am mare nevoie de sfaturi!

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns carmenus spune:

Draga mea, te afli intr-adevar intr-o situatie extrem de delicata si trebuie sa iei in calcul multe probleme inainte de a lua o hotarare. Nu stiu cat de compromitatoare pot fi acele scrisori dar nu cred ca decizia ta trebuie sa fie influentata de nici o amenintare. Oricum nu ai nici o garantie ca, mai devreme sau mai tarziu, nu le va face publice, chiar daca tu renunti la procesul de paternitate. Faptul ca refuza sa-si recunoasca propriul copil spune multe despre caracterul lui. Sau poate, pur si simplu, este speriat, este imatur. Citi ani are? Tu pari foarte tanara. Pe de alta parte, nici orgoliul tau nu trebuie sa primeze. Nu te considera foarte indrazneata ca ai dat nastere acestui copil dorit numai de tine. In fond, ai ales sa primesti darul lui Dumnezeu. Iar acum in aceasta ecuatie cel mai important este copilul . Cred ca trebuie sa faci exact ce e mai bine pentru el. Faptul ca pe certificatul lui de nastere, in dreptul tatalui, este trasa o linie, s-ar putea sa-l marcheze cand va constientiza acest lucru. Sau ar putea sa o judece gresit pe mama lui. Am avut un director care s-a nascut dintr-o relatie extraconjugala si era tare complexat, saracul, cand trebuia sa arate buletinul, cu toate ca nu era un fitecine.
Pe de alta parte, mai ales ca situatia ta materiala nu este dintre cele mai stralucite, tot fata de copil mi se pare corect ca si tatal lui sa contribuie la cresterea si educatia lui, chiar impotriva vointei sale. Si, cine stie, cu timpul, daca nu va ajunge sa-l iubeasca, sa se trezeasca din starea asta de inconstienta si chiar sa fiti din nou impreuna! In fond, Dumnezeu lucreaza atat de frumos...Si, fiindca veni vorba, eu, in locul tau, as cere, inainte de toate, sfatul unui duhovnic.
Iti doresc sa alegi calea cea mai buna, copilul tau e o scumpete, merita sa fie fericit.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dulcetica spune:

Desi sint majoritatea parerilor contra eu sint pro.Copilul trebuie sa-si cunoasca tatal biologic,va deveni adult si va discerne chiar de la o virsta mai mica decit am crede cine merita respectul si cine nu.Amprenta genetica e importanta si copilul trebuie sa constientizeze cine i-a transmis-o.Santajului ieftin,culmea a unui intelectual,nu trebuie sa-i cedezi.Chiar daca nu vei primi nici un ban,consider ca trebuie sa-l obligi sa-si recunoasca fiul.Cu atit mai mult cu cit are posibilitati materiale ,trebuie sa-l fortezi sa-si indeplineasca atributiile de parinte.Cum poti tu lua decizia sa-l supui la privatiuni din punct de vedere material,cind tatal lui din punct de vedere financiar,in conditiile legii,poate contribui binisor.De doaua milioane pe luna copilul poate avea mai multe jucarii,haine ,o minivacanta,etc.Trebuie renuntat la gindirea asta comunista sau de frica comentariilor lui x si y si cerute drepturile ,chiar de-ar fi sa maturi cu el.Daca comportamentul lui este impropriu dupa ce legea va stabili paternitatea ii restringi dreptul de a se ocupa de el,legal.Vreau sa aflu ca l-ai actionat in instanta.Succes si fii tare!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ankalaura spune:

Si eu sunt de parere ca trebuie sa-l uiti. Nu sunt de acord ca un copil nu mai poate daca nu-si cunoste ruda biologica... Cred ca mult mai mult iti poate uneori aduce un parinte rezent, care te-a crescut, decat unul absent, care te-a adus pe lume.... Mai ales cand e un "accident", din punctul respectivului de vedere.
Cred ca un lung si complicat proces de stabilira a paternitatii te va obosi, ba chiar epuiza. Gandurile tale se vor rasfrange si asupra mititelului pe care il ai, si nu cred ca merita.
Pentru ce? Ca sa nu mai ai liniste, ca dumenalui cine stie ce mai poate sa spuna sau sa faca, pentru a-ti face rau? Sau mai rau, cum se mai spunea aici, sa te trezesti cu el la usa peste cativa ani, cand ii va veni mintea la cap? Bulversezi si copilul! si cine va fi parintele rau? Tot tu, ca nu vei fi de acord cu aparitia lui?
Eu sunt de parere ca energia si timpul sa ti le pastrezi pentru copil, si el n-are decat sa faca ce doreste....

Anca si papusica Eliza (26.august.03)
Eliza mea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Rufus spune:

Daca nu ai acuta nevoie de bani, nu merita. Si asa nu stiu ce castigi. Dar ai de pierdut, pentru ca daca are obligatii, are si drepturi. Si cine stie cand ii vine sa le ceara.
Si mai este ceva. Viitorul tau sot (ca va fi unul...) va fi incantat sa vada trecut, la numele tatalui, numele sau; pentru ca, normal, il va adopta. Iar cu mostenirea genetica de la fostul, se poate sterge undeva cu ea. Decat asa mostenire...

http://community.webshots.com/user/tora97

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lorelei_19 spune:

Eu l-ash da in judecata pentru pensia alimentara. Sa nu te lashi shantajata de el, ca nu se merita. Ce poate sa demonstreze cu asta? chiar daca ai fi avut o relatzie extraconjugala, voi erati despartzitzi, asha ca n-are ce sa-ti faca, mai ales ca e doar un schimb de emailuri. Micutzul Codrutz are nevoie de atat de multe si nu e ushor pentru tine. Si te mai pune nemernicul sa mai si platesti juma de casa, cand stie ca e pruncul lui. Eu una ash merge imediat in fatza instantzei si nu-ti fie teama, chiar n-are ce sa-ti faca. Mult succes si Dumnezeu sa te ajute

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmensilva spune:

Draga mea ,
Nu te lasa influentzata de "amici binevoitori" ca nu se stie ce iti rezerva viitorul.Poate ca acum ti-e foarte greu dar gandeste-te ca poate mai tarziu vei vrea sa pleci si numai intr-o excursie din tzara si o sa te rogi de el sa-ti dea acordul.Poate vei intalni pe altcineva si iar va trebui sa apelezi la el ,asa ca nu te lega la cap fara sa te doara.Daca nu a vrut de bunavoie sa recunoasca copilul ce rost are sa-l obligi ,va iesi ceva urat de tot si va vetzi arunca in fatza tot felul de lucruri urate prin tribunale ,pentru ce?Chiar daca ai castiga procesul la ce-ti ajuta ?Prejudecatile nu-si au rostul!Nu valoreaza totzi banii din lume linistea ta si a copilului,cred ca esti tanara si ai un bb superb ,vei gasi taria sa treci peste asta si sa-ti cresti copilul cu demnitate.Ai grija de tine si de bb acum,cand isi va da el seama ce a pierdut va fi prea tarziu,n-are rost sa te complici cu el!Mai mult te-ai incurca si nu se merita!Multumeste -te ca ai un bb sanatos ca doar asta ti-ai dorit si stiai de cand ai ramas insarcinata ca va trebui sa te sacrifici singura din moment ce el a sters-o cat a putut de repede!
Mult noroc si curaj!

Carmen

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ina82 spune:

Vreau sa incep prin a-ti spune ca ai o bomboana de baietel si nemernicul care ii e din pacate tata nu stie ce pierde.Eu daca as fi in locul tau nu as da inapoi....da-l in judecata si invata-l sa fie responsabil ca nu ai facut copilul singura si numai D-zeu stie cit de greu iti este sa il cresti singura.Sunt sigura ca orice ajutor material iti va fi de folos si niciodata sa nu spui niciodata...eu cred ca e imposibil sa petreci timp cu asa o minunatie de baietel si sa nu te indragostesti de el chiar daca "nu ti-ai dorit copii"....cu cit o sa-l vada mai mult cu atat o sa se ataseze mai mult de el....Nu da inapoi.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marcellinna spune:

Draga mama lui Codrut.
Iti vorbeste o mama a carei copil provine dintr-o casnicie (ratata)si este recunoscut ...degeaba!!!!
Poate o sa te doara ce-ti spun,crede-ma ca nu fac nimic din rautate.

Prioritatea ta acum e copilul,tu si locul tau de munca.
Asa cum mai spunea cineva pe-aici,nu ai siguranta ca el nu va divulga acele scrisori,care zici tu,numai moale nu-ti va fi de s-ar afla de ele.Ma rog,nu stiu ce sa zic mai mult de asta.

In ipoteza ca el va fi obligat sa recunoasca paternitatea:
-cat timp,bani si energie cheltui cu trebusoara asta?
-ce ar avea copilul tau de castigat din asta inafara de un nume diferit de al tau pe certificatul de nastere?

Eu stiu ca e greu sa cresti un copil de unul sigur,chiar casatorita fiind tot singura l-am crescut pe al meu.
Am divortat...

Crede-ma ca am obosit sa-mi mai amintesc cate mizerii mi-a facut mie si copilului de cand am divortat.
Daca ti-as povesti tot,cred ca vreo doua zile n-ai face decat sa vomiti.

Prioritati de viitor:
Sigur..este adevarat ca el trebuie sa-si indeplineasca obligatiile...doar tu poti,din cate il cunosti,sa sti de ce e in stare si pana unde ar intinde coarda.

Apoi mai vine si dreptul copilului sa stie cine-i este tatal.Poti sa-i spui cine este tatal lui,nu e neaparat sa-i ascunzi...asta va fi mai greu.
Iar daca fiul tau va dori sa-i fie recunoscuta paternitatea...eu cred ca vom trai vremuri interesante...va putea sa si-o ceara singur...daca va dori.


Mergi la inceput