Ajutor pentru Alina Mihaela (2)

ulisernic spune:

Dalina, multumim mult
Multa sanatate si tot ceea ce iti doresti si, bineinteles, sa-ti traiasca copilasii!
Cu drag,
Mihaela

ulisernic spune:

Buna fetelor, va pup pe toate si sper ca aveti o duminica cat se poate de placuta:)
Alinuta si Felicia sunt bine sanatoase. Nu am rezolvat nimic inca cu locuinta, am dat o multime de telefoane la diverse anunturi, insa am nimerit numai proprietari care, din pacate, nu vor sa inchirieze unei persoane care are copil. Bineinteles, caut in continuare si va dau de stire cand am vesti noi.
Am o veste buna, speram noi, si m-am gandit sa va spun si voua despre ce este vorba. Felicia a reusit sa se inscrie ca distribuitor de produse Oriflame acum cateva zile. Vestea buna consta in faptul ca a fost acceptata (s-a dus singura, fara mine) si a prins putina incredere in ea. S-ar putea sa nu reuseasca mare lucru, dar incercarea moarte nu are, cum se spune. Daca folositi astfel de produse, ar fi nemaipomenit de bine si v-am multumi tare mult daca ati comanda de la ea, asta numai daca folositi astfel de produse, bineinteles.
Va pup si va multumesc mult,
Mihaela

tinatache spune:

mihaela, cand se muta fetele? in ce cartier ati gasit? Mai zi de ele si de voi!

Cristina

Pegasis spune:

Mihaela, daca mi-aduc bine aminte Felicia trebuia sa-si obtina buletinul, nu? Daca l-a obtinut deja, spune-mi te rog in ce sector e trecuta cu domiciliul.

Parerea mea este ca ar trebui sa incepem demersurile pentru a fi ajutata de stat. Nu stiu acum care este cea mai buna solutie (centru maternal sau o alta forma de ajutor), dar cred c-ar trebui sa incepem sa ne interesam.

Ideea e sa obtina alocatie pt Alinuta, pensie pentru handicap si ajutor de la protectia copilului. In felul asta, zic eu, ar putea sa capete ajutor pe termen lung.

Ce spuneti fetelor, facem ceva in acest sens?

Carmen

"Cind o femeie nu vorbeste, sa n-o intrerupi pentru nimic in lume."
(Enriyeu Castaldo)

poze

Pegasis spune:

As vrea sa fac un mic rezumat al ultimelor evenimente (mai ales ca o parte din mesaje s-au pierdut din cauza problemelor cu baza de date DC).

Cu stupoare am aflat zilele trecute ca Felicia si Alinuta au fost date afara de gazda lor din Voluntari. Am aflat ca au asteptat ore bune in strada pina cind au putut lua legatura cu Mihaela, care a venit saracuta intr-un suflet (era un frig afara mama, mama...). Le-a dus la niste vecini de bloc care au fost foarte amabili si au acceptat sa le gazduiasca o perioada scurta de timp.

Intre timp, Mihaela a gasit cu ajutorul unei fete inimoase de pe DC (scuze, ca nu-mi aduc aminte numele) o camera intr-un camin din Jilava. Conditiile de acolo insa, dupa parerea mea, nu sint pentru un copil de 1 an. Camera este cu ciment pe jos; peretii, desi au fost zugraviti prin amabilitatea administratorului, dau semne de igrasie; nu exista caldura de nici un fel; nu exista chiuveta, nu exista apa curenta decit la o cismea pe hol (de apa calda nici nu se pune problema); nu exista gaze; nu exista grup sanitar sau baie, iar WC-ul se afla la parter.

Caminul respectiv se afla la o ora-o ora si jumatate de mers cu masina (personala, nu RATB). Pentru o piine trebuie sa mergi nu stiu cit pina la primul magazin. Practic caminul se afla pe sosea, la cca. 20 km de Bucuresti...

A mai aparut o posibilitate pentru Felicia si Alinuta sa locuiasca undeva in Bucuresti. In principiu exista acordul gazdei, dar camera respectiva are nevoie de o curatenie generala (de asemenea exista igrasie, dar problema se poate rezolva pentru ca exista incalzire cu gaze).
Sint sigura ca imediat ce Mihaela va avea noutati ni le va comunica.

Fetele au nevoie de mincare. Pentru cele care vor sa le mai ajute aceasta e marea urgenta.

Eu astazi ma intilnesc cu Mihaela sa-i dau cite ceva de mincare, dar nu e foarte mult.

Carmen

"Cind o femeie nu vorbeste, sa n-o intrerupi pentru nimic in lume."
(Enriyeu Castaldo)

poze

madis spune:

Eu am vazut-o pe Mihaela aseara (i-am dus un resou pentru Felicia) si nu mi-a spus ca ar avea vreo nevoie urgenta.
O singura problema era: nu aveau cu ce sa duca patul Feliciei in Jilava (sotul Mihaelei nu poate iesi cu masina din oras - nu are vigneta). Poate o poate ajuta cineva cu transportul patului.
Eu ma tot gindesc de ceva vreme la o solutie pe termen mai lung pentru a o ajuta pe Felicia si pe cea mica. Eu n-am gasit-o, dar poate are cineva vreo idee. Chiar daca este nevoie de ceva bani (nu insa 150 de euro pe luna, cit costa chiria unei garsoniere in oras)....poate ca ii putem gasi.

Pegasis spune:

quote:

---

Originally posted by madis

Eu am vazut-o pe Mihaela aseara ... si nu mi-a spus ca ar avea vreo nevoie urgenta.

---

Madis, Mihaela se simte foarte prost ca cere...

Aseara le-a dus Feliciei si Alinutei din mincarea copiilor ei...



Carmen

"Cind o femeie nu vorbeste, sa n-o intrerupi pentru nimic in lume."
(Enriyeu Castaldo)

poze

madis spune:

Madis, Mihaela se simte foarte prost ca cere...

Sper sa nu fie vorba despre asta.
Mihaela mi-a spus ca i-a facut ea ceva de mincare, pentru ca este mai ieftin atita timp cit Felicia sta intr-o garsoniera impreuna cu alte 2 persoane (asta pina cind se va muta in caminul de la Jilava).
Eu , sincer, chiar vreau sa le ajut pe Felicia si pe cea mica. I-am spus asta mai de mult Mihaelei, si nu vad nici un motiv pentru care nu mi-ar cere ajutorul atunci cind are nevoie.
Iar pe de alta parte, impreuna cu o colega de-a mea, i-am dat 6.000.000 pentru a plati chiria (asta in vremurile in care vorbise cu cineva sa inchirieze o camera intr-o casa ,unde chiria era 2.000.000 pe luna). Asa ca au mai ramas si ceva bani de la chirie. Si ne-am oferit sa-i cumparam de mincare de cite ori are nevoie.

Sincer, chiar mi-as dori ca cea mica sa aiba o viata normala (atit pe cit este posibil). Eu si colega mea (si un grup de alti citiva colegi/colege de la care am strins banii) vrem sa facem asta in continuare ... si in fiecare luna.

ulisernic spune:

Carmen, multumesc foarte mult pentru rezumat si pentru alimente. Intr-adevar, imi este foarte jena sa cer ajutor.
Pe de alta parte, mi-a fost si dificil sa vorbesc ieri cu tine, Madalina, pentru ca eram in aceeasi incapere cu soacra mea si, crede-ma, amabilitatea ei este doar de fatada, desi sunt multumita si cu atat.
In legatura cu banii, eu am crezut ca reprezinta un imprumut, intr-una din convorbirile noastre la telefon ti-am si spus ca ti-i pot returna in rate si tu ai spus ca nu-i nici o problema, si chiar eram hotarata sa-ti dau o prima rata de un milion pe 15-16 martie, cand vine ajutorul social! Eu, din pacate, nu am nici un ban la dispozitie, daca am nevoie de ceva, îi cer sotului, iar el imi da daca are si daca considera de cuviinta. Cele 6 milioane le-am terminat, pentru ca a trebuit sa platesc si cheltuielile din Voluntari, pe care sotul meu oricum nu si-a mai permis sa le plateasca in ultimele luni si le-am platit cu ajutorul fetelor si din banii pe care sotul meu mi-i da pentru micile cheltuieli personale. Mai am 300.000 din acei bani si 500.000 de la Lyada cu care as fi vrut sa cumpar un telefon mobil deoarece in Jilava nu exista telefon public de unde ar putea sa ma sune cu cartela Romtelecom.
Nu poate sa stea in continuare la batrani, din pacate au fost discutii cu administratorul blocului care a facut scandal aseara, asa ca trebuie sa se mute in Jilava pana facem curatenie in locuinta pe care o fata foarte, foarte inimoasa de pe forum ne-a pus-o la dispozitie.
Sotul meu tocmai mi-a comunicat ca nu mai poate sa foloseasca masina de servici in scop personal ore intregi, asa ca va trebui sa ne descurcam cu mijloacele de transport in comun.
Plec chiar in seara asta spre Jilava si va scriu cand ma intorc.
Va imbratisez cu drag,
Mihaela

ulisernic spune:

Am fost in Jilava in seara asta si trebuie sa recunosc ca sunt conditii foarte grele de locuit acolo, insa nu avem de ales deocamdata. Un lucru este clar: nu am posibilitatea sa transport mobila acolo, pana si lucrurile trebuie transportate in mai multe randuri, deoarece autobuzele si maxi-taxi-urile sunt foarte aglomerate si nu este posibil sa te urci cu prea multe sacose in acele masini care merg in Jilava. Alinuta va dormi in patutul ei pe care am apucat sa-l ducem acolo, din fericire.
Nu stiu ce vom face pana la urma, insa va voi anunta si pe voi, bineinteles.
Va multumesc tuturor,
Mihaela