Cat poate fi de ipocrit un barbat?
Raspunsuri - Pagina 3
Anca Wish spune:
Alebasi, iubita, imi pare tare rau de ce ti se intampla.
Vreau doar sa te rog sa gandesti pozitiv (stiu ca e greu). Exista barbati cu calitati morale si suflet. Nu-i baga in aceeasi oala pe toti. Ai fost ghinionista acum....sigur data viitoare iti va fi mai bine.
Nu ne-ai spus (sau poate mi-a scapat) ce e bebe din burtica.
Iti doresc sarcina usoara, bebe sanatos, sa semene cu tine si poate vei mai putea intra din Brasov pe net sa ne tzii la curent.
Multa sanatate!
anca...poate intr-o zi
http://community.webshots.com/user/ancawish
Alebasi spune:
Draga Anca Wish, mai mult ca sigur ca ai dreptate. Ar fi injust sa generalizez afirmand ca toti sunt la fel. Din pacate, atunci cand te "frigi" e cam greu sa crezi ca lucrurile pot sta si altfel.
In tot zbuciumul meu am uitat cel mai important lucru: sa ma laud ca voi avea un baietel, care la 27 de saptamani avea 50 cm si 1.150 kg (lungan ca mama lui). De abia astept sa facem poze si sa ne adaugam si noi albumul.
Evident ca voi intra pe net si din Brasov, altfel cum as mai fi in legatura cu voi.
Va sarut si inca o data va multumesc pentru ca v-ati facut timp sa-mi cititi randurile si sa-mi scrieti.
Datorita voua m-am ridicat si sunt mai puternica!
Alebasi
Radu I.
Freia spune:
maica ce lungan la 27 saptamani... pfiu. si fimea avu 47 cm la 34 cand nascui. maiculitza ce lungaaan. 
Sa-ti traiasca lunganu. Si baga mancarica ca e un slabanog pe cat de inalt e.
Freia si 
Alexa
leea_cv spune:
Reiese din modul in care ai scis ultimele mesaje ca te-ai mai linistit.Felicitari pentru bebelul tau.Ai hotarit ce nume ii vei pune?*Fericitului* tatic nu i s-a mai inmuiat sufletul? Continua sa te chinuie?Va salutati doar ca doi straini si va suportati reciproc? El stie ca tu vei pleca?Oricum mai ai un pic.Sa ai grija de voi.
12+
leea
Alebasi spune:
De cand am aflat ca va fi baiat m-am gandit sa-l cheme Teodor ("Darul lui Dumnezeu").
Acasa e armistitiu si sper sa ramana asa. Bebe e agitat si zglobiu, e ca un delfinas.
Pupici multi!
Alebasi
Tzuni spune:
Mi-a facut placere sa te "cunosc". Dupa voce, esti o luptatoare! Ramane sa fii si invingatoare! Depinde numai de tine! Noi iti suntem alaturi, atat cat putem, in fiecare zi cate putin.
Cu drag,
Tzuni
leea_cv spune:
Alebasi,
cum te mai sinti azi?
Simt ca intr-un fel impartasim aceeasi soarta.M-as bucura sa aud ca ai revenit la trairi ceva mai independente de vointa lu'taticu.Teodor e un nume fumos.Eu daca o sa am baietel chiar nu stiu ce nume ii voi pune.Ta-su, fara vreo urma de repros imi zice ca vrea sa il cheme Alin.Dara daca va fi fetita o sa-i pun numele Ania.
Esti mai bine asa-i?Tare iti doresc asta.13
leea
Alebasi spune:
Draga Leea,
Intr-adevar sunt mai bine si sper ca si tu sa fii la fel. Acasa e liniste si sper sa ramana asa pana nasc.
Am citit povestea ta si recunosc faptul ca m-a impresionat teribil. Nu vreau sa-ti fac reprosuri, dar cumva trebuia sa realizezi ca nu iti poti cladi fericirea pe nefericirea altcuiva. Asa e in viata. Problema e alta. Am citit multe povesti de genul celei pe care o traiesc, pe care o traiesti, am citit si opiniile unor barbati vis-a-vis de astfel de povesti si concluzia e una singura: vina ne apartine.
Noi, femeile gravitam in jurul lor. Desi noi le dam putere si forta, pentru ei nu suntem decat obiecte decorative. Ei nu trebuie sa dea nimic, ei se complac in a primi iar noi suntem cele care supralicitam, le dam totul si apoi suntem date deoparte. Suntem ca niste mine de pix. Cand nu mai avem ce sa le dam (asta din punctul lor de vedere) suntem inlocuite cu alte mine, nici mai bune, nici mai rele. Ne-au depersonalizat si noi le-am permis. Aici e buba. Noi le permitem. Nu suntem suficient de puternice sa traim prin noi insene, insa va trebui sa o facem pentru simplul fapt ca avem misiunea de a aduce un suflet pe lume caruia trebuie sa-i daruim totul. Si pentru a putea sa-i daruim totul, trebuie sa incepem mai intai cu noi.
Sper sa pot aplica toata aceasta teorie in practica.
Pupici multi, sanatate si pe data viitoare!
iren spune:
Alebasi, welcome to the real world...
Mult noroc shi sper sa-tzi vezi de viatza ta shi-a bebeului tau fara balast de genul logodnicului tau...
revin, fiindca n-am fost corecta: Alebasi, nu totzi barbatzii sint asha, dar trebuie sa invetzi sa te fereshti de specimenele care prezinta doze masive de egoism shi sadism, o sa gaseshti , sint sigura, un sotz bun pentru tine shi un tatic minunat pentru bebe, dar trebuie sa ai rabdare shi sa nu devii cinica 
Iren dubla mamica
Bogdanelu nazdravanu 
si Julia zbintuita
In caz de greturi si alergii la anumite persoane, se recomanda retragerea intr-un loc izolat si racoros si consumarea, in liniste, a patru- cinci lamii pe ora.
Andrada_G spune:
Alebasi, cam de vreo luna jumate frecventez si eu destul de des acest site si forum.
Asta pentru ca trec printr-o situatie sa-i spunem asemanatoare.
Si eu sunt insarcinata in 24 de saptamani. Am o fetita pe care de-abia astept sa se nasca. Si eu, ca si tine, am fost parasita de cel alaturi de care am trait 7 ani (in plus a fost si primul si singurul meu barbat, numai eu stiu cat de mult l-am iubit!), cu care pana acum un an vorbeam despre casatorie si despre copiii pe care ni-i doream.
Apoi, ce este drept, de la jumatatea anului trecut am avut mari probleme cu el. A lipsit cateva nopti de acasa, intr-una din aceste nopti l-am si prins cu minciuna si apoi l-am auzit conversandu-se la telefon cu o femeie... A recunoscut ca exista cineva, dar ca nu ma inselase.
Am incercat atunci sa fiu rationala (nu sunt o fire care sa tranteasca, sa tipe si sa injure) si sa vorbesc calm cu el, cerandu-i in numele faptului ca ne-am iubit si pt ca se cuvenea sa ne respectam reciproc, sa faca o alegere, sa se gandeasca ce vrea: pe mine sau pe cealalta. In perioada urmatoare am avut multe discutii de acest gen, dar niciodata nu pleca, chiar daca il rugasem sa faca acest lucru...
In luna noiembrie, dupa o astfel de cearta am incetat sa mai iau anticonceptionale, pt ca nu credeam ca ma voi mai culca cu el si apoi pt ca nu imi faceau bine. Insa au mai fost ocazii in care "m-a vrajit" si am ajuns iar in patul lui. Am fost slaba, recunosc. Intotdeauna l-am atentionat ca e posibil sa raman insarcinata, iar el se ferea sa ma lase... A fost o singura data, in ianuarie cand nu i-am mai spus. Adevarul e ca imi doream sa se intample minunea (de f mult timp imi doream un copil).
Si s-a intamplat, iar eu am fost fericita. El a fost mai putin fericit. Cand am decis sa si pastrez copilul, mi-a spus ca am facut-o pt a-l tine pe el legat de mine. S-ar putea crede asta, dar numai eu stiu ca de fapt temerile mele erau chiar invers: sa nu ramana cu mine numai din obligatie, fara ca de fapt sa ma iubeasca.
Acum am o fetita in 24 de saptamani si sunt singura (dupa lungi chinuri, in care am plans intr-una si nu am dormit nopti intregi de durere, cand el nu era acasa am hotarat acum o luna sa pun piciorul in prag: i-am spus sa isi ia lucrurile si sa plece definitiv). Intre timp am aflat de la cea cu care traieste (femeia "destinata" lui, dupa cum s-a exprimat) ca de fapt el nu m-a iubit niciodata, ca a tinut la mine, dar "s-a complacut intr-o relatie comoda, in care nu s-a implicat".
Vrea copilul (e primul lui copil) si trebuie sa recunosc ca ma si ajuta deocamdata sa imi aranjez casa si sa cumpar cele necesare pt copil. Inca mai sufar... dar vorbesc cu fetita mea, atunci cand misca in burta.
Mi-e teama de viitor, dar in acelasi timp privesc cu incredere. Si sincer, eu cred ca trebuie sa fie si un barbat pe lumea asta care sa ma poata iubi nu numai pe mine, ci si copilul meu.
Acum insa nu ma pot gandi decat la EA, sa fie bine si sa o pot creste. Am incredere ca dragostea si grija mea o vor ajuta sa creasca frumos, ca un copil care are alaturi o familie.
In concluzie, iti doresc acelasi lucru si tie. Sa fi tare si optimista. Eu chiar cred ca optimismul ajuta mult. Si pe tine si pe baietelul tau.
Succes, nastere usoara si mai ales un bebel sanatos si durduliu iti doresc.
Andrada_G