Acordati-mi un gram de atentie!

Buna. Nici nu stiu cum sa incep. Am un baietel de 1 anisor cu grave probleme, mai bine zis grave deficiente de vedere. De la 3 luni suntem cu el prin spitale, ii facem tot felul de tratamente si acum vede la o distanta de 20-30 cm. Deci campul lui vizual este extrem de redus. Problema este ca, din cauza asta, el nu prea stie sa se joace, el nu imita, de fapt nu stiu exact ce treb. sa faca un copil de varsta lui, desi mai vad copilasi de varsta lui afara si sunt mai energici, mai curiosi(asta stiu pt. ca vad bine). Noi incercam sa-i acordam atentie si sa-l socializam, sa ne jucam cu el, dar el este in lumea lui. Neurologul spune ca mintal este dezvoltat normal, deci nu are prob. din punctul asta de vedere. Gresala pe care o facem si de care s-a exprimat si medicul este ca intre straini nu prea il ducem mai ales intre copii. Va dati seama si de ce NU? De fapt raspunsurile mi le dau singura dar uneori am nevoie si de alte sfaturi si e mai bine prin intermediul calculatorului uneori.
Va multumesc!

Gabrielama spune:

Gabriela, imi pare tare rau pentru puiul tau si pentru tine. Nu stiu sa iti dau sfaturi pentru ca nu m-am confruntat cu o asemenea problema. SIngurul sfat - si de fapt asta este motivul pentru care scriu- este sa listezi subiectul si la Parintii Intreba, Parintii Raspund.

Sanatate!

Gabi

Rufus spune:

Noi sa-ti dam sfaturi? Poate sa ne spui tu cum reusiti sa treceti peste o asemenea problema, cand multi dintre noi (deci si eu) gandim ca s-a sfarsit lumea ca n-a facut copilul kk de doua zile...
Sunt insa curios nu atat de diagnostic (nu ma pricep) ci de sansele de vindecare. Exista? Pentru ca "strategia" comportamentului vostru este afectata si de acest aspect.

http://community.webshots.com/user/tora97

adriana spune:

Tare rau imi pare cand aud de inca un copilas cu probleme
Maica Domnului sa va intareasca.

Mai are fratiori? El tanjeste dupa compania copiilor sau nu prea ii cauta? Unii copii prefera sa se joace singuri, depinde si de temperamentul lui, poate e un copil mai retras caruia nu-i place zgomotul, hartuiala celorlalti..

Copilasul, crezi ca a sesizat ca e diferit de altii copii(ma gandesc eu, desi poate e prea mic)?

Poate ar fi bine sa stati voi, parintii, mai mult cu el, sa supliniti lipsa de companie a altor copii.. sa-i acordati muuuulta atentie si iubire.

Si de fapt, ce diagnostic are? Si care va fi evolutia lui peste cativa ani? Ii trebuie o operatie, medicamente, ochelari.. spune-ne mai mult.

Mai spune-ne ceva despre el..

Adriana, mamica lui Codrin si aOlgutei

acs spune:

ivonagabriela,

Multa sanatate baietelului tau!

Nici eu, din pacate, nu sunt in masura sa dau sfaturi. Insa iti spun ce cred: ar fi bine sa iesi cu el in parc, sa-l lasi sa se apropie de copii, sa va jucati impreuna cu alti copilasi. Asta chiar daca-ti va fi foarte greu.

Sarutari puisorului,
Manuela

filofteia spune:

Dar doctorul nu v-a spus si unde ati putea merge cu el?
Va admir pentru taria voastra si va doresc mult bine...
In parc.. alturi de alti copii il duceti? Eu cred ca el are celelalte simturi mult mai dezvoltate. Poate ca iar face bine si numai sa-i auda pe ceilalti copii..
Nu poate doctorul vostru sa va indrume catre o asociatie de nevazatori? Poate ca cei de acolo va pot ajuta mai mult... cred eu ca o astfel de asociatie v-ar ajuta si sa-l integrati in societate.. Din pacate sistemul nostru educativ nu ajuta persoanele aflate in dificultate sa se integreze is este mare pacat pentru ca pot fi oameni de valoare...
Numai bine si multa putere!

ina_nz spune:

Gresala pe care o facem si de care s-a exprimat si medicul este ca intre straini nu prea il ducem mai ales intre copii. Va dati seama si de ce NU? De fapt raspunsurile mi le dau singura dar uneori am nevoie si de alte sfaturi si e mai bine prin intermediul calculatorului uneori.

Eu nu pricep de ce! Trebuie sa il scoateti in lume, sa il duceti la copii si sa incercati sa il tratati ca pe un copil mai special dar nu o rusine si nu un handicapat.
Ii doresc din suflet sa se faca bine si ma rog pentru voi sa gasiti calea sa il integrati cat mai bine intr-un grup de copii pt ca sa nu-si simta niciodata neajunsul de a nu vedea la fel de bine ca ceilalti. Eu sunt sigura ca el are si o sa-si dezvolte alte calitati la fel de importante.

Ina

aiuras spune:

Imi pare rau de problemele micultului tau si sper din toata inima sa le puteti rezolva in procent cat mai mare.
Desi imi dau seama de ce nu se joaca cu alti copii totusi nu imi dau seama...
Poarta-te normal cu el, el se va adapta la mediu si astfel cred ca nici nu va creste cu ideea ca este diferit - pentru ca el nu stie asta si nici ceilalti copii de varsta lui.
Trebuie sa te gandesti ca puiul de om nu invata mai mult de 30% de la parinti restul vine din experienta si de la semeni. Asa suntem facuti ca sa putem creste copii altfel decat imaginea parintilor si pregatiti pentru viitor.
Am toata admiratia pentru voi si cred ca va trebui sa va adresati si unui psihiatru ca sa va indrume cum trebui sa va purtati si ce trebuie sa ii spuneti copilului.

Kitty spune:

Pe noi dr. neuropsihiatru la care am umblat cu Raul (pt. alte probleme, nu de vedere), ne-a spus sa-i captam atentia trezindu-i simturile: de ex. sa il punem sa pipaie diferite materiale(catifea, nisip, apa....)sa-i dam sa simta mirosuri diferite. Ma gandesc ca ati putea sa faceti din asta o joaca.
Si ma gandesc ca ar putea sa se joace cu copii mai marisori care sa inteleaga macar putin situatia.
Va doresc multa putere voua si sanatate la puiut!

Andrada spune:

quote:

---

Originally posted by ina_nz



Eu nu pricep de ce! Trebuie sa il scoateti in lume, sa il duceti la copii si sa incercati sa il tratati ca pe un copil mai special dar nu o rusine si nu un handicapat.


Ina

---

Imi permit sa incerc eu o explicatie pentru Ina nicidecum cu pretentia ca stiu ce se intimpla in sufletul tau ivonagabriela.
Motivul ar putea fi dorinta de a proteja micutzul, "overprotectia" si nicidecum rusinea. S-ar putea ca Ivona sa se teama pentru baietel sa nu fie ranit fizic sau psihic din greseala sau voit de catre partenerii de joaca.
Eu una la un an nu mi-as pune atit de mult problema partenerului de joaca. Pina pe la 2-3 ani copiii se joaca oricum "in paralel" chiar daca sint impreuna. Poate mai tirziu sa ii aduci cite un partener de joaca n-ar fi rau. Cel mai bine te poate sfatui fireste un psiholog.
Ma gindeam ca pina isi va recapata total vederea poate ar trebui sa incercati niste jucarii care sa ii dezvolte celelalte simturi, cu sunete, de pipait, mirosuri. Am vazut un baiatel la 2 ani la televizor care stia mirosurile la vreo 30 de mirodenii!!!
Ca sa nu mai vorbesc de micutul Akim Camara de numai 3 ani care cinta la vioara (de la 2 ani)in orchestra condusa de Andre Rieu!
Success si multa sanatate!
A

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu

marcuali spune:

Dumnezeu sa va ajute, sa va dea putere, rabdare si multa iubire unul pentru celalalt!
Ivona, ce diagnostic are baietelul?Mama mea este nevazatoare, nu vede decat 30%, asa ca stiu cum e cu doctorii si spitalele. Daca mai aveti nevoie de opinia unui medic va recomand cu caldura pe Dr. Balta Florin de la Spitalul de Oftalmologie, Bucuresti. L-am vazut cum se poarta cu copiii si ce operatii reusite are.
Pe de alta parte, de 1 an de zile sunt psiholog voluntar la Asociatia Nevazatorilor, am lucrat numai cu persoane adulte dar am vazut si copiii cu fel de fel de diagnostice. Ce pot sa iti spun ca sunt extrem de inteligenti si fac totul pentru a se adapta, isi cauta resursele proprii si urasc compatimirea. Asa ca sfatul meu este sa iesiti cat mai mult cu el, sa te joci si tu cu el, adaptand totul la deficienta lui. Incita-i simturile - tactil, gustativ, auditiv si olfactiv. Si vorbeste-i foarte mult in timpul tututror activitatilor, cand ii dai sa pape spune-i ce ii dai, ce culoare are, pune-i manuta sa simta. Da-i cat mai multe materiale si cat mai variate in manute, sa le pipaie, canta-i si inca odata, vorbeste-i, tu si tatal lui sunteti ochii lui!!!Va vedea lumea asa cum i-o prezentati voi, asa ca ...aveti treaba!Iesi afara la joaca cu alti copiii, intr-adevar ei or sa perceapa diferenta insa nu iti fie teama, o sa se acomodeze, ei sunt mai priceputi ca noi sa socializeze. Dar nu il forta, probabil ca o sa ii fie teama la inceput, nu il lasa singur,sa iti auda vocea si daca trebuie chiar sa ai contact fizic cu el.
Nu iti fie teama, experimenteaza odata cu el, da-te in leagan, pe tobogan si cel mai important: SA NU VA FIE RUSINE!!!nu are de ce, este o minune, minunea voastra si faptul ca are o deficienta il face sa fie special, mai sensibil poate. Ganditi-va ca sunteti puternici pentru a fi si el puternic, ajutati-l acum sa ii creasca aripile, simturile, pentru a putea zbura cand va fi mare. Nu il handicapati social pentru ca in romania sistemul e asa ciudat...de obicei copiii cu deficiente de vedere sunt incadrati in scoli speciale, nu ii invata sa se descurce in societate, de parca dupa scoala ar trai tot in colectivitati omogene!!
Deci traiti cu speranta in suflet pentru ca cu dragoste si atentie ve-ti avea un om deosebit!! Sanatate multa!