Crina, dupa cum am mai scris,
nici copilului meu nu ii este frica de nimic. A fost o problema pentru ca a trebuit supravegheat tot timpul. Nu numai ca a vrut sa mance cu cinele,ii dadea din aceeasi bucata de paine, dar a incercat sa-i bage pietre in nas.
Si acum vorbeste cu pisica, cu cainele... Chiar ii face in ciuda cainelui. Eu nu am vazut nimic anormal in asta. Copii au alt fel de a vedea lucrurile... ca in poezie... cand copilul vorbeste cu padurile...cu animalele...
Acum are aproape 4 ani si ne intelegem foarte bine cu el. A mers la gradinita si s-a integrat bine.... spre surprinderea mea si a celor care il cunosc.
Nu mai fi asa exasperata...