S.O.S. - psihologie la doi anisori !!!

S.O.S. - psihologie la doi anisori !!! | Autor: Dawn

Link direct la acest mesaj

Un prieten nu a reusit sa se inregistreze pana acum de aceea folosim contul meu...

orexis: " Numele meu e Silviu, am 27 de ani, divortat de un an. Avem o fetita de doi ani si jumatate. In urma cu doua luni, am surprins fetita intinsa pe burtica in patut cu paturica peste ea, complet acoperita, si cu mainile presand in zona pubiana fara sa aiba contact cu pasarica. Cand am ridicat paturica, fetita a avut o reactie dura. S-a ridicat in picioare spunandu-mi sa plec, pe un ton foarte ridicat si sa o las in pace. Era fosrte transpirata si crispata. Am mai surprins-o facand acest lucru, insa inainte lipsea transpiratia si reactia ei dura. Fiind putin socat nu am putut decat sa-i spun ca nu e voie.
Dupa aceasta intamplare, comportamentul ei sa schimbat total. Nu ma m-ai accepta in prezenta ei si acasa la mine, nu vrea sa ramana ca deobicei (ne intalneam din doua in doua weekend-uri) Nu mai intreaba de taticul ei, dar ce este mai ingrijorator este faptul ca nu ma accepta.
Intrebarea mea este cum poate fi explicat comportamentul ei si ce pot face eu sa depasim situatia?!
Va multumesc anticipat .... Silviu "


Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns noltic spune:

Buna Silviu! Este o situatie tare incurcata: parerea mea este sa vorbesti deschis cu mama fetitei, cu cei din mediul in care traieste ea acum. Copiii se sudeaza emotional de cate un parinte(in cazul divorturilor) si incearca sa-l ajute asa cum ii dicteaza instinctul, sau preia/copiaza din comportamentul adultului "martir". Nu incerc sa te linistesc ci numai sa vezi obiectiv ce se intampla: este riscant sa apelezi deja la un medic(poate transforma o problema de comportament intr-un caz medical cu usurinta) dar nici sa nu ignori acest aspect; dar intai documenteaza-te temeinic in familia in care traieste ea acum. Am intalnit cazuri ciudate care aveau o explicatie simpla: asa am vazut/mi-a zis mama sau tata sa fac pentru ca tu esti un rau si ne-ai parasit, samd. Din pacate copii constientizeaza gravitatea actului lor tarziu cand trauma s-a produc deja si nu mai pot face nimic ca sa indrepte trecutul; si de regretat o facem tot noi dar, vai, prea tarziu. Asa ca inarmeaza-te cu rabdare si tact si mergi la ex si vorbeste cu ea sincer; daca nu comunica cu tine(nu cunosc motivele si circumstantele despartirii voastre) fa apel la cineva apropiat din familie. Din ambele familii la nevoie pentru ca un asemenea comportament la o fetita de 2 ani sigur are origine in ce a vazut, auzit, a fost invatata, etc de catre adultiii apropiati ei.
Succes si nu dispera! Poate ne tii si pe noi la curent sau pm.
Nick.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ankalaura spune:

Gresit!
Aici sunt doua chestiuni diferite!
Si in nici un caz copilul nu are accese de masturbare pentru ca a vazut asta la cineva!
1. Crizele de masturbare - se numeste IPSATIE chestia asta - se intalnesc la copii mici si foarte mici, incepand chiar de la 2-3 luni si nu au o motivatie sexuala.
2. Faptul ca fetita isi respinge tatal este un comportament instinctiv. Probabil ca ea face de mult timp asta, si probabil ca nimeni nu a impiedicat-o. reactia ei agresiva a fost cauzata de "NU-i voie!"

Este adevarat ca si divortul ar fi putut influenta comportamentul fetitei.
Silviu, spui ca o mai surprinsesei facand asta - asta se intampla recent? Sau si inainte de divort?
Face asta des? Cat de des - conteaza daca o face de mai multe ori pe zi, sau daca o face o data la 5 luni.
E cam mult de povestit..
A.. si ca sa explic - fetita mea a fost diagnosticata cu ipsatie
Daca Silviu a reusit sa isi faca un cont intre timp, il asteptam cu lamuriri.

Anca si papusica Eliza (26.august.03)
Eliza mea
Eliza de 2005

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sinzi_ana spune:

Eu nu am inteles exact ce facea...
Statea pe burtica cu mainile sub ea in zona pubiana??? De cat timp statea asa???
Poate e pozitia ei preferata si nu facea nimic, doar isi tinea mainile un pic mai jos de burtica...poate se scarpina, poate isi explora corpul...poate o durea burtica...
Reactia negativa poate fi din cauza ca ai intrerupt ceva...

David are tot 2,6 ani, si se magaie pe burtica, isi exploreaza corpul, sau isi preseaza zona pubiana iar mie mi se pare absolut normal...

Cred ca nu ar trebui sa mai acorde atentie acestui fapt si mai ales sa nu ii spuna ca nu are voie...(la varsta asta copiii tind sa faca exact ce nu au voie..,doar ca sa starneasca o reactie)

Iau in fiecare zi viata de la capat

Sinzi si David
La Brasov

La marea Neagra

Parada modei


Voineasa



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ankalaura spune:

Sinzi - faptul ca fetita era transpirata si crispata este indiciul. Nu isi explora corpul ca orice copil care isi mai exploreaza corpul si nu o durea burtica.
Pana la vreo 2 ani, copilul care se masturbeaza nu se ascunde. Incepe sa se ascunda in apropierea varstei de doi ani. Nu o fac intotdeauna in contact direct, de multe ori folosesc obiecte, sau coltul de la pat. Depinde de la caz la caz. Pun pariu ca fetita avea si picioarele incrucisate.
Asta nu inseamna ca parintele trebuie sa se sperie, sau sa duca copilul la doctor In cel mai rau caz, risti ca un medic incompetent sa iti diagnosticheze copilul cu epilepsie sau cu convlsii. Daca ajungi la un medic bun, iti va spune ca nu ii poti face nimic decat sa ii distragi atentia. Si atat. Daca ajunge sa faca de mai multe ori pe zi, obsesiv, ascunzandu-se, atunci i se poate da un siropel de linistire. Pana atunci, merge si cu ceaiuri (tei si macese) - Si cam asta e

Anca si papusica Eliza (26.august.03)
Eliza mea
Eliza de 2005

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sinzi_ana spune:

Dar daca ingnora comptamentul nu e bine?
Adica ma gandesc eu ce rau poate sa ii faca? Nu se plictiseste pana la urma de chestia asta fara ca tu sa intervi deloc?


Iau in fiecare zi viata de la capat

Sinzi si David
La Brasov

La marea Neagra

Parada modei


Voineasa



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ankalaura spune:

Unii medici recomanda ignorarea comportamentului acestuia. Insa nu e chiar bine. Pentru ca manifestarile pot disparea catre 5-6 ani, sau se pot accentua. Ambele situatii sunt la fel de valabile. In timp, crescand, copilul incepe sa constientizeze placerea produsa, si va cauta sa o obtina cu orice pret. Sunt cazuri de copii care o faceau la scoala, si nu mai erau atenti la explicatia invatatoarei, nu stiau cum sa faca numai sa creeze conditiile pentru masturbare.
Problema e ca lumea nu prea vorbeste despre asta, si daca incercati sa gasiti informatii pe undeva, nu veti reusi.
Sper ca nu va zbarliti la ce va povestesc eu aici, sunt chestiuni pe care le-am discutat si eu cu o gramada de specialisti, sunt reale, chiar daca nu se vorbeste despre ele.
Ideal este ca ipsatia sa fie descoperita si numita corespunzator, si intervenit discret, dar ferm. Repet, este vorba despre copiii mici, nu despre copiii de 5-6 ani care duc mana "acolo" in dorinta de a-si explora corpul.
Distragand atentia copilului mic, prin joc, cu timpul uita. Dar problema nu trece daca parintele inchide ochii.
In cazul lui Silviu este putin mai complicat, pentru elementul declansator pare a fi de matura psihica (divortul parintilor?)
La fata mea, declansatorul era de natura organica (o infectie urinara). Dupa tratarea infectiei, crizele de ipsatie au disparut. Totusi, asociase orice stare de disconfort cu ipsatia. Facea de cate ori aparea un moment de stres - in carut, unde se simtea abandonata probabil, vrand in brate, in scaunelul cu masuta, pentru ca vroia sa fie hranita fiind tinuta in brate, samd....
M-am lungit cam mult, dar poate ca are relevanta - nevoia de afectiune a fetei mele a fost mai mare decat a altor copii de varsta ei, pentru ca eu am stat cu ea acasa dupa nastere fix 6 saptamani, dupa care m-am intors la serviciu, unde ramaneam 10-11 ore pe zi, fara pauza de alaptare in care sa vin acasa. Pentru motivul acesta am pierdut si laptele.
Cam asta s-a intamplat.


Anca si papusica Eliza (26.august.03)
Eliza mea
Eliza de 2005

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mmag spune:

Fetiza se masturbeaza, este dificil de spus cum ar putea fi facuta sa renunte la obiceiul acesta, insa el are la origini o lipsa acuta pe care o resimte copilul. Poate fi lipsa mamei, lipsa atentiei tatalui, lipsa unei ocupatii care sa-i canalizeze energia in alta directie, lipsa sigurantei.
Nu este bine sa fie bruscata si tratata ca si cum ar fi vinovata de ceva, copilul nu-si da seama de ce face lucrul acesta si de cele mai multe ori, obiceiul acesta devine ca un drog. In timp, copilul intelege ca nu este bine, mai ales cand parintii incep sa se scandalizeze, dar nu se mai poate opri, pentru ca a devenit deja dependent.
Un psiholg nu are cum sa ajute copilul asa mic. Parintii sunt singurii care-l pot ajuta si merita sa va luati concediu si jumatate de an ca sa va ajutati copilul sa depaseasca aceasta situatie.
Acest obicei, merge la unii copii pana la varsta adulta, cu implicatii serioase asupra organelor genitale si asupra vietii ulterioare de cuplu.
Scoateti din alimentatia copilului orice aliment excitant - ciocolata, cola, alcool(probabil ca nu este cazul).
Dati-i seara ceai de lavanda - este un calmant al sistemului nervos.
Mare atentie la igiena intima, probabil si aici sunt probleme in lipsa mamei. Fetitza nu isi poate face singura igiena intima, persoana care o spala trebuie sa aibe miscari naturale, fara a stimula excesiv zona clitorisului copilului, si sa clateasca bine zona, sa nu ramana urme de sapun care ar putea sa o irite.
In timpul zilei, nu lasati copilul nesupravegheat, dar nu ostentativ, asa incat sa se simta urmarit. Pur si simplu oferiti-i activitati diverse, care sa-i stimuleze creativitatea si care sa-i consume energia fizica. Nu o lasati sa adoarma singura - cititi-i o poveste, mingaiati-i parul sau scarpinati-o pe spate.
Dati-i atentie si asigurati-va ca se simte in siguranta. Cand o mai surprindeti, faceti-va ca nu ati vazut nimic si antrenati-o intr-o activitate impreuna cu voi.
Nu stiu cum stati cu credinta in Dumnezeu, dar merita sa cereti si ajutorul Lui. Daca obisnuiti sa va rugati impreuna cu fetitza, in nici un caz sa nu spuneti "Doamne, ajut-o pe fetita noastra sa nu mai umble la pasarica, pentru ca nu este bine si-si face rau."
Rugati-va sincer "Doamne, iti multumim pentru fetitza noastra minunata, te rugam sa ne ierti pentru ca nu ne-am facut timp sa stam mai mult impreuna unii cu altii, dar Te rugam pe Tine sa binecuvantezi micutza noastra familie, si in mod special sa ocrotesti fetitza noastra, pentru ca cel rau sa nu se atinga de ea." Amin

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns leoaica spune:

am si eu aceeasi problema.
chiar am postat un subiect "un baietel se masturbeaza" la care am primit sfaturi care m-au ajutat in rezolvarea cat de cat a acestei probleme.
Baietelul meu are sase ani; locueste mai mult timp la mama mea, care la surprins de mai multe ori strangand-usi cucu.
Mama mea avand o varsta a facut o tragedie din asta(nu ca eu as fi fost mai linistita).
Am discutat foarte mult cu baietelul pe diferite tonuri, i-am spus ca nu e voie, i-am spus ca este un lucru care il fac oamenii bolnavi, i-am spus ca il va pedepsi Dumnezeu, l-am batut s.a.m.d.
In urma la toate astea nu am reusit decat sa stresez copilul, sa-l fac sa se simta vinovat si sa-mi spuna ca el vrea sa renunte dar nu poate.
Chiar i-am luat o trimitere de la medicul de familie la un psiholog dar fiind in concediul psihologul recomandat am renuntat.
Toate acestea s-au intamplat c-am din luna mai incoace.
Dupa toate sfaturile de pe forum (care le-am listat si pentru mama)
am lasat-o mai moale dar mama l-a mai urmarit sa vada daca nu o face pe ascuns fara sa-l prinda.
Intr-o zi recent l-am intrebat daca a mai umblat la cuc si mi-a spus (este foarte sincer cu aceasta problema iti spune cu lux de amanunte ce simte, de ce o face, cum o face, gandire de copil nevinovat)ca a mai umlat odata cand era singur in casa si odata a asezat telecomanda de la televizor pe cuc cand s-a ridicat cuculetul.
Eu cred ca rezolvarea cat de cat a acestei probleme este sa-i explici cu calm copilului ca nu este un lucru bun ce face el,sa-i ocupi foarte mult timpul, sa stai cat mai mult cu copilul si sa-i dai incredere in el spunandu-i ca esti sigur ca el sau ea va reusi sa se abtina.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns danat spune:

Am descoperit si eu subiectul de fata si chiar as fi vrut sa initiez unul, daca nu ar fi existat deja.
Este vorba despre baietelul nostru (2 anisori fara 10 zile) care de aprox 2 luni are un comportament de genul masturbarii (zic asa pt ca nu e chiar asa ceva zic eu) adica: ii place sa stea cu burtica in jos spre saltelutza (se intampla numai in patutul lui scenele cu pricina) si mimeaza actul sexual sau isi puna intre picioare paturica lui draga sau ursuletul si face acelasi gen de miscari, asta mai rar.
De obicei se intampla dupa ce se trezeste, deci cand e odihnit si mai leneveste in patut. Am descoperit intamplator chestia asta intr-o dupa-amiaza, dupa ce dormise vreo 3 ore la prinz, am bagat capul sa vad daca mai doarme de ce nu se trezeste si am surprins miscarile respective. Am fost socata of corse, ca "bebelusul" meu sa aiba asemenea porniri barbatesti. Dupa aceea, citind pe net cate ceva m-am mai linistit oarecum. Nu am cautat sa intervin, tocmai ca sa nu i se para ca face ceva "interesant" si sa nu se ascunda.
Uneori dupa somnul de prinz cand vroiam sa-l iau din pat sa-l schimb de pampers, il gaseam cu putza in erectie si daca umblam la pampers incepea sa plinga ca si cum l-am sacait/ deranjat. Asa ca am zis ca il las sa strige el cand vrea sa fie luat din pat. Cred ca nu sunt periculoare pt viitorul psihicului copilului aceste "apucaturi" decat daca degenereaza in altele...oricum nu am observat nimic de genul incordarii sau transpiratiei, pare f relaxat si linistit.
Daca mai are cinbeva sfaturi, completari, sunt curioasa!



"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"

Dana mama lu'Radu Stefan (Fecioras de 2003)

Radu mamii

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andrada spune:

quote:
Originally posted by leoaica


Am discutat foarte mult cu baietelul pe diferite tonuri, i-am spus ca nu e voie, i-am spus ca este un lucru care il fac oamenii bolnavi, i-am spus ca il va pedepsi Dumnezeu, l-am batut s.a.m.d.
In urma la toate astea nu am reusit decat sa stresez copilul, sa-l fac sa se simta vinovat si sa-mi spuna ca el vrea sa renunte dar nu poate.





E foarte bine ca ai observat ca nu amenintarile sau bataia rezolva o problema ca masturbarea (sincer in secolul 21 nu credeam ca cineva mai recurge la metodele astea pentru a opri un fenomen cit se poate de firesc). Si un punct foarte bun este faptul ca baietelul e inca sincer cu tine si ca incearca sa se abtina. Explica-i fenomenul cu argumente biologice, are 6 ani va intelege,
A

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu

Mergi la inceput