plansul la 5 ani

Bine v-am gasit.
Desi este prima oara cand intervin, va vizitez de foarte mult timp si am invatat foarte multe de la voi.
Acum sunt putin disperata(poate mai mult chiar) deoarece fetita mea care are aproape 5 ani se foloseste de plans pentru a obtine ceea ce vrea.
Mai mult ma dispera faptul ca , desi este al doilea an la gradinita, de 2 saptamani a inceput sa planga acolo aparent fara motiv.Nimeni nu o supara, totul e OK ( spune ea) si motiveaza ca o sa-i fie dor de mine si de aceea plange.
Eu cred ca vrea sa fie in centrul atentiei si de asta o face.
Am incercat multe metode de a o determina sa inceteze cu acest plans dar degeaba.
Aveti vreun sfat pentru o mama disperata?

Cristina spune:

Bine ai venit Suzy!
Si fetita mea are tot 5 ani. Uite ce te-as sfatui eu (din experienta). Incearca si afla daca mai plange si dupa ce pleci tu. Vezi daca ceilalti copii se joaca cu ea, daca are prieteni.
Dupa parerea mea este cam marisoara pentru a functiona strategia cu ignoratul.
Cand Sanziana mea plange fara un motiv intemeiat (dupa mine), eu o iau in brate, o tin strans lipita de mine si ii spun : "hai, linisteste-te in brate la mami". O intreb apoi: "te-ai linistit"? Pana cand nu-mi raspunde DA, nu o las din brate.
Iti sugerez: inainte de a o lasa la gradi, tine-o strans lipita de tine (1-2 minute) si spune-i ca trebuie sa va incarcati cu energie una de la alta, ca sa nu va mai fie dor. Explica-i ca si tie iti este la fel de dor de ea. Va deveni in scurt timp un ritual. Cred ca ii va face bine si ii va confirma faptul ca si tu ii simti lipsa si ca o iubesti foarte mult.
Nu sunt specialist, am incercat sa-ti spun parerea mea.
Succes!

suzy spune:

Multumesc mult pentru sfat, dar crede-ma ca noi doua suntem f.apropiate si ne exteriorizam afectiunea una fata de alta.Ii spun mereu ca o iubesc si ca ma gandesc mereu la ea, fara nici un rezultat insa.
Ieri am ajuns la concluzia ca este un teatru pe care il joaca cu cei cu care ii merge.
Mi-a spus ca la ora de dans pe care o face cu un profesor nu cu o domnisoara cum e cazul educatoarelor nu a plans pentru ca s-ar fi facut de ras.
Ea cerseste atentia tuturor desi nu a fost niciodata neglijata, crede-ma.
Ea este universul nostru si tot ceea ce facem este pentru ea.

didita spune:

Cred ca un copil are nevoie sa se simta iubit in orice conditii, dar nu trebuie sa fie buricul pamantului. Chiar daca absolut nimic nu e mai important pt mine decat copii mei, nu i-am invatat sa fie regi.
Oricum pentru ceilalti nu sunt centrul universului si cred ca nu este bine pentru ei sa se simta asa. Cred ca e important sa stie ca aveti alte centre de interes si ca nu se invarte totul in jurul ei.
Si eu le spun copiilor mei ca ii iubesc si ca ii vor iubi mereu indiferent ce vor face. Ii tin in brate si ii alint, dar nu ii tratez ca pe suverani. Locul copilului in familie nu este deasupra parintilor (chiar daca trece in prioritate).
Cred ca nu ma exprim prea clar, dar este o situatie foarte delicata.