Unde se întâlnesc oamenii?

Paler - proza

Undeva,in urma noastra,exista o insula,unde pasarile tipa ca la
inceputurile lumii,unde oamenii invata primele cuvinte si unde,o femeie deseneaza,cu degetul pe nisip,conturul umbrei iubitului ei.
Undeva,in urma noastra,trebuie sa existe o insula,unde trebuie sa existe o apa limpede in care sa-mi pot privi chipul linistita,fara sa fiu nevoita sa surad,....uitand ceea ce m-a facut vinovata fata de altii si fata de mineinsami.
Dar oare unde este aceasta insula,daca nu in noi insine? Unde este
fericirea,daca nu in mainile noastre?
Concluzia este ca,dupa atatea secole si dupa atatea greseli,nu
trebuie sa cautam fericirea decat in mainile noastre.Si daca intr-o dimineata, niste pasari bete de soare vor zbura deasupra tarmului,si daca intr-o zi valurile vor lasa pe nisip niste urme ciudate,iar oamenii.....oamenii nu vor spune decat ca: "intr-o dimineata niste pasari bete de soare zburau deasupra tarmului si ca intr-o zi valurile au lasat pe nisip niste urme ciudate"...atunci,poate abia atunci,o vom regasi pe Venus din Milo recapatandu-si unul dintre cele doua brate pierdute pentru a desena pe nisip conturul umbrei iubitului ei,iubitul contur al umbrei iubitului ei,iubitul contur al iubitei umbre a iubitului ei....
...chiar si fara sa stie ce este arta."

Cine nu iarta, distruge puntea pe care trebuie sa treaca el insusi.