ok?

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

ok? | Autor: gandacelu

am primit pe mail urmatorul text... mie mi s-a parut interesant... poate pe alocuri e exagerat, cine are chef de cearta, se poate lua de multe chestii... nu de asta il postez, ci pentru ca, poate, unora va da de gandit

Fiica lui Billy Graham, intr-un interviu in
emisiunea Early Show, a fost intrebata de Jane
Clayson, cu privire la atacurile din 11 septembrie
2001: "Cum a putut Dumnezeu lase sa se intimple asa
ceva?"
Anne Graham a dat un raspuns foarte profund si
inspirat: Cred ca Dumnezeu este adinc intristat de
aceasta, la fel ca si noi, dar noi de ani de zile Îi
spunem sa iasa din scolile noastre, din guvernul si
din vietile noastre. Si, fiind El un adevarat
gentleman, cred ca pur si simplu S-a dat calm la o
parte. Cum putem noi sa-I cerem binecuvintarea si
protectia Sa daca Ii cerem sa ne lase in pace? (În
lumina recentelor evenimente, atacuri teroriste,
atacuri armate in scoli, etc.)
Cred ca totul a inceput cind Madeleine Murray
O'Hare (care a fost ucisa, iar corpul ei a fost gasit
recent) a afirmat ca nu dorea nici un fel de rugaciuni
in scolile noastre, iar noi am spus O.K.
Apoi, cineva a spus ca mai bine nu am citi Biblia
in scoli (Biblia care spune sa nu ucizi, sa nu furi si
sa-ti iubesti aproapele ca pe tine insuti), iar noi am
spus O.K.
Apoi, dr. Benjamin Spock a spus ca nu ar trebui sa
ne plesnim copiii atunci cind se poarta urit, pentru
ca aceasta le-ar afecta mica lor personalitate si
stima de sine (fiul dr. Spock s-a sinucis). Iar noi am
spus ca un expert trebuie sa stie ce vorbeste, asa ca
am spus O.K.
Apoi, cineva a spus ca profesorii si dirigintii nu
ar trebui sa ii disciplineze pe copii atunci cind
gresesc. Iar conducatorii de scoli au spus ca nici un
membru al personalului sa nu atinga vreun elev atunci
cind se poarta urit, pentru ca scolile nu au nevoie de
publicitate proasta si in nici un caz de procese.
(Totusi, exista o mare diferenta intre a disciplina si
a atinge, a bate, a plesni, a lovi, a umili, etc.).
Iar noi am spus O.K.
Apoi, cine stie ce membru inteligent al consiliului
de conducere al vreunei scoli a spus ca, baietii fiind
baieti, vor face dragoste oricum, deci ar trebui sa le
dam fiilor nostri prezervative. Asa, ei vor putea sa
se distreze cit vor, iar noi nu vom trebui sa le
spunem parintilor ca le-au primit de la scoala. Iar
noi am spus O.K.
Apoi, unii dintre alesii nostri de virf au spus ca
nu conteaza ceea ce fac in viata lor privata atit timp
cit isi fac treaba la slujba. De acord, a spus fiecare
din noi, mie nu-mi pasa de ceea ce face altcineva,
inclusiv presedintele, in viata sa privata, atit timp
cit am o slujba si economia merge bine.
Apoi, cineva a spus sa tiparim reviste cu femei
goale, in semn de respect si apreciere a frumusetii
feminine. Iar noi am spus O.K.
Apoi, altcineva a impins acea apreciere un pas mai
departe, publicind fotografii cu copii goi, si inca
mai departe, afisindu-le pe Internet. Iar noi am spus
O.K., au dreptul la libera exprimare.
Apoi, industria show-business-ului a spus: hai sa
facem show-uri TV si filme care sa promoveze
indepartarea de Dumnezeu, violenta si sexul ilicit, sa
inregistram melodii care sa incurajeze violurile,
drogurile, crimele, sinuciderea si temele satanice.
Iar noi am spus ca nu este decit
entertainment(amuzament), nu are efecte adverse si
oricum nu o ia nimeni in serios, asa ca totul a mers
inainte.
Iar acum ne intrebam de ce copiii nostri nu au
constiinta, de ce nu disting binele de rau, de ce nu
ii deranjeaza sa ucida pe straini, pe colegii de clasa
sau pe ei insisi. Probabil ca, daca ne-am gindi mai
mult, ne-am da seama de ce. Cred ca totul se reduce la
faptul ca ceea ce vei semana, aceea vei si culege. Noi
Ii spunem lui Dumnezeu Draga Doamne, de ce nu ai
salvat-o pe acea fetita ucisa in clasa? Iar Dumnezeu
raspunde: Dragul meu, Eu am fost alungat din scoli, nu
puteam fi acolo. Cum puteam Eu fi acolo, cind voi
mi-ati spus sa plec din scoli?
E ciudat cum oamenii Il dispretuiesc pe Dumnezeu,
si apoi se intreaba de ce totul merge tot mai prost.
E ciudat cum de credem tot ceea ce scriu ziarele,
dar noi ne indoim de ceea ce spune Biblia.
E ciudat cum de toti oamenii vor sa mearga in
ceruri, desi nu cred, gindesc, spun sau fac nimic din
ceea ce scrie in Biblie.
E ciudat cum de unii pot spune Cred in Dumnezeu si
de fapt sa-l urmeze pe Satan, care, de fapt, crede si
el in Dumnezeu.
E ciudat cum ne repezim sa judecam, dar nu ne place
sa fim judecati.
E ciudat cum de se pot trimite mii de glume prin
e-mail si ele se raspindesc precum focul salbatic, dar
cind incepi sa trimiti mesaje privindu-L pe Dumnezeu,
oamenii se gindesc de doua ori inainte de a le trimite
si altora.
E ciudat cum de tot ceea ce este vulgar, crud si
obscen trece liber prin cyberspatiu, dar orice
discutie publica despre Dumnezeu este impiedicata la
scoala si la locul de munca.
E ciudat cum poate fi cineva atit de inflacarat de
dragoste pentru Hristos fiind in acelasi timp un
crestin invizibil in timpul saptaminii.