ce nu/mi place

1. La serviciu nu reusesc nici cum sa/mi recapat locul pe care l/am avut inainte de concediul de maternitate. In plus el a fost ocupat de o tipa extrem de nesuferita, care incearca sa/mi faca zile fripte si care ma enerveaza pana la lacrimi.
2. Casa mea e intr/o permanenta dezordine. Oricat incerc sa fac ordine, in doua zile dezordinea e si mai mare, pe mese, rafturi, scaune sunt haine, hartii, jucarii. Nu reusesc sa spir, sterg praful, spal pe jos si totul e un haos.
3. Nu am chef sa am grija de mine. Chiar daca pentru serviciu ma aranjez, nu am chef de coafor, tratamente cosmetice, supravegherea greutatii, etc.
4. Nu am idei pentru munca de la serviciu si chiar daca imi vin ma cam ascund dupa propria/mi coada pentru ca nu am chef de munca.
Suna cunoscut? Cum se rezolva?

claza spune:

Suna cunoscut...
Nici eu n-am revenit exact pe postul de pe care plecasem, dar nu ma deranjeaza, am avut prilejul sa mai invat si altceva. Problema-i ca nu mai reusesc sa ma conving ca ceea ce fac eu aici e chiar asa de important... (nu ca nu mi-ar placea ce fac, dar "inainte" eram un specimen model de workoholic, iar acum nu mai reusesc).

Danitin, de cand te-ai intors tu la serviciu? Poate-o fi doar stresul readaptarii...

_
iaca si noi

AlbaIulia spune:

Danitin,

Nu spui noutati; asta in cadrul unei societati care spune ca familia e totul, femeia este respectata si are drepturi egale cu barbatii. asta numai teoretic. Exact acelasi lucru l-am patit si eu aici, la intoarcerea din concediul de maternitate firma la care lucram a inceput sa-mi faca tot soiul de mizerii, ba chiar mi-au zis ca pe banii care-i castig eu ei pot angaja alti 2. S-au mai potolit ceva cand am inceput sa vorbesc de avocat, le-a fost frica de scandal.

Mult succes


http://community.webshots.com/user/albaiulia101

iselin spune:

quote:

---

Initial creeata de danitin

1. La serviciu nu reusesc nici cum sa/mi recapat locul pe care l/am avut inainte de concediul de maternitate. In plus el a fost ocupat de o tipa extrem de nesuferita, care incearca sa/mi faca zile fripte si care ma enerveaza pana la lacrimi.
2. Casa mea e intr/o permanenta dezordine. Oricat incerc sa fac ordine, in doua zile dezordinea e si mai mare, pe mese, rafturi, scaune sunt haine, hartii, jucarii. Nu reusesc sa spir, sterg praful, spal pe jos si totul e un haos.
3. Nu am chef sa am grija de mine. Chiar daca pentru serviciu ma aranjez, nu am chef de coafor, tratamente cosmetice, supravegherea greutatii, etc.
4. Nu am idei pentru munca de la serviciu si chiar daca imi vin ma cam ascund dupa propria/mi coada pentru ca nu am chef de munca.
Suna cunoscut? Cum se rezolva?

---

Subscriu la primele doua puncte. Cu nr.3 nu sunt de acord, trebuie sa-ti educi mentalul ca tu esti importanta si trebuie sa arati bine, sa fii vivace, puternica, fericita chiar daca ai foarte multe probleme de rezolvat.
Nr.4 se poate intampla oricui in momentul in care e traversat de trairi de apatie fata de munca. Poate ar trebui sa schimbi munca cu ceva mai incitant, mai nou.

danitin spune:

M/am intors la serviciu de o luna si jumatate. Teoretic, as putea face multe lucruri interesante, care imi plac. Practic, parca nu am putere sa ma apuc de ele. Ma demoralizeaza cumplit faptul ca o colega pe care eu am ajutat/o sa invete tot ce stie, care nu se descurca nici la jumatate la fel de bine ca mine mi/a luat locul in chestia care imi placea cel mai mult. In plus, toata ziua e pe capul sefului parandu/ma, ma vorbeste de rau colegilor, incearca sa ma provoace la cearta si imi reaminteste, cu fiecare ocazie ca fostele mele emisiuni sunt acum, definitiv, ale ei. mai imi serveste si amabilitati de genul> eu te inteleg, practic pentru copilul asta ai pierdut tot ce aveai profesional, stiu ca iti este greu dar la varsta ta *33 ani( nu mai poti spera sa ajungi in poyitia in care ai fost.