Lipsa unui parinte

Buna tuturor si bine vam gasit.Pana acum totul a fost ok!Problema este ca fetita mea a crescut si a inceput sa vorbeasca si sa priceapa mult mai multe!M-i sa intamplat de mai multe ori sa ies cu ea in parc sau in oras si sa se intristeze cand vedea un cuplu cu copil mic sau mare.Bineinteles ca urma intrecarea ucigatoare"mami unde e tati?".Vreau sa va spun ca m-i se rupe sufletul,ajung acasa si ma retrag undeva unde sa plang,sa ma descarc.Imi pare atat de rau de toata situatia asta cumplita pentru ea.Are momente cand nu vrea sa manance si continua sa ma intrebe unde este tati?.Ce as putea face?Nu vreau sa sufere din cauza asta!!Este tot ce am mai scum pe lume si nu vreau ca ea sa sufere din cauza creselilor mele si ale fostului sot!

Sakamoto

gianina-alina spune:

ceau arisa!
ca sa iti spun cite ceva din "experienta" mea as vrea daca se poate sa aflu mai multe:
citi ani are puiul tau?
care-i situatia de fapt(adica tatal vine macar din cind in cind)?
fetita stie cite ceva despre el?
voi(cei mari) ati ajuns la o "intelegere" privind puiul mic?
cam astea ar fi intrebarile la cre daca vrei sa raspunzi cred ca nu numai mie dar si altor fete le-ar fi mai usor sa-ti raspunda.
daca vrei raspunsuri , in mare o sa gasesti la subiectele din acest "capitol" al forumului...
bine ai venit printre noi!
te puapacim cu drag,
Andreea si eu

---

http://community.webshots.com/user/gianinaalina

arisa_alina spune:

Buna Alina.Am sa-ti raspund la intrebarile tale caci raspunsul este simplu.El nu vine in vizita deloc,caci el este in Japonia,iar eu si Arisa(fetita mea)suntem in Romania.Fetita mea are doi ani jumate acumsi vreau sa-ti spun ca stie foarte bine cine este tatal ei.Il recunoaste din poza!

Sakamoto

ionela roxana spune:

Buna Arisa; am vazut din intamplare mesajul tau si m-am gandit sa-ti scriu; pe fetita mea o cheama tot Arisa si are trei ani si cateva saptamani; itit doresc multa sanatate tie si lui Arisa; tatal tinw legatura cu ea, macar suna din cand in cand sa vada ce face; ar face bine daca ar suna-o uneori, ca asa ti-ar fie si tie si ei mai usor

roxana
http://photos.yahoo.com/arisalaura

pnt_loredana spune:

Buna Arisa!
Responsabilitatea ta in cazul acesta este una foarte mare si deloc usoara. Nu am reusit sa-mi dau seama daca tatal v-a parasit sau este doar o chestiune reversibila.

lory

gianina-alina spune:

uite cum cred eu ca ar trebui sa faci:
-daca Arisa stie despre tatal ei cite ceva spune-i (dar cit poti tu de convingator)ca el este f. departe, ca o ubeste,dar ca lucreaza acolo si nu poate veni decit fff. rar.
-incearca sa nu-i alimentezi tu imaginea lui,nu vorbi din proprie initiativa despre el,daca intreaba raspunde-i cum tia-m zis dar scurt si convingator,dupa care treci la altceva,un subiect care ei ii place,care sa-i atraga atentia de la intrebarea initiala.
-incearca sa ii faci viata cit mai 'plina':multe iesiri, daca ai prieteni mergi cu ea in vizita fa in asa fel incit sa fi cu ea cit mai mult si mereu la intrebarile legate de tata sa raspunzi IDENTIC.
-umple-i timpul si 'viata' cu tot felul de preocupari .habar n-am ce ii place ei dar Andreea e super incintata de teatru de papusi, parcul copiilor, porumbeii din centru, MC ,copii de la gradi,desene animate...
-in primul si cel mai important rind:FII TU CALMA SI SIGURA PE TINE!!!!cred ca ai observat si tu ca puiutii astia mici sesizeaza cea mai mica ...nesiguranta(din voce, stare sufleteasca, agitatie...)
-spune-i povesti in care copii sint pusi in situatii asemanatoare cu a ei!in care sint doar cu mama sau doar cu tata si explica-i ca sint familii in care sint doi parinti, in care e unul singur, in care copii sint crescuti de bunici, de rude..etc.
-fai tu daca ea nu poate inca prieteni cu care sa se joace,sa-si petreaca din timp, daca merge la gradi invita acasa sau mergeti voi in vizita la copii cu care ea se 'intelege' cel mai bine
m-as bucura tare mult daca te-am ajutat in vreun fel...
Daca te ajuta cu ceva sa stii ca si noi am trecut prin asa ceva...si cu multa rabdare si calm dar mai ales urmind sfaturile fetelor de pe DC am reusit sa trecem de aceasta faza!
acun e ok!chiar daca tatal ei nu vine decit o data pe luna(cu toate ca am 'stabilit' amindoi altceva)ea e mult mai linistita, nu mai intreaba de el,se bucura cind il vede dar nu ca alta data ...
cam astea ar fi 'sfaturile' mele pentru moment!
va pupacim cu mult drag,
Andreea si eu!

---

http"//community.webshots.com/user/gianinaalina
ps. sa stii ca se poate!am verificat si eu si alte mamici !este mai greu dar din dragoste pentru sufletele lor mici si nevinovate TREBUIE sa fim tari!

paula2003 spune:

Incearca o cale de mijloc in care sa te simti si tu si ea bine alaturi de un barbat. Nu s-a terminat lumea aici si mai meriti o sansa si tu si copilul.
Eu am crescut doar cu mama de la 5 ani si nu a vrut sa se mai recasatoreasca din nou pt. ca eram 2 fete si a fost foarte greu. Eu nu prea i-am dus dorul dar sora si la 18 ani vroia sa se marite mama sa aiba tata.
Acum cand suntem mari ea este singura si nu are cu cine sa mai discute,.. mai vine pe la noi , mai sta cu fetita dar cand pleaca tot singura este. Este la o varsa cand nu mai poate sa se casatoreasca, pt. ce? sa aiba cui sa-i faca mancare, sa-i spele ... daca nu a fost cand avea mai multa nevoie de un barbat acum nu-si mai are rostul.
Ia o hotarare buna pt. amandoua.
Paula


paula2003 & alexandra
http://pg.photos.yahoo.com/ph/alexa13tinta/

loren spune:

arisa, nu esti singura!
eu deja ma pregatesc pentru o astfel de situatie! sunt insarcinata iar tatal nu este interesat de copil, deci va trebui sa trec prin aceleasi momente dificile si eu cat si copilul. nu stiu cat de greu va fi, dar crede-ma ca nu este zi in care sa nu ma gandesc la posibilele urmari ale deciziei mele de a aduce pe lume un sufletel ce nu va avea decat un parinte.nu regret decizia luata si sunt mandra ca am avut puterea de a merge mai departe!
stiu ca puiul meu va simti nevoia unui tata alaturi de el, dar sper ca prin dragostea pe care i-o voi oferi si prin multe alte tertipuri pe care voi fi obligata sa le fac in scopul de a-i alina sufletul, sa ii asigur o viata cat mai normala......
loren