Crize la 4 ani?

Crize la 4 ani? | Autor: preda_vicky

Link direct la acest mesaj

. Am citit despre crizele copiilor de 2 ani. Dar nu stiu ce sa ma mai fac si cum sa procedez cu baietelul meu de 4 ani. Este rasfatat peste poate de tatal lui, cu care eu nu ma inteleg niciodata in nici o privinta. Si cum eu cu fiul cel mare suntem singurii care-i refuzam ceva, drept urmare avem "concert"! Ma doare sufletul sa-l vad cum urla si ma intreb cum de mai vorbeste dupa atatea tipete. Daca-l lasam sa urle, se potoleste singur mai tarziu sau cere in brate si se linisteste. Dar istoria asta se repeta de cateva ori pe zi. Dar daca taticul e acasa, e clar ca daca i se impotriveste cineva, tipa pana cand tati face ce i se cere. Ce pot sa fac? Am incercat sa discut cu tatal, dar n-am ajuns la nici un rezultat. Si au mai discutat cu el si alti membrii ai familiei, care au vazut stilul de comportament al tatalui si i-au atras atentia ca nu e bine pt. copil. Dar fara nici un rezultat... Si nu stiu ce sa mai fac ca sa nu-l mai vad tipand. Dar nici tot ce vrea el nu pot sa fac. Please,help me!


Vicky

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns salisa spune:


Draga Vicky!!!Este o problema ...care tine si de educatie...si ceva a fost gresit pe acolo .
Incearca sa vorbesti cu sotul despre modul in care relationeaza cu copilul dar ....discuta si cu baietelul.....ca; la varsta lui intelege.
Trebuie sa-i explici ca nu se obtine ceva cu tipete.....si racnete...
Salisa!!
Succes

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabirus spune:

Din pacate situatia este generata in primul rand de sotul tau; tu poti ameliora anumite lucruri printr-un comportament foarte ferm fata de baietel, dar mi-e teama ca tot sotul tau trebuie sa ia masuri pentru a remedia cu adevarat problema. Daca nu asculta de tine si familie, incearca sa-l duci la un psiholog specializat pe copii sau macar cumpara cateva carti in domeniu (de ex. "Recomandari psihanalitice pentru mame" de Wilhelm Stekel de la Editura Trei), poate asa se lamureste unde si de ce a gresit.
Intre timp roaga-l macar sa nu intervina in metodele tale de corectie. Adica daca tu ii aplici copilului o sanctiune (de ex. pentru ca ai gresit cu asta si asta nu te las astazi sa te uiti la desene animate) nici intr-un caz el sa nu intervina si sa schimbe acest lucru! Sa fie clar pentru amandoi ca o regula este o regula si nu se intervine peste ea. Altfel risti sa-ti pierzi complet autoritatea in fata copilului si nu cred ca iti doresti acest lucru.
Mai bine te certi cu sotul acum, decat sa sufere copilul o viata intreaga de o educatie deficitara.

gabirus

Mergi la inceput