Un copil poate distruge o casnicie
Raspunsuri - Pagina 2
cami30 spune:
Eu cred ca articolul reprezinta o realitate si ca multe mamici care trec prin asta sufera si o faza de "negare" a acestei realitati.
Daca ai norocul ca langa tine sa existe cel putin o pereche de bunici care sa te ajute, sau sa ai un cont grasutz care sa-ti permita angajarea unei bone, atunci clar treci prin toate astea mai usor.
Putine femei recunosc faptul ca dupa venirea pe lume a unui copil viata sexuala a avut de suferit, la fel ca si pasiunea intre cei doi parinti. Clar ca toata atentia se intreapta asupra lui bb si ca mamica, oricat de viteaza ar fi ea, nu mai poate face fatza si nu mai are timp de nimic.
SUnt si mamici fericite care au norocul bunicilor care abia astepta sa se mute cu bebelul in camera ca sa-i lase pe parinti sa-si vada de viata lor, multe insa nu au norocul asta. Ca sa nu mai zic ca mi se pare oribil sa fac sex ( ca dragoste nu se mai numeste) cu bb in camera langa mine.
Dar.... norocul e ca cele mai multe cupluri care isi doresc copii, sunt dispuse sa treaca peste toate astea sau pur si simplu sunt coplesite de atentia pe care trebuie sa o acorde lui bb ca sa se mai gandeasca si la ele sau.. la tatic.
Mie imi pare ca articolul nu e tampit, doar pentru ca suntem noi pe un forum care vorbeste despre copii si ar trebui sa sustina aducerea pe lume a copiilor.
Poate ca mai degraba ar trebui sa gasim o solutie pentru ca aceste probleme care apar cand vine bebe, sa dispara usor si sa nu duca la destramarea unui cuplu. Sunt oameni care chiar nu reusesc sa faca fata unor astfel de probleme.
MA gandesc la mine. Cred ca as turba sa stiu ca nu ma ajuta nimeni, si ca sotzul s-ar duce la un tenis cu baietii in timp ce eu stau sa schimb scutece si sa alaptez, asa cum multe femei fac. Si oricat mi=ar promite sotzul meu ca va fi un tatic model, chiar nu-l cred in stare sa se schimbe, la cata lene are in el si la cum stramba din nas cand se "partzaie" nepotzica lui. Asta nu inseamna totusi ca nu ar trebui sa fac un copil cu el, insa nu stiu ce solutii as putea gasi ca sa nu ma isterizez eu, sa-mi fac bagajele si sa plec la mama in secunda in care nu m=ar ajuta sau nu ar percuta la ceea ce i-as cere.
Mi se pare normal ca atunci cand doi oameni fac un copil, amandoi sa se implice. Si da, militez pentru concediu de cresterea copilului si pentru barbati si implicarea lor egala atata vreme cat nu este legata de alaptat.
Pai de ce el sa sforaie cu spume toata noaptea in timp ce eu sa-mi adancesc cearcanele, alergand la fiecare suspin al bebelusului?
Si stiti ce cred eu? Ca asa cum ne crestem sotzii asa ii avem. Si daca isi mai baga si soacrele coada.. atunci se alege prafu de tot. El cu ziarul si cu meciul la tv si tu cu scutece, biberoane si manjita toata de lapte, cereale si piureuri... incercand sa faci mare odrasla :)...
Da, un copil poate aduce multa fericire, dar daca trecem prin sectiunea "in unul sau in doi , mergem mai departe"... sau "mamici si tatici singuri", atunci o sa vedeti ca un copil poate sa destrame un cuplu. Copilul va ramane iubirea vesnica a parintilor.. insa parintii de multe ori raman singuri si nefericiti pentru tot restul vietii. Copilul nu va ramane tot restul vietii langa tine, asa e legea, asa e lumea facuta.
Desi ador mamicile tinere, pe car ele consider niste curajoase, sunt de opinia ca e bine sa analizezi pe toate partile hotararea de a aduce pe lume un copil si nu doar sa actionezi sub impulsul de moment, atunci cand esti super indragostit si ai senzatia ca un copil va lega si mai mult relatia. Dovada acestui fapt o constituie si numarul mare de divorturi, in urma carora ramane de cele mai multe ori un copil, cu o trauma mai mica sau mai mare.
cami
KUKI spune:
Ce tampenie !
Articolul asta trebuia publicat in China sau India sa mai stopeze explozia demografica.
Iulia
alice2004 spune:
Cami30, 
! Total de acord cu tine !
Si de ce timpenie ? ...
Alice si
Andrei Florin (12.08.2004)
Gizmo pina la un an
Gizmo dupa aniversarea de un an
bibyrox spune:
Cami si eu sunt de acord cu tine!!!
Sotul meu este momentan copilasul meu. Sunt sigura ca voi avea mult de furca cu el cand va veni pe lume bb dar asta nu ma sperie si nici vreun articol din cine stie ce ziar. Cred ca secretul sta in ceea ce ne-a legat si anume: dragostea! Si mai cred ca dragostea invinge totul!
Bucuria vietii e zambetul copilului, al omului drag si al sperantei ca totul va fi bine...
Biby
Cununia civila
Biserica
Restaurant
ana_a spune:
Eu nu sunt de acord cu Cami, imi pare rau dar dragostea dintre mine si sotul meu nu a avut de loc de suferit...ba din contra, daca stau sa ma gandesc e muuult mai bine!
Si nu stiu cum se face dar ador sa-i iau de pe degete la Stefan papica mozolita, sa-l vad zambind fericit cand imi da cate un biscuit mozolit si sfarmat in manutze si il pap cu placere
ca e din manutza lui! nu vad nimic aiurea sa ne vedem manjiti amandoi(eu si Stefan) cu pireu sau cereale
.Imi pare rau cand aud femei care gandesc asa, mai ales cele care inca nu au un copil in viatza lor si nu stiu cu adevarat ce inseamna asta!
Si eu nu am bunici care sa ma ajute, nici macar pentru 5 minute, suntem doar noi 3 si nu pot sa ma laud cu un sot care sa schimbe scutece de kk sau sa spele biberoane...si nici nu am nevoie!
Intradevar e un articol care ar fi trebuit scris in China ...haha...
Pupici de la noi si 
Ana, mamica lui Stefan, pui mic si frumos
Strengarul de un an
an-k spune:
zic si eu ca problemele de mai sus exista dar la baza lor stau alte probleme si nu bb, una cred eu ar fii imaturitatea...
anca si micutza Bianca(14/03/2005)
http://community.webshots.com/user/biancahugoanca
alessia105 spune:
quote:
zic si eu ca problemele de mai sus exista dar la baza lor stau alte probleme si nu bb
si eu cred la fel.....
Eu sunt una din mamicile care si-a crescut singura bb-eul ...relatia mea cu fostul meu s-a degradat f mult dupa nastera lui bb..dar a fost vina mea exclusiva ptr ca dupa nastere am capatat drept cadou de la sitemul medical romanesc o depresie de toata frumusetea ..povestea in intregime am scris-o odata pe forum http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=42358
....nu mai conteaza acum ....dar fiecare caz dupa mine isi are povestea si cauzele sale ..dar nimic nu e mai frumos pe lume decat zambetul unui copil care iti zice "mama" sau "tata"
Va pupam dulce pe toate si pe toti,va dorim tot binele din lume si MULTA SANATATE!
Alessia
, Benny 
(02.03.05) si Sebi (16.01.98)
http://community.webshots.com/user/alessia1055
impreuna spune:
Articolul respectiv mi se pare cam "tras de par" daca nu impins la extrema. Scoate in evidenta aspectele negative (exagerate), dar nu se lasa sa se inteleaga ca aspectele pozitive le compenseaza din plin.
Cum spuneau si altii, o astfel de relatie are alte cauze ca sa ajunga in acest punct in momentul aparitiei bb-ului.
Si mai consider ca doar parintii pot avea opinii obiective, pentru ca stiu ce inseamna asta, ceilalti pot doar sa "presupuna"..., fara suparare!
Impreuna = mami Flavia, tati Mircea si puiutza Sara
cami30 spune:
Ana poti sa crezi sau nu insa eu ma bucur din tot sufletul ca cineva reuseste, cand exista fericire pentru ca si eu pot atunci sa invat si sa ma ambitionez si eu intr-o situatie sau alta, fara sa alung speranta.
Repet faptul ca nu postez aici pentru a fi contrazisa sau pentru a crea controverse ci doar opinii personale adunate din situatii reale si nu din ce am visat eu cu o noapte in urma. Nu inteleg de ce exista pe forumuri, in general atata agresivitate si de unde dorinta asta morbida de a contrazice si de a te certa cu cineva, incercand sa-ti impui parerea personala.
Ana, imi doresc si sper ca atunci cand voi fi si daca voi fi mamica sa am tot atata bucurie si sa ma descurc tot atat de bine ca si tine, pentru ca nici eu nu voi avea nici un fel de ajutor din partea nimanui si a citi pareri diferite inseamna sa invat din experienta oamenilor.
Din punctul meu de vedere vin aici pentru a-mi impartasi parerile, pentru a comunica si nu pentru a ma certa, a ma da desteapta sau a-mi impune opiniile. Cu tristete insa descopar atitudini agresive, certarete.
impreuna mi se pare rautacios ( din nou, parerea mea) din partea ta sa spui ca numai cei care au copii pot emite pareri obiective. Cred ca exista suficienti oameni maturi care nu au copii dar care pot discuta astfel de experiente. Poate au vazut, poate chiar au experimentat cu un nepot, o nepoata, un frate, cineva care ar putea sa-i determine sa discute vizavi de astfel de situatii.
Poate vreau sa invat si poate vreau sa cunosc si aspectele negative ( pe care as dori sa le inlatur) si pe cele pozitive de care as dori sa ma bucur.
De asta ma aflu aici asa cum se afla si multe aspirante care nu stiu dar vor sa invete, care fie se tem fie se bucura, sunt sau nu sunt pregatite pentru asa ceva.
Imi cer scuze ca m-am intins atat de mult offtopic, dar mereu ma lovesc de mereu si mereu alte rautati din partea unor oameni pe care nu-i cunosc si chiar nu-mi explic de ce au atitudinea asta
cami
boo lina spune:
Mie nu mi se pare deloc un articol ptr China. Dealtfel din start spune: Venirea unui copil pe lume poate face o relatie de dragoste sa fie completa, dar poate de asemenea sa duca la o ruptura permanenta. Sotul meu s-a implicat foarte mult in cresterea copiilor dar in primele 6 luni nu pot spune ca viata noastra sexuala a fost cine stie ce, eram tot timpul obosita si stresata. La al doilea copil, e drept, totul a fost mult mai simplu. Pe de alta parte viata sociala nu mai este ce a fost, nu zic ca as vrea sa ies in fiecare seara undeva dar atunci cand vrem sa iesim trebuie sa ducem copiii la parinti, si eu sunt printre norocoasele care inca mai au parinti si chiar niste parinti care ma ajuta din acest punct de vedere. Dar sunt multi altii care nu pot pleca in concediu sau in oras decat daca iau si copilul.Eu sunt topita dupa copii, chiar mi-ar place sa mai fac unul, dar recunosc cinstit ca sunt momente cand simt nevoia unui scurt concediu doar cu sotul, sau a unei iesiri in oras, sau pur si simplu a unei zile doar pentru mine. Ori daca n-ai un ajutor...cam greu.
Ceea ce vreau sa spun este ca adevarul este pe undeva la mijloc...