-un loc izolat si racoros si consumarea, in liniste, a patru- cinci lamii pe ora.

try spune:

Annitha, jos palaria, nici prin cap nu-mi trecea de asa o rezolvare. Ai fost brilliant.
Stia meu ca paralelele facute cu alte personaje (animale, lucruri, alti copii etc.) sunt foarte de efect la copii (ei au capacitatea de a observa similaritatea cu situatiile lor, dar nu se simt acuzati direct), dar tu ai gasit o solutie care mie mi-a luminat fatza. Am citit pe nerasuflate...

Alex - 5 Nov. 2004 ......... poze cu noi

annitha_cl spune:

Try, nu este meritul meu ci norocul de a descoperi o carticica care m-a invatat acest lucru. Fara acea carte poate as fi recurs la cu totul alte masuri ( mai drastice) probabil ca l-as fi pedepsit.
Uneori este foarte greu sa gasesti solutia potrivita, mai ales atunci cand esti surmenat si super stresat... ajungi sa nu mai rationezi corect si ajungi sa iei decizii total nepotrivite... Ce bine ar fi daca cineva, nevazut, ar putea sa te traga de maneca si sa-ti spuna in acele momente:: hei ce faci? E un copil? Tu ai uitat ca esti tot copil? Fii la fel ca el si vei reusi!
Nu crezi?