Iacata-ma-s si eu printre voi, am "aterizat" in sfarsit, dupa o indelunga ezitare (desi nici nu aveti idee de cand "sunt" cu voi si voi sunteti cu mine! Am fost alaturi de voi pe timpul sarcinii, apoi al nasterii si mereu-mereu dupa aceea...; dar timpul a trecut repede si iata ca am un baietel voinicel de aproape 7 luni, cu cei mai minunati ochisori albastri! Se numeste Lukas. Acum, cand va incepe perioada ganguritului, imi fac curaj si va deschid o tema noua de discutie: copiii bilingvi, din familii mixte (in cazul meu, mama romanca, tata german). As dori sa cer sfaturi utile privitor la acest subiect, chiar de la mamicile care se afla in aceeasi situatie, dar care cu siguranta au in spate mai multa experienta. Eu incerc sa ii vorbesc copilului, inca de la nastere, numai in romaneste (desi vorbesc si germana, iar tatal- numai in germana. Una dintre primele probleme care se pune: cum ii vorbim atunci cand suntem amandoi de fata? Vorbindu-i germana, nu derutam copilul, caruia si asa ii este greu sa faca delicatele diferentieri dintre cuvintele celor doua limbi? Asemenea probleme as vrea sa discutam - si multe altele.
