El vrea, eu nu inca

Buna.
Nu mai stiu cum sa ma inteleg cu sotul meu.
I-am spus de curind ca nu as vrea sa aminam cu citeva luni sa facem un BB pentru ca as vrea sa-mi mai iau inca o practica la vara. Imediat ce am pus in discutie problema asta a inceput sa tipe, sa trinteasca prin casa cum ca nu sint serioasa, nu reusesc sa ma tin de un plan, ca el si-a luat un serviciu mai stabil numai in ideea ca vrem sa facem un copil, ca altfel si-ar fi luat vacanta trei luni.
Acum, dupa cearta asta, numai ideea unui copil ma ingrozeste, mai ales ca ma simt constrinsa sa fac un copil, ceea ce nu mi se pare normal. Adica sa=l fac numai pentru ca am promis????

Contextul acestei povesti este ca sotul meu ma intretine financiar de trei ani si nu prea ii mai convine de ceva vreme. Se simte responsabil pentru mine, desi nu ar trebui. Primii doi ani nu am avut drept de lucru, iar apoi am fost ocupata cu scoala. Sint in general o fiinta foarte nehotarita si intr-o tara straina mi-a fost foarte greu sa ma hotarasc ce vreau sa fac si daca ce vreau eu se pupa cu ce pot face intr-o tara straina. Motiv pentru care am tot aminat sa fac niste lucruri. Acum mi-am dat seama in ce directie as vrea sa merg, dar sotul meu considera ca in nehotarirea mea se iroseste viata lui.

Ma sperie atita responsabilitate din partea lui si atita incrincenare. Sint constienta ca un copil cere multa responsabilitate, dar daca nu mai lasi si viata sa mearga de la sine cred ca-si pierde tot farmecul. Cred ca lucrurile cele mai importante pe care le poti da unui copil sint dragoste, intelegere si bunadispozitie. Banii cred ca sint mai putin importanti.

Cind i-am adus argumentul asta sotului meu a inceput sa-mi acuze parintii, ca ei nu m-au invatat sa am responsabilitati pt. ca ei nu au investit nimic in mine, fata de parintii lui care l-au dat la medicatii si s-au preocupat de viitorul lui.

(Ha-ha-ha, dar eu am avut o viata mult mai hazoasa cu ai mei, atit cit a fost. El nu a jucat nici fate-ascunselea, nici leapsa cu ai lui...asta va spun eu voua ca sa nu-mi vars oful pe el, ca iese scandal )

rilbuc1 spune:

La noi pur si simplu s-a intamplat. Nu am stabilit dinainte cand sa fie momentul. Insa nici nu ne-a parut rau ca s-a intamplat. Chiar ne-am bucurat tare mult.

didita spune:

Asta e problema spinoasa! Dupa parerea mea nu faci un copil ca sa faci placere cuiva. Un copil il ai toata viata si nu te mai poti intoarce inapoi. In zilele noastre e bine ca putem alge cand vrem sa facem copii, cati vrem etc. Pe de alta parte momentul potrivit nu e niciodata (din toate punctele de vedere), intotdeauna e ceva care poate fii mai bine si cu siguranta peste un an totul va fii mult mai bine... numai ca peste un an apare altceva. Eu cred ca daca vrei cu adevarat copii, indiferent de situatie, (nu cazuri extreme) te poti descurca. Poti face studii, poti lucra, depinde cat de motivat esti. Oricum nimic nu se face fara eforturi. Si chiar cand eforturile par imense, imposibile tot reusesti si cand le vezi ochii lucind si intinzand-si bratele catre tine, ca se lipesc strans langa tine toata oboseala dispare si ramane numai fericirea.
Noi avem doi copii si am vrea trei. Acum ca al doilea e un pic mai maricel ne zicem ca ar fiimomentul sa ne lansam, dar cum trebuie sa o facem constient... e ceva mai greu. Sincer mie mi-ar place sa vina pe neasteptate. Asa n-as avea responsabilitatea de a fii vrut sa-l aduc pe lume in cazul in care nu se petrece totul ok (ma refer mai ales la ce ne rezerva viata pt mai tarziu). Dar noi vrem amandoi si suntem de acord ca nu trebuie sa asteptam prea mult (de varsta) si tot nu e simplu.
Gandeste-te bine daca vrei copii, daca vrei copii cu el, cat de mult poti astepta (din punctul tau de vedere). Un copil nu e un obiect, e o inimiora si un suflet.

cipcipcip spune:

Nu mi se pare normala comportarea sotului tau, bineinteles ca nu trebuie sa te simti constrinsa sa ai un copil. Chiar daca el vrea sa aiba copil si e nerabdator trebuie sa tina cont si de sentimentele si planurile tael. Poate e frustrat pentru ca esti nehotarita cum zici tu si i se pare ca o lalai prea mult, dar despre asta trebuie sa discutati. In nici un caz nu trebuie sa faci un copil pina nu te simti pregatita, zic eu.

"iar la Polul Nord"

chatonel spune:

Eu il inteleg foarte bine pe sot. Nu e vorba "doar" de copil, e vorba de o suita de promisiuni netinute ale tale, probabil... si i s-a uract pasarica la cap cind i-ai anuntat ca nu mai vrei acum copii. Simplu (adica pt mine e).



Toulouse, la ville rose

mamica dulce spune:

cred ca daca ai ramane acum insarcinata ai fi foarte fericita Pe de alta parte,niciodata nu e timpul potrivit pentru un bebe,dupa practica de la vara mai urmeaza o specializare,poate jobul mult asteptat..Il inteleg si pe sotul tau,probabil isi doreste enorm un bebe cu tine,din moment ce si-a luat alt job mai bun si probabil l-ai lasat destul de mult sa astepte ,intre un da si un ba,din moment ce e atat de frustrat acum.Explica-i ca asta e farmecul tau si ca daca.l faci acuma iese un copil stresat,asa ca vreo cateva luni exersati:)si jucati leapsa si cine stie de unde sare iepuroiul??
bic,sper sa nu te superi ca ti-am scris pe un ton glumet,esenta e foarte serioasa.
cu drag

http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=mamica%20dulce

poze noi cu puisorul(1 an si 7 luni)
http://f2.pg.photos.yahoo.com/ph/anca20_ro/album?.dir=/5ee0

Bic spune:

chatonel ar fi bine sa fie asa simplu. Cred ca sotul meu are alergie la mine. La fiecare gind, plan, idee de-a mea care nu=i convine reactioneaza agresiv. Mie mi-e frica sa-i spun niste lucruri care nu se brodesc cu ce crede el, apoi imi fac curaj si regret, pentru ca el NU discuta, el ma beshteleste.

Sint mai mult decit constienta ca nu sint perfecta, dar cred ca orice pe lumea asta se poate discuta. Daca el nu ma place sau nu e de acord cu mine, OK. Dar sa nu-mi faca scandal din cauza asta. Cu ASTA am eu o problema...

Si nu am dat inapoi de la avea copii, ci doar voiam sa amin cu cinci luni. In cazul ideal in care as ramine insarcinata imediat, as fi cu sarcina cam inaintata ca sa ma pot duce in alt stat sa lucrez, plus ca nu as fi vrut sa fiu departe de sotul meu in lunile inainte de sarcina.

Din pacate nu am apucat sa-i spun si lui argumentele mele.

Andrada spune:

Si eu cred ca si chatonel ca nu e vorba specific de "copil".
Incearca sa te gindesti de ce vrea el copil si cum vede pozitia copilului in casa in viitor. Poate vrea sa te "aseze" in familie, poate vrea sa iti asumi rolul de mama, sa incepeti sa construiti impreuna...
Si gindeste-te de fapt de ce nu il vrei tu. E practica aia din vara...sau e altceva mai adinc, teama de "commitment", nesiguranta in casnicie sau in tara adoptiva.
Pe undeva stii sotii se simt unii pe altii si daca discutia la suprafata pare simpla, in realitate priveste zone mai adinci...
Un copil nu e citeodata numai "un copil"
A

L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelalte stele

chatonel spune:

Daca nu reusesti sa discuti cu el, atunci asterne pe hirtie problemele si da-i plingerea. Serios, poate ca asa va lamuriti, tu vezi daca el te siciie din prea multa dragoste(poate fi si asta dorinta ca tu sa fii perfecta) si el poate intelege ce te deranjeaza.



Toulouse, la ville rose

Ioana Sora spune:

Doi prieteni s-au certat doi ani de zile pe tema asta. El voia copil, pentru ca avea deja 35 de ani, ea voia sa mai astepte putin, ca avea 25. Plus ca trebuia sa-si termine niste cursuri, care o stresau teribil. Concluzia ? Rau le-a mai mers casatoria timp de doi ani. La un moment dat, brusc a inceput sa-i ticaie si ei ceasul biologic, cand si-a dat seama ca altfel il va pierde pe cel care e iubirea vietii ei. Si uite asa acum voia ea copil cu disperare... fara sa-i spuna lui nimic. Si ce s-a mai necajit prietena mea, pentru ca nu reusea sa ramna insarcinata. In sfarsit, Doamne ajuta, a ramas gravida. Faza tare e ca el n-o credea cand ii spunea ca e gravida. Ce vad eu acum la ei ? Cand au ajuns amandoi la acelasi numitor comun, sunt foarte fericiti. Si ea naste peste 3 saptamani.
Bic, gandeste-te bine ce vrei in viata.

naomi_ioana spune:

Nici eu nu vroiam asa "devreme"bb,aveam alte vise si planuri pt viitor si de aici discuti seriase cu sotu,chiar tipete,zilnic.Acum , cand o am pe Naomi mi-am dat seama ca in viata nu e nimic mai important decat un bb si relatia cu sotu e ok.Asa cum spunea Ioana Sora,gandeste-te bine ce vrei sa faci in viata,numai bine