Cum l-ati cunoscut pe marele "el" ?

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns cinta spune:

eheeee... poveste lunga si cu nabadai...

la 1 saptamana dupa venirea la Riga am fost invitata de o colega la ziua onomastica a bunicului ei. urma sa se sarbatoreasca in afara orasului, la gradina, cu mic si mare, familie si prieteni. acolo am cunoscut un prieten al ei din copilarie care isi sarbatorea ziua de nastere in saptamana urmatoare in... gradina vecina :)

si unde am fost invitata sa particip si eu. probabil data fiind natura activitiatii mele si experienta cu organizarea de diverse seminarii si conferinte precum si originea straina, am constatat ca de fapt toti se asteptau sa ma transform intr-un mic maestru de ceremonii, cerand mereu sa organizez fel de fel de jocuri de societate/ grup. si asa am tinut-o pana in dimineata. si la acea petrecere, printre prietenii si colegii sarbatoritului se afla si EL. la un moment dat am jucat un joculet care necesita o perna - asa ca el s-a oferit sa folosim pernutza pe care o pastra mereu in masina. si pe care la final am confiscat-o cu promisiunea sa i-o returnez cand ma duce la pub'ul irlandez de care auzisem atatea.

nu am facut-o cu nici o intentie ascunsa. doar ca eu invatata de acasa sa nu intru singura intr-un bar si fara amici barbati acolo inca, aveam mare nevoie de cineva cu care sa incep sa cercetez si astfel de imprejurimi :)

si uite asa, pe motiv de perna am ajuns sa petrecem o groaza de timp impreuna.

eu ma aflam in perioada de doliu inca dupa fostul - cu care eu rupsesem relatia, insa suferisem mult oricum. asa ca nu imi ardea mie de alte alea. si i-am spus-o de nenumarate ori.

ba mai mult, la momentul in care fostul a aparut pe nepusa masa in Riga sa incerce sa ma convinga sa ne impacam, i-am cerut sa ma ajute cu locuri de vizitat si activitati. pt ca mi-am zis eu ca daca tot batuse atata drum, macar partea turistica a vizitei sa ii fie satisfacuta fostului. iar fostul care la inceput fusese f sigur pe sharmul propriu, a sfarsit prin a-mi tine conferintza de ce tip fain am eu langa mine si care e topit mort si ca sunt fraiera sa nu ii dau o sansa, etc... circ curat. iar eu una spumegam de furie de cum se gaseste tocmai el sa imi spuna mie ce si cum sa imi traiesc viata...

boooon... doar ca in acelasi timp, dragutzul de EL [actualul prieten] m-a dat pe spate si pe mine cu corectitudinea, rabdarea, farmecul cu care s-a comportat. a fost o gazda desavarsita, si-a organizat si prietenii si uite asa au avut cu totii grija de fostul meu ca de un pasha. in tot acest timp, el nescapandu-ma pe mine din ochi. si uite asa, cu aceasta rabdare si generozitate infinita, cu sensibilitatea si afectiunea lui pur si simplu m-a cucerit.

dar a mai durat ceva timp pana sa ma hotarasc sa fac si pasul asta. iar el saracul era deja un pachet de frustrari si de semne de intrebare, din cauza semnalelor mele foarte confuze si contradictorii :D

dar mereu imi spune ca s-au meritat toate eforturile. si inca ma mai trezeste noapte sa imi spuna ca ma iubeste. si eu ma topesc de dragul lui.

cinta

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pyssy spune:

La mine a fost simplu: instalasem un program de tras filme de pe net si nu stiam sa-l folosesc.. am intrat pe mirc si am intrebat prima pers pe care mi-a picat "soricelul".. .. acum suntem casatoriti de-o saptamana

pyssy

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mcrmiki spune:

In 1990 eram in vacanta la bunici si a fost dragoste la prima vedere. Am fost prieteni cat am stat in vacanta, apoi eu am plecat acasa si el in armata. Nu ne-am mai auzit (era tineri, eu aveam 14-15 ani), dar ne-am despartit cu speranta ca el va veni sa faca armata in Timisoara, dar n-a fost asa. Dupa 5 ani, in 1995 ne-am reantalnit intamplator si de atunci nu ne-am mai despartit niciodata si sper sa ramanem asa. In 1998 ne-am casatorit si avem 2 baieti minunati, cateodata nu-mi vine sa cred ca poate exista atata fericire. Aceasta este povestea noastra.

Miha&Sorin&Bogdan&Vlad

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns myromary spune:

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns zozela spune:

Myromary,ti-a trecu vreun picutz prin cap ca asta-i discriminare????
Cine te crezi?????

http://community.webshots.com/user/zozela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Otilia spune:

myromary, te invit sa citesti regulamentul acestui forum inainte sa mai scrii si alte mesaje in genul celui de mai sus.

Nu sunt admise jignirile, insultele, mesajele rasiste sau xenofobe.
Adresati-va celorlalti membri cu respect si incercati sa ii ajutati. Lipsa de respect duce la 'exmatricularea' de pe forum si la blocarea vizionarii sale. Desprecopii.com isi rezerva dreptul de a sterge fara explicatie mesajele care nu se incadreaza in zona sa de interes sau care creeza tensiune si dezaprobare in randul comunitatii.

Mesajul tau este rasist.
E primul tau mesaj pe acest forum si ai colectionat deja o bila neagra.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Emi si mami spune:

Aoleu...
Dar nu e cazul sa aruncam cu rosii, doar s-o luminam pe miromary un pic.
Draga mea, multi dintre negrii din Romania sunt medici de succes, ingineri, etc. Fac facultate la fel ca noi, castiga si se descurca la fel ca noi, poate chiar mai bine. Cine te-a invatat, nu te-a invatat bine.
Ca mie, personal, nu-mi place culoarea lor si as prefera sa fac copii cu un barbat alb, este strict optiunea mea si tine de gusturile mele personale.
Asemenea, sunt foarte circumspecta in materie de barbati, fie ei albi sau negri, pentru ca exista javre de toate culorile. Dar tot oameni suntem cu totii.
Nu credeam ca mai e cineva care crede asa ceva in secolul XXI... Nu-ti plac din punct de vedere estetic, nici o problema, nici mie nu-mi plac, dar fetei respective ii plac si eu zic bravo ei si sa le ajute Dumnezeu.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns olive spune:

Buna la toata lumea,
myromary lasand la o parte faptul ca ai jicnit fata ,nu credeam ca in ziua de azi mai exista persoane care sa gandeasca asa.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Florentina G spune:

Mda...chiar era nevoie sa-si bage cineva coada aici sa devieze subiectul discutiei?!?!

Oricum eu tot am sa va povestesc cum mi-am cunoscut jumatatea!!!
Eu eram venita de trei luni in State cu un progam de training si primesc un e-mail de la compania care m-a trimis aici cum ca ar mai fi un roman care urmeaza sa vina cu acelasi program. L-am asteptat la aeroport, pe 4 Mai, entuziasmata mai mult pentru ca urma sa-mi aduca un pachet de acasa.
Zilele care au urmat le-am petrecut numai impreua , eu cunoscand deja atractiile principale ale orasului m-am transformat in ghid pentru el!
Dupa o saptamana am hotarat sa ne mutam impreuna iar la nici o luna dupa, ne faceam planuri de viitor, imi spunea in fiecare zi ca isi doreste sa fiu numai a lui iar de cate ori vedeam femei insarcinate pe strada ma intreba cand o sa ma vada si pe mine cu burtica. Asa am hotarat sa lasam proiectul bebelusului in voia sortii iar spre marea noastra bucurie pe 17 August am aflat ca in luna Mai, cand vom sarbatori un an de cand ne-am cunoscut, vom fi parinti.
Acum suntem in asteptarea marelui eveniment, aceasta perioada este cea mai frumoasa din viata mea, iar noi ne iubim din ce in ce mai mult, in fiecare zi se intampla cate ceva care ne apropie si mai tare!

Ne amuzam mereu pe tema acestui subiect, despre cum vom povesti copiilor nostri ca a trebuit sa traversam Oceanul sa ne intalnim!

Florentina 31 saptamani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ankalaura spune:

Eu cre' ca v-amn mai povestit...
Si noi.. tot pe net.... si pe chat... pentru ca eu eram indragostita tare de altu' si el ma consola puternic...
Si dupa un vikend in care m-am suparat ca ala de care eram eu indragostita nu ma sunase, l-am intrebat luni dimineata pe EL, ce program are seara, si asa i-am dat eu prima intalnire..
Am uitat sa spun ca el ma ceruse deja de nevasta, da' io nu l-am luat in serios...
Asa ca ne-am intalnit intr-o luni era prin iulie 2002, peste vreo saptamana plecam la mare, peste vreo luna ne mutam impreuna, peste vreo 3 luni discutam despre copii, peste vreo patru eram gravida,..... si gata.
Si nu cred ca imi puteam gasi jumatate mai buna... Si nu mai pot de fericita ce sunt!

Anca si papusica Eliza (26.august.03)
Eliza mea

Mergi la inceput