Aveti vreo poezie preferata ?

alexxia spune:

AM CAUTAT IUBIREA...

Am cautat iubirea ca pe o cetate sfanta,
ca pe un cer de cantec in lumea de dureri
Am dat navala-n viata spre tot ce ochiu-ncanta
Si-am intalnit durerea. Dar cerul nicaieri

Am cautat iubirea ca patrie voioasa
ca pe-un pamant edenic de pace troienit
sa spun odata clipei :"Ramai, esti prea frumoasa"
Si-am strabatut pamantul, dar pace n-am gasit

Am cautat iubirea ca pe un cer al firii.
Si-am vrut sa-i ies in cale cu ramuri de finic,
sa sorb din cupa lumii nectarul fericii.
Si-am spart in tandari cupa, caci n-am gasit nimic

Am cautat zadarnic. Dar intr-o primavara
am intalnit in cale deodata un drumet.
Pe umerii sa-i trudnici ducea o grea povara
o sacrina de zdrente si cioburi fara pret.

Trecea pe-o cararuie intampinand batjocori,
lasand sa-i rupa cainii din haina cate-un fald
Urca pe colti de stanca. Si-n urma lui, pe-alocuri,
vedeai pe piatra rece sclipiri de sange cald.

Si totusi in privire avea un cer de taina
cum n-am vazut in lume in ochii nimanui.
Si-am vrut sa-i smulg povara.Dar am cazut ca spaima,
caci mult mai grea ca plumbul era povara lui.

M-am ridicat degraba si l-am ajuns din urma
sa aflu ce comoara in sarcina a strans.
Dar am simtit ca viata ca de-un prapad se curma.
cand am privit prin zdrente cutremurat de plans.

Caci se veea-n povara un clocot ca de cloaca
un clocotit de drojdii, un spumeg de scursuri.
Tot ce-i murdar si putred in lumea asta-ntreaga
vuia strivind grumazul sarmanei ei fapturi.

- Dar unde duci, straine, povara ta ciudata,
povara de osanda sub care atat te apleci ?
am intrebat drumetul. Si el mi-a spus in soapta:
- Spre apele uitarii, ca s-o arunc pe veci...

- Dar tu, vorbi strainul, uracan inct privirea,
dar tu pe cine cauti innourat si crunt ?
- Eu ... am soptit in sila, eu ... cautam iubirea...
- Iubirea ?... fu raspunsul strainului. Eu sunt.

Andrada spune:

quote:

---

Originally posted by qsar

Ultimele sonete inchipuite ale lui Shakespeare in traducere imaginara de V. Voiculescu.
http://www.cartomatica.net/Ecarti/Voic/index.html

CLVIII

Din clarul miez al vârstei râd tineretii tale,
Trufasa-ti frumusete în fată o privesc
Si ochilor tăi, astri tulburători de cale,
Opun intensu-mi geniu în care se topesc.
Mă-nfătisez cu duhul, nu te sărut pe gură,
Plecat ca peste o floare, te rup si te respir...
Si nu nu mai esti de-acuma trupească o făptură,
Ci un potir de unde sug viata si strâng mir.
Nu-mi număr anii, seva nu stă în gingăsie:
Cu ideala fortă mi-apropii ce mi-e drag,
Înjug virtuti si patimi la marea poezie
În care, fără urme de pulbere tîrzie,
Te-amestec si pe tine cu sila; pentru mag,
Pămîntul n-are margini, nici cerurile prag.

Q (Gabriela)

---

Cit e de frumos...
Ma apuc si de celelate,
Multumesc,
Andrada

L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele

lilib72 spune:

Moartea lui Fulger de George Cosbuc, am citit-o de neanumarate ori imi place foarte mult.
Citez ultima strofa:

dya spune:

Eu iubesc cel mai mult Blaga si Esenin (poet rus).

Vei plânge mult ori vei zâmbi?

Eu
nu mă căiesc,
c-am adunat in suflet si noroi-
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineată-ti va ucide-odată visul,
că sufletul mi-asa curat,
cum gândul tău il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineti,
in care eu ti-oi zice fără umbră de căintă:
"Nu stii,
ca numa-n lacuri cu noroi in fund cresc nuferi?"
(Lucian Blaga)

O sa va scriu poezia mea preferata din esenin (n-o mai stiu toata si trebuie sa o caut).

Luiza spune:

eu iubesc niste versuri care in fiecare clipa grea prin care trec in viata ma ajuta enorm sa ma ridic si sa-mi spun ca maine va fi o zi mai buna. Ele suna cam asa.

Alergi dupa steaua sperantei in viata
Si cazi in genunchi si te rogi suspinand
Fiinta umana ce-ascunzi un destin
De cel mai curat si mai tragic mister.
Si viata te poarta pe drumuri uitate
Zambesti lacrimand si plangi in surdina.
Si capul ti-l pleci in a razei lumina
Astepti o speranta un vis ratacit.

"-Nu plange copila pierduta a soartei
Caci sufletul tau din pustiu va iesi
Si spera si crezi si doreste ceva
Iar clipa de-apoi va veni"

coral spune:

Ce bine că esti
E o întâmplare a fiintei mele
si atunci fericirea dinlauntrul meu
e mai puternica decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrisnesti intr-o imbratisare
mereu dureroasa, minunata mereu.

Să stam de vorba, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca niste dalti ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.


Du-mă, fericire, în sus, si izbeste-mi
timpla de stele, până când
lumea mea prelunga si în nesfirsire
se face coloana sau altceva
mult mai inalt si mult mai curând.

Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt!
Doua cântece diferite, lovindu-se amestecindu-se,
doua culori ce nu s-au văzut niciodata,
una foarte de jos, intoarsa spre pământ,
una foarte de sus, aproape rupta
în infrigurata, neasemuita lupta
a minunii ca esti, a-ntimplarii ca sunt

Imi place Nichita Stanescu si Toparceanu si Eminescu si Ana Blandiana si Labis, Alecsandri, Cartarescu, ooo, imi plac toti ca tare bine suna dulcele grai romanesc.





There is a difference between knowing the path and walking on it.

mada taba spune:

Minulescu -
Ce faci tu?;
Romanta celei care pleaca; ... sunt foarte multe

camid5 spune:

Va scriu si eu citeva versuri, care pe mine m-au ajutat sa "supravietuiesc" dea lungul anilor.

Iubirea, Speranta, Credinta,
In viata de-a pururi sa-ti fie,
Caci fara de ele viata,
E neagra,urita,pustie,
Iubeste deci,Crede si Spera
Caci astfel invingi sufrinta,
Si telul vietii sa-ti fie:
Iubirea,Speranta,Credinta


De ce traim?
De ce murim?
De ce traim si suferim?
S-a spus de-atitea ori,
Te nasti cu-n singur tel: sa mori.
Si tot de-atitea ori s-a spus
Ca viata-n-treaga e un vis
Traim, murim
Ma-ntreb atunci de ce traim?
Traim ca sa iubim

joanna spune:

Alba,ai cumva si poezia 'Lumini si umbre' de Otilia Cazimir?
Daca da,te rog scrie-o.
Multumesc frumos.

Joanna

alexa spune:

Decembre - George Bacovia

Te uita cum ninge decembre...
Spre geamuri, iubito, priveste --
Mai spune s-aduca jaratec
Si focul s-aud cum trosneste.

Si mâna fotoliul spre soba,
La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele -- totuna --
As vrea să le-nvat simfonia.

Mai spune s-aduca si ceaiul,
Si vino si tu mai aproape; --
Citeste-mi ceva de la poluri,
Si ninga... zapada ne-ngroape.

Ce cald e aicea la tine.
Si toate din casa mi-s sfinte; --
Te uita cum ninge decembre...
Nu râde... citeste inainte.

E ziua si ce intuneric...
Mai spune s-aduca si lampa --
Te uita, zapada-i cât gardul,
Si-a prins promoroaca si clampa.

Eu nu mă mai duc azi acasa...
Potop e-napoi si nainte,
Te uita cum ninge decembre,
Nu râde... citeste inainte.