Mamici de mai-iunie 2005 (53)

amutza spune:

'Neata la toata lumea!

Felicitari proaspetelor mamici!Sa va recuperati repede si aveti parte de tot ce-i mai frumos pe lumea asta alaturi de pufuletzii vostri
Noi cand am fost ultima oara la control (in data de 18) aveam 35 de sapt si 2450g. Asezati la locul nostru cu capshorul in jos, asa ca speram sa nu avem probleme. Nu mai avem mult pana nastem si cum trece timpul ne apuca niste emotii... Mai mergem sapt care vine la control sa vedem cum se mai prezinta bb, in rest ne gandim cum o sa reactionam si noi cand o sa fim ca voi cu bb-ul in bratze si pune-l sa ragaie, cum sa-l alaptez etc.
Eu va doresc bafta in continuare si multa rabdare.

Va pupacim

Amutza + bb

lucas spune:

Garmastan se cumpara de la farmacie, fara reteta, este un unguent. costa pina in 200.000lei tubuletul, greu de spus cite trebuiesc, dar 2 cred ca ajung.
si surpriza este produs german!
eu nu stiu germana, dar iti scriu exact ce scrie pe tub:
Garmastan
Fettfreie Stillpfledge mit Guajazulen 20g

Protina Pharm GmbH, www.protina.de

sperantza nu moare spune:

buna tuturor, mamici cu burtici si mamici cu bebici

felicitari proaspetelor mamici, pupici petit-ilor

monicica, garmastanul e produs nemtesc, trebuie sa-l gasesti acolo, eu una l-am cumparat de la o farmacie Help cu 250.000, tubul e destul de mare, cred ca in prima instanta ajunge unul

si eu ma pregatesc cu voiosie, ieri am fost prin oras si mi-am cumparat cele trebuincioase pentru bagaj, azi intentionez sa spal toate lucrusoarele si pe ale lui bb, sa le calce mama si sa-l astepte frumos acasa. in rest toate bune, so far

va doresc toate cele bune

Sperantza nu moare
DPN 26 iun 2005

monicica spune:

super! multumesc frumos pentru raspunsuri! o sa il iau de aici...
poate cine stie... poate nu mi-o trebui..dar din ce am citit nu prea cred...

andre_ea spune:

quote:

---

Originally posted by lucas
pentru fetele care inca nu ati nascut: sa nu va fie frica sau teama nici un moment de nastere, sa aveti incredere in voi, pentru ca sunteti puternice, si toate vor trece ca prin vis. sa nu va sperie nimic din ce se intimpla in jurul vostru si ce e mai important nu intrati in panica!!! durerile sunt suportabile. finalul este incredibil de miraculos!

---

E cel mai frumos mesaj despre nastere pe care l-am citit vreodata. Chiar m-am simtit incurajata. Felicitari pentru impresia frumoasa pe care ai pastrat-o despre acest eveniment!

Andy si 30+



http://pg.photos.yahoo.com/ph/andre_ea22/my_photos

andre_ea spune:

Androix, ti-am citit povestea nasterii si am si eu o intrebare. Inainte de a ti se rupe apa ai avut contractii, sau abia atunci a inceput travaliul tau?

Andy si 30+

http://pg.photos.yahoo.com/ph/andre_ea22/my_photos

beatriced spune:

Eram datoare cu povestea nasterii...

Povestea nasterii micului Alex in Copenhaga


Am sa incep cu vechea povestioara cand am ramas insarcinata si l-am anuntat pe sotul meu intr-o zi din august dupa ce a venit de la serviciu. I-am zis: „Cred ca sunt insarcinata” si el mi-a zis: „Crezi?”. Apoi l-am rugat sa-mi ia inca doua teste de sarcina sa fiu sigura. Si bineintels asa a fost!... Eram insarcinata... Apoi a urmat perioada de greturi de la inceput pana in luna a IV-a, apoi a inceput perioada cea mai frumoasa si tot asa am tinut-o pana in luna IX. Am avut o sarcina fara probleme si am urmat instructiunile moasei si ale doctorului si a fost super.
Intr-o seara pe la ora 11.30-12 in timpul unui film de actiune simt ceva pe picior... Tocmai mi se rupsese apa! Dau sa ma ridic si imi curge ceva pe picior in jos. Sotul meu zice: „Sa nu ne faci figura, ca nu este inca publicitate!”... Dau sa ajung la toaleta si incep contractiile. Eu pana atunci nici nu stiam ce sunt alea. Incepusem sa ma lamuresc. Niste crampe de stomac puternice si incet-incet deveneau dureroase...
Mama mea care era langa mine, imi zice: „Mi-ai facut o mare bucurie, chiar de ziua mea”, adicatelea era Sf. Constantin si Elena. Si eu ii zic: „Stai sa vedem, ca poate nu nasc asa de curand”. Termenul de nastere era chiar a doua zi... Adica se implineau fix 40 de saptamani.
In timpul asta cat ai mei incepusera sa fie agitati de ziceai ca nasteau ei, eu eram in baie cu sotul meu ca sa vedem cat de mult lichid curge si ce culoare avea. Plus ca trebuia sa fim cu ochii pe ceas. Intre timp sotul meu suna la spital sa le zica ca mi s-a rupt apa si ei ne spun ca daca contractiile se succed la interval de 3 minute una de cealalta sa venim la spital, daca nu sa asteptam pana a doua zi de dimineata la ora 8 si ii spune sotului meu sa fac bine sa ma odihnesc ca o sa am nevoie. Pai ce crede-ti ca am putut? Vai de mine... Cum m-am pus in pat, au inceput contractiile sa vina... Mititelele... Una cate una... Sotul incepe sa le cronometreze si se sucedeau la interval de 2 minute una de alta. Una avand vre-o 40 de secunde. Am zis: Asta nu e lucru curat... Suna la spital... Suna sotul la spital si moasa ii zice ca daca vrem sa venim ne asteapta, daca nu, sa venim dimineata la ora 8. Se facuse vre-o 2 noaptea si incepeau sa vina contractiile, acum, alea mai dureroase si mai lungi, una de alta la interval de 2 minute... I-am zis sotului: „Eu nu mai astept atat pana dimineata, suna la taxi si hai la spital”. In taxi cand sa intru tocmai o contractie mare. Stau pe loc si soferul se uita la mine si asteapta sa treaca si se grabeste sa ajunga la spital. Simpatic danez... Am ajuns intr-un timp record...
Ajungem la spital, unde ne asteapta o moasa... Ma controleaza moasa si-mi zice: „Aveti dilatatie 4". Cand sa ma dau jos din pat... Hopa si contractia. Imi explica moasa cum ar trebui sa respir si uite-ma pe mine, tragand aer pe nas si respirand... Sotul meu odata cu mine incepuse si el sa respire... Zic e bine, inseamna ca si tu nasti... Incepem sa radem amandoi si moasa imi zice: „Imi place ca aveti simtul umorului si acum”. (Bineinteles imi zice in engleza)... Pe urma imi face o clisma... Cred ca n-a durat 3 secunde si fuga la baie... Nu va mai povestesc...
Imi da haine de spital super faine si pe deasupra pufoase si un mare chilotel urmat de un mare tampon. Era cat casa. Dar taman bine ca, curgandu-mi apa, la fix... Apoi ne indreptam spre sala de nasteri unde moasa ma pune la un aparat sa-mi masoare intervalul contractiilor si sa verifice inima lui bebe si dupa vre-o jumatate de ora imi pregateste cada ca sa intru in apa. In timpul asta contractiile se succedeau la intervale destul de apropiate una de alta si cand ma uit la ceas era vre-o 5... Intru in cada, super misto cam vre-o 30 de grade apa. Stau cam jumatate de ora timp in care sotul meu a filmat ce se petrecea cu mine si in timpul altei contractii aveam o nevoie urgenta sa imping. I-am zis sotului sa vina repede cu moasa ca eu vreau sa iming. Vine moasa, ma urca pe masa si imi zice: „Aveti dilatatie 10”, Oau ce repede...
Ma pun pe masa si dai nenica si impinge odata cu sotul meu ca de, nastea si el... Moasa bolborosea ceva in daneza, pesemne sa imping in traducere ca saraca uitase sa zica in engleza si incepe aventura cu impinsu'. Pe masura ce venea o contractie eu impingeam, dar parca nu iesea. Ea zice impingeti si ganditi-va ca va duceti la toaleta. Pai atat mi-a trebuit, sa ma gandesc ca ma duc la toaleta. Ma scremeam atat de tare ca l-a un moment dat cred ca nu am mai avut oxigen in creier ca ametisem. I-am zis stati un pic ca eu nu mai pot... Mai asteapta sa am inca o contractie, imping atat de tare ca mi-au dat lacrimile. Sotul zice: „Mami, inca un pic ca uite i se vede capul” si intr-adevar i se vedea parul de pe cap. La urmatoarea contractie care de data asta parca nu se mai termina, iese capul micutului meu puiut. Rasuflasem usurata ca simteam cum se elibereaza ceva din mine. Dar era doar capul care iesise, acum trebuia si restul corpului. Ma mai screm si eu si sotul si iese si restul corpului. Gata ai iesit micutule? Tu erai? Ce frumos poti fi! Doamne ce minune... Si ce putica mica are!... Il aspira repede si incepe sa planga, dupa care mi-l pune in brate... Bineinteles ca in timpul asta face si un mare caca. Ca era normal. Dar nu mai conta... Intre timp moasa ma coase foarte putin ca ma rupsesem doar putin, nu m-a taiat ea deloc ci numai se rupsese o bucatica de carnita. Asta este bine am zis eu...
Am uitat sa va zic: Am nascut 100% natural fara nici un pic de anestezie...
Moasa zice: „Vre-o ora va lasam ca este ora familiei”, ca asa este la ei... Dupa vre-o ora vine si il masoara si il cantareste. Avea 3.150 g si 52 cm si a primit scor Apgar 10 pentru ca a plans imediat la nastere si pentru ca la controlat si era super OK.
Apoi am fost dusi in alta cladire (Cea de mamici care au nascut) unde pe holuri ne asteptau moasele sa ne ureze „Felicitari” si ne-a dus in rezerva. In aceeasi rezerva sta si taticul si beneficiaza de acelasi tratament ca mama. Adica mancare si ce vroia el. Rezerva super misto: De la hainute pentru bebe si pampersi, hainute pentru mama, tampoane pentru mama si tot ce vroiai. In mare super misto...
Cam asta a fost aventura noastra... Intr-adevar la nastere se uita toate durerile! Experienta este unica... Acum ne gandim pe viitor la inca un bebe...

Mami si Alex

beatrice

Mickyyy spune:

beatrice, frumoasa poveste . Sa va traiasca flacaul si sa va aduca numai bucuri!!

Hai deti ca eu o sa dispar week-endul asta din Bucuresti, nu inainte de a va deschide un capitol nou!
Continuarea www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=49886" target="_blank">aici



Mickyyy (38 saptamani) si Malina Ioana (31.03.2004)