Casnicie pe ultima suta de metrri????

Casnicie pe ultima suta de metrri???? | Autor: lana

Link direct la acest mesaj

Buna fetelor!
E prima data cand va scriu,dar acum sunt foarte suparata.
Sunt casatorita de 2 ani si jumatate si mai am trei sapatamani pana cand voi naste.De cand m-am casatorit am avut de multe ori certuri urate cu sotul meu dar in ultima perioada ,cand am mai multa nevoie de el, parca e din ce in ce mai rau.Nu este atent la dorintele mele,are dese iesiri cu baietii la "o bere",adica de la ora 8 seara pana dimineata la 2 si, mai nou, cand ne certam a inceput sa fie agresiv in limbaj si chiar sa ma imbranceasca.
Nu gasesc nici o cale sa il fac sa inteleaga ca nu procedeaza bine,el fiind convins ca eu sunt cea vinovata pentru ceea ce se petrece intre noi.Daca ati asculta opinia lui ati fi tentate sa credeti ca s-a casatorit cu o scorpie.
Poate imi puteti da niste sfaturi daca ati trecut prin situatii asemanatoare.
Lana,27 ani

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns NinaB spune:

intr-o relatie adevarul e, mai mereu, undeva la mijloc! fiecare dintre ei e vinovat, chiar si pentru ca a permis celuilat sa-l calce in picioare la un anumit moment. si... prima data nu e si ultima, din nefericire.

ceea ce mi se pare oribil este faptul ca, orice ar fi, nu sesizeaza situatia in care va aflati acum tu si cu bb.
din pacate nu existe retete pentru situatia ta ...

un singur sfat am sa-ti dau: daca tii la viata bb-ului tau (in contextul in care te imbranceste) taci din gura si fereste-te de el sau da-l afara din casa sau pleaca la parinti!!! orice numai sa nu te loveasca!!! niciodata nu exista O SINGURA PALMA DATA ci PRIMA PALMA DATA.
nici nu vreau sa ma gandesc la modul in care va reactiona dupa venirea lui bb de la maternitate. fiindca acomodarea e dificila oricum.
nina

PS daca vrei poti sa-mi scrii pe PM

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gianina-alina spune:

eu de obicei ma feresc sa raspund la astfel de intrebari,din simplul motiv ca am trecut prin asa ceva si nu vreau sa influentez pe nimeni....
PAREREA MEA e ca asta e inceputul....insist e parerea mea!
daca acum nu e linga tine, nu intelege ca ai nevoie de el si de grija lui...ce va face cind veniti de la maternitate si puiul mic o sa mai si plinga o sa aiba colici o sa vrea in brate etc,...?
gindeste-te bine si ...nu pune sanatatea ta si alui bebe mic in pericol!
multa sanatate si gindul bun sa te insoteasca!
te pupacim pe tine si burtica ta!
Andreea si eu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Roxy Trixy spune:

Draga Lana, ti-am trimis pe mail nr. meu de telefon, daca ai nevoie de cineva, poti sa ma suni fara grija!
Te inteleg pentru ca si eu tare am fost singura si nu am avut pe cineva care sa fi trecut prin ce treceam eu si care sa ma inteleaga, si poate din cauza asta am facut si multe prostioare.
Pana una alta ai mare grija de tine si de bebe!


Roxana & Bianca micuta

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lana spune:

Va multumesc pentru raspunsurile voastre.
Acum parca m-am mai linistit putin,cu toate ca sunt ingrijorata pentru perioada de dupa nastere.Nu ma pot baza pe ajutorul sotului meu pentru ca el are tot timpul "probleme mai importante de rezolvat".
Momentan inca suntem suparati;eu dorm in sufragerie,el in dormitor si mi-am propus sa raman ferma cat mai MULT TIMP.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Rosey spune:

quote:
Originally posted by lana

Momentan inca suntem suparati;eu dorm in sufragerie,el in dormitor si mi-am propus sa raman ferma cat mai MULT TIMP.




nu rezolvi nimic asa. discuta cu el cu cartile pe fata. daca nu isi asuma responsabiltatile, nu o va face niciodata, cu atat mai putin dupa ce se va naste copilul. stiu cum e sa fii singura cand nasti, sa nu fie nimeni langa tine sa te sustina, dar SE POATE!!!!
nu zic neaparat sa va despartiti. dar e absolut necesar sa iei atitudine. tergiversarea va agrava lucrurile.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns apalossa spune:

Subscriu la ceea ce s-a scris mai sus.Trebuie sa ai o discutie foarte serioasa cu sotul tau.Pune-l in locul tau,explica-i prin ceea ce treci,pune-l sa aleaga intre tine si copil si prietenii de paharel.Daca nici asa nu intelege unde poti.Dar gandeste-te bine,nu dupa aia daca vine dupa tine cu miloaga sa te intorci,sa cedezi.O sa vada ca ii merge si tot asa va procedaTe si Dumnezeu sa-ti dea gandul cel bun.De ce nu te duci la preotul duhovnic sa-l intrebi ceea ce ai de facut?Lui daca-i explici exact cum stau lucrurile ,va stii ce sa te sfatuiasca.......Apalossa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iga spune:

Bate fierul cit e cald!Nu amina discutia si incearca sa pui puctul pe I.Prea mult stres si rabare nu e bine mai ales in situatia in care esti.In orice problema exista o solutie,de aceea nu mai fi suparat si discuta cu el de.Nastere usoara si sa ne anunti si pe noi cind ai nascut!http://community.webshots.com/user/robe P.S.RUSINE LUI CA SE POARTA ASA CU TINE!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns timea spune:

Sa ai mare grija de tine... oricum o femeie insarcinata este mult mai sensibila si uneori susceptibila...dar dupa o sa fie si mai rau...
trebuie sa vorbiti si sa intelega ca locul lui, acum , mai mult decat oricand este langa tine...
Numai bine

Timea si Mara 10 sept. 2004
http://community.webshots.com/user/timea2004

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxandra_sb spune:

Ce pot sa-ti povestesc eu:

La noi bebe a venit la un an si un pic dupa ce ne-am casatorit.
Dupa un prim an de casnicie care a fost destul de dificil, cu acomodarea noastra in viata de zi cu zi impreuna si mai ales cu sarcina.

Si sotul meu reactiona destul de ciudat, foarte departe de ce-mi doream sau aveam eu nevoie. Mai ales ca eram insarcinata.

Era cumva felul lui de a semnaliza ca eu sunt total schimbata, ca nu stie cum sa se poarte cu noua Ruxandra si, mai ales, ca era foarte speriat de responsabilitatile enorme care ne asteptau - bebe.

Dar a venit Matei pe lume si nu am vazut tata mai grijuliu si mai preocupat de copilul sau. S-a implicat in viata si ingrijirea lui din prima zi acasa. Si mereu m-a ajutat si mi-a fost alaturi cabd am avut nevoie.

Asta nu inseamnca ca am redevenit porumbei peste noapte.
Dar, incet, incet, am devenit iar indragostitii de alta data.

Ce sfat as putea sa-ti dau. Sa incerci sa ai grija multa de tine (si implicit de bebe), sa ai rabdare, dar sa nu te lasi umilita.

Sa vorbesti cu el, dar calm si (incearca) fara reprosuri.
Incearca sa-i spui ce vulnerabila te simti acum si ce nevoie ai tu si copilasul vostru de forta si dragostea sa.

Nastere usoara si bebe sanatos si voios !

Ruxandra & Matei (3 ani) & sotul drag

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns uki spune:

Buna fetele!

Uite cum ne intovarasim la necaz...
Si la mine e o situatie tensionata si asa a fost si in timpul sarcinii(2003), am plans mult si m-am consumat. Ma si mir uneori de unde am asa un copil cuminte - Mariuca de 1 an si 1 luna.

Chiar acum 2 zile am avut si eu parte de un tratament neortodox(cu imbrancituri si palme), ce-i mai rau e ca a lovit unde n-ar trebui, si copilul plangea... exact ca in filmele alea...

Si atunci am zis ca renunt la EL. ce sa pierd? Mey, si culmea e ca ne certam din lucruri asa marunte! Mi-e si ciuda uneori ca barbatii nu prea gandesc... au o mandrie mama mama!
Acum situatia s-a calmat dar intre noi e o maaaaare prapastie!
Eu nu tin manie din fire dar acum mi-e greu sa iert - ca si-a cerut iertare...dar atat.
Curaj...tre' sa-mi fac! Poate cu ajutorul vostru, ca sa nu se ajunga la mai rau.
Sa va mai spun totusi ca sotzul meu nu bea, nu fumeaza, nu are un anturaj pacatos...

Revin

Gabriela si Mariuca
http://communitywebshots.com/user/uki2003


Ce bine ca esti...ce mirare ca sunt!

Mergi la inceput